Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1470/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (număr în format vechi 7827/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1470/
Ședința publică din 09.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Mariana Constanța Anastasiei C -
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurentul Consiliul Județean, împotriva sentinței civile nr.737/LM din data de 05.09.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Consiliul Local B Deal, Școala B Deal și Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Nationale, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Nationale, prin consilier juridic, ce depune împuternicire de reprezentare juridică nr.16 din 5.03.2009, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că prin fax, 09.03.2009, ora 10, recurenta a trimis concluzii scrise.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatei Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Nationale, prin consilier juridic, cuvântul în combaterea recursului.
Intimata Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Nationale, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul concluziilor scrise pe care le depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.737/05.09.2008 pronunțată în dosarul nr.858/122/008, Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului G împotriva pârâților Consiliul Județean G, Consiliul Local B Deal și Școala B Deal și obligat pârâții să plătească membrilor sindicatului reclamant - personal didactic cu gradul didactic I, drepturile salariale constând în diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.220/2007, pentru perioada 01.01.2007-20.07.2007, drepturile cuvenite urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data când erau datorate și până în ziua plății efective; s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art.1 alin.1 lit. b din actul normativ menționat pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare este de 1,000 și se acordă eșalonat pentru perioade fixe cuprinse în chiar textul de lege, începând cu 01.01.2007 și până la 20.08.2007.
Așa cum rezultă din tabelul nominal aflat la dosar numiții, G, și, ce au împuternicit reclamantul să formuleze prezenta acțiune, au funcții didactice de gradul I, încadrându-se în Anexa 2 din OG nr.11/2007.
S-a reținut totodată că, prin Legea nr.220/2007 a fost aprobată OG nr.11/2007 aducându-se unele modificări care nu vizează însă perioada pentru care se acordă coeficientul de multiplicare de 1,000.
Dimpotrivă, în chiar cuprinsul Legii nr.220/2007 se reiterează perioadele de acordare a coeficientului de multiplicare acestea începând de asemenea, cu 01.01.2007 și terminând cu 20.08.2007.
Ca atare, legiuitorul a prevăzut în chiar cuprinsul actului emis, perioada pentru care se aplică acesta, astfel că intrarea în vigoare a Legii 220/2007 la un moment ulterior emiterii OG nr.11/2007 respectiv la data de 20.07.2007, nu are relevanță din acest punct de vedere.
S-a statuat că, în cauză nu este vorba de retroactivitatea Legii nr.220/2007 prin aplicarea acesteia pentru un moment anterior intrării în vigoare ci de aplicarea prevederilor conținute în cuprinsul legii, Legea nr.220/2007 pentru aprobarea OG nr.11/2007 astfel cum aceasta a fost emisă.
Momentul intrării în vigoare a Legii nr.220/2007 și anume 20.07.2007 are relevanță exclusiv cu privire la modificările aduse începând cu această dată OG nr.11/2007, modificări care nu afectează însă, așa cum s-a arătat situația reclamantului.
Astfel, reclamantul a beneficiat de coeficientul de multiplicare, începând cu data de 01.01.2007.
Cum urmare a unei interpretări eronate privind aplicarea legii civile, drepturile reclamantului au fost acordate începând cu luna august 2007, iar nu cu luna ianuarie 2007, tribunalul a constatat întemeiată acțiunea formulată, motiv pentru care a admis-o și obligat pârâții să plătească membrilor sindicatului reclamant - personal didactic cu gradul didactic I, drepturile salariale constând în diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.220/2007, pentru perioada 01.01.2007-20.07.2007, drepturile cuvenite urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data când erau datorate și până în ziua plății efective.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat în termenul legal recurentul-pârât Consiliul Județean G, întemeiat în drept pe dispozițiile art.299 și următoarele Cod procedură civilă, invocând lipsa calității sale procesuale pasive și scoaterea sa din cauză și solicitând introducerea în cauză ca parte în proces a Direcției Generale a Finanțelor Publice
Arată recurentul că, potrivit art.6 lit.b și art.7 alin. 4 și 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.388/2007, sumele pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului B, și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art.6 lit.b) sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.
De asemenea, același act normativ precizează că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art.7 alin. (4) pe comune, orașe, municipii, sectoare și municipiul B, după caz, se face prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice județene, respectiv a municipiului B, după consultarea Consiliului Județean și a primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a Inspectoratului Școlar, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective și de alte criterii specifice, și nu din sau prin bugetul Consiliului Județean.
În lumina acestor prevederi, solicită a se constata faptul că instituția recurentă nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește plata sumelor solicitate de către reclamanți.
Examinând sentința civilă recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:
Singurul motiv de recurs invocat se referă la lipsa calității procesuale pasive a recurentului pârât Consiliul Județean G, însă argumentele recurentului în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive nu vor fi reținute de Arată recurentul că, potrivit art.6 lit.b și art.7 alin.4 și 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.388/2007, sumele pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului B și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art.6 lit.b) sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor defalcate din TVA prevăzute la art.7 alin.(4) pe comune, orașe, municipii, sectoare și municipiul B, după caz, se face prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice județene, respectiv a municipiului B -.
Recurentul citează trunchiat prevederile art.7 din Legea nr.388/2007, pentru a genera concluzia că singura sursă de finanțare a cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat este taxa pe valoarea adăugată, care se repartizează de către direcțiile finanțelor publice. În realitate, art.7 din Legea nr.388/2007 prevede la alin.7 că: "pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute la art.6 (care includ și cheltuielile de personal din învățământul preuniversitar de stat), autoritățile administrației publice locale vor aloca și sume din bugetele locale ale acestora".
Potrivit art.167 alin.1 din Legea 84/1995 a învățământului, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea. În procesul alocării de fonduri, în care intră și fondurile pentru plata drepturilor salariale ale personalului didactic și personalului didactic auxiliar, Primarul este ordonator principal de credite, iar consiliul local aprobă bugetul local.
În bugetele locale sumele necesare sunt alocate de către consiliile județene, respectiv de către Consiliul General al Municipiului
În acest sens sunt dispozițiile art.167 alin.22 din Legea nr.84/1995, conform cărora "Consiliul Județean, respectiv Consiliul General al Municipiului B, alocă prin hotărâri proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora, în vederea finanțării unităților de învățământ preuniversitar de stat".
De asemenea, art.17 alin.5 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat reia prevederea cuprinsă în art.167 alin.22 din Legea nr.84/1995, dispunând în continuare:"cuantumul sumelor alocate fiecărui buget local de către consiliul județean/ din cotele defalcate pe impozitul pe venit la dispoziția acestora se stabilește pe baza următorilor indicatori -"
Rezultă cu claritate din dispozițiile legale citate, faptul că recurentul parat Consiliul Județean G este persoana obligată în raportul juridic dedus judecății și că, prin urmare, are calitate procesuală pasivă în privința capătului de cerere pentru care a fost chemat în judecată, și anume în privința obligației de a asigura fondurile necesare plății drepturilor salariale care fac obiectul acțiunii.
Așadar, concluzia care se impune este aceea că pentru sumele provenind din alte surse decât taxa pe valoarea adăugată, necesare pentru finanțarea cheltuielilor de personal, consiliile județene își păstrează atribuțiile de alocare a fondurilor, prevăzute de dispozițiile legale sus citate, art.167 alin.22 din Legea nr.84/1995 și art.17 alin.5 din HG nr.2192/2004.
Considerațiile expuse de recurent în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar la data de 13.03.2009 nu pot fi analizate de către C, întrucât nu dezvoltă motivul de recurs invocat, ci se referă la netemeinicia pretențiilor reclamantului. Or, din interpretarea dispozițiilor art.306 proc.civ. rezultă că instanța nu poate analiza decât motivele de recurs invocate în termenul legal prevăzut pentru motivarea cererii de recurs.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 proc.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât CONSILIUL JUDEȚEAN, împotriva sentinței civile nr.737/LM din data de 05.09.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Consiliul Local B Deal, Școala B Deal și Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Nationale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./08.04.2009
Jud.fond:;
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Mariana Constanța Anastasiei
