Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 15/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 15/F-CM
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu Amalia
Judecător: - ---
Asistent judiciar: -
Asistent judiciar:
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare în primă instanță, acțiunea formulată de reclamantele, cu domiciliul ales la Judecătoria Pitești, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - prin Ministerul Economiei și Finanțelor, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL ARGEȘ, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, precum și cererea de intervenție formulată de și, cu domiciliul ales la Judecătoria Pitești, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată cererile în stare de judecată și trece la soluționarea lor.
CURTEA:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 10.09.2008 reclamantele - și, au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, TRIBUNALUL ARGEȘ, Curtea de APEL PITEȘTI și Consiliul Superior al Magistraturii, în contradictoriu cu reclamantul, detașat la această instituție începând cu data de 01.07.2006, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 01.02.2007 și pentru viitor, urmând ca sumele să fie calculate ulterior, în faza executării silite, printr-o expertiză de specialitate, precum și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurilor necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii se arată că potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiau de spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost însă abrogat prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
OG nr.83/2000 este o ordonanță ordinară, emisă cu încălcarea dispozițiilor art.144 din Constituția României, în vigoare la data respectivă, reglementând domenii ce nu pot face decât obiectul legilor organice.
Prin raportare la dispozițiile Legii nr.24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, norma legală ordinară - ordonanța - nu poate modifica dispozițiile unui act normativ de nivel superior, respectiv legea.
La data stabilirii acestui drept în baza art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi. De altfel, dispozițiile art.155, 165, 236, 239 și 241 pct.1 lit.d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
La data de 24 octombrie 2008 reclamantele au formulat cerere precizatoare, arătând că din eroare de tehnoredactare în acțiunea formulată s-a menționat numele de " ", acesta neavând nicio calitate procesuală în prezenta cauză, precizând totodată și perioadele pentru care solicită sporul.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat.
În realitate, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului consolidat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale potrivit procedurii reglementate în art.19-35 din Legea finanțelor publice nr.500/2002.
Totodată, ministrul economiei și finanțelor este ordonator principal de credite, așa cum este și ministrul justiției, primul neputând fi obligat la plată pentru salariații altor instituții.
De asemenea, atribuții în angajarea și salarizarea reclamantelor are doar Ministerul Justiției, între reclamante și această instituție intervenind raporturile de muncă.
În condițiile în care Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine obligația de a se încadra cu cheltuielile stabilite de legiuitor, plata drepturilor salariale reprezentând diferențe de salarizare apare ca fiind nelegală și imposibil de efectuat, întrucât în legea bugetului de stat nu au fost și nu sunt prevăzute sumele necesare plății acestora.
Pe fond, arată că cererea de chemare în judecată este inadmisibilă, deoarece legea bugetului de stat prin care s-au aprobat creditele bugetare ordonatorilor principali de credite conform destinațiilor bugetare stabilite este legea organică care poate fi modificată potrivit legii, Ministerul Economiei și Finanțelor neavând atribuții legate de modificarea acesteia.
Sarcina sa este de a monitoriza respectarea legii de către ordonatorii principali de credite, conform dispozițiilor legii bugetare.
Suplimentarea cheltuielilor stabilite prin legea bugetului de stat este o problemă de legiferare.
Mai mult, admițând acțiunea instanța ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege, singura în măsură să stabilească astfel de drepturi fiind puterea legislativă.
La data de 27 octombrie 2007 au formulat cerere de intervenție în interes propriu și -, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de APEL PITEȘTI, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Curtea de APEL BUCUREȘTI pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 16.07.2007 și în continuare, urmând ca sumele să fie calculate ulterior, în faza executării silite, printr-o expertiză de specialitate, precum și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurilor necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea cererii de intervenție au invocat aceleași motive ca în acțiunea principală.
Prin întâmpinare, Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
La rândul său, pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, nr.OG8/2007, iar pretențiile reclamantelor născute după această dată sunt nefondate.
Totodată, se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la capătul de cerere referitor la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Prin încheierea din 19.11.2008 instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție formulată și a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâte, a Curții de APEL PLOIEȘTI și Curții de APEL BUCUREȘTI.
La data de 05 decembrie 2008 reclamantele - și, precum și intervenientele și - au precizat că renunță la judecată față de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.
Prin încheierea de ședință din 10 decembrie 2008, instanța a luat act, în temeiul art.246 Cod procedură civilă, de renunțarea reclamantelor și intervenientelor la judecată față de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.
Examinând excepția de inadmisibilitate întemeiată pe încălcarea competenței generale a instanțelor judecătorești, Curtea consideră că este atributul instanței de judecată a verifica dacă aplicarea reglementărilor în domeniul salarizării personalului din autoritățile și instituțiile publice, în executarea raporturilor juridice de muncă este conformă regulilor și principiilor de drept consacrate în materie de normele interne și internaționale.
Aceleași considerente au fost avute în vedere și de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite la pronunțarea Deciziei nr.VI/2007, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat cu privire la aplicarea dispozițiilor art.11 alin.(1) din nr.OUG177/2002, art.28 alin.(4) din nr.OUG43/2002, modificată prin nr.OUG24/2004, modificată și aprobată prin Legea nr.601/2004.
Astfel, s-a arătat că este atributul instanței de judecată să verifice dacă aplicarea textelor de lege prin care s-au acordat sporuri la indemnizația de încadrare brută lunară judecătorilor și procurorilor care au soluționat cauze privind fapte de corupție s-a făcut cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii consacrat de art.16 alin.(1) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală instituit prin normele internaționale.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor nu este întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art.18 și 20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.
Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, enumerate de art.19 din lege, constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, etc.
În baza acestor atribuții legate de execuția bugetară, Ministerul Economiei și Finanțelor dispune măsuri pentru alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare achitării drepturilor bănești cuvenite angajaților de către ministerul d e resort.
Pe fond, din examinarea susținerilor părților și a înscrisurilor depuse la dosar, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
Reclamantele și intervenientele au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Pitești.
Dreptul la un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești prin art.47 din Legea nr.50/1996, republicată.
Textul de lege a fost abrogat prin art.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Abrogarea s-a făcut cu încălcarea limitelor delegării legislative fixate prin Legea nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Posibilitatea reglementării primare prin ordonanțe emise de Guvern este sever circumstanțiată prin dispozițiile constituționale - art.114 din Constituția României din anul 1991.
Legea de abilitare stabilește în mod obligatoriu domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe.
Prin art.1 pct.Q1 din această lege, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, nu și pentru abrogarea dispozițiilor acesteia. Iar Legea nr.334/2001 aprobă nr.OG83/2000 în temeiul limitelor delegării legislative stabilite prin art.1 pct.Q1 menționat mai sus.
Acolo unde a avut în vedere și abrogarea unor texte de lege, legiuitorul a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare. A se vedea în acest sens art.1 pct.Q3 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art.2 alin.3, pct.B lit.d) din Decretul nr.247/1997.
În conținutul dreptului fundamental la munca și protecția socială a muncii - consacrat de art.38 din Constituția României din 1991 - se regăsesc și măsurile de protecție socială privind prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Este și cazul de față în care munca se prestează în condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică, aspect necontestat de către pârâți.
Includerea sporurilor abrogate în salariile de bază/indemnizațiile de încadrare, respectiv în coeficientul de multiplicare este în contradicție cu intenția legiuitorului de majorare a veniturilor salariale. Mai mult, modalitatea invocată nu permite verificarea salarizării în funcție de condițiile speciale în care se prestează munca, respectiv verificarea aplicării sporului ca procent din salariul de bază/indemnizația de încadrare.
Lipsa fondurilor bugetare nu constituie o justificare a îngrădirii exercițiului acestui drept la sporul de 50% din cele enumerate de art.49 din Constituție.
Modalitatea de includere a sporului în salariul de bază contravine și semnificației componentelor salariului stabilite de prevederile art.155 Codul muncii.
Salariul de bază constituind partea principală sau fixă a salariului total se calculează în funcție de nivelul studiilor, calificarea și pregătirea profesională, importanța postului, competența profesională.
Sporurile formează partea variabilă a salariului. Acestea se plătesc pentru compensarea efortului depus în plus sau a riscului ridicat pe care îl presupune munca.
Dreptul la protecția socială a muncii prestate în condiții speciale, concretizat în sporul de 50% la salariul de bază lunar/indemnizația de încadrare lunară constituie pentru cele arătate mai sus, un drept recunoscut de dispozițiile legale, implicit un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
bazei de calcul a salariului/indemnizației nu constituie o justificare pentru lipsirea de acest bun.
Aplicarea normei internaționale se impune normelor interne de tehnică legislativă privitoare la efectele abrogării invocate în apărare de către pârâți în virtutea dispozițiilor art.20 alin.2 din Constituția României.
Mai mult, s-a reținut în soluționarea recursului în interesul legii cu privire la aplicarea dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție că în Legea nr.56/1996, modificată și completată prin nr.OG55/1997, aprobată la rândul ei prin Legea nr.126/2000 se prevede la art.231sporul de 50% din salariul de bază al judecătorilor și magistraților-asistenți pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Cu toate că Guvernul României nu a fost abilitat prin Legea nr.125/2000 să modifice sau să completeze Legea nr.56/1996, modificată și completată, prin art.IX alin.(2) paragraful 1 din nr.OG83/2000 s-au abrogat dispozițiile art.231din această lege. Au fost depășite astfel limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României și au fost încălcate dispozițiile art.108 alin.(3), cu referire la art.73 alin.(1) din Constituția României.
În sensul celor de mai sus s-a observat că Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, modificată prin Legea nr.142/1997, lege organică în vigoare la data emiterii nr.OG83/2000, prevedea în art.81 că magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, de sporuri pentru vechime în muncă, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ.
Sub acest aspect, norma de nivel inferior - art.I pct.42 din nr.OG83/2000, lege ordinară prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996 și art.IX alin.(2) paragraful 1 din nr.OG83/2000 prin care a fost abrogat art.231din Legea nr.56/1996, modificată și completată contravine art.81 din Legea nr.92/1992, modificată și completată, lege organică.
Ca urmare a celor reținute mai sus, instanța supremă a decis, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea, precum și cererea de intervenție în interes propriu (40), va obliga pe pârâții Curtea de APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL ARGEȘ, Ministerul Justiției, să plătească reclamantei - sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică actualizat cu indicele de inflație la data plății efective pentru perioada 01.02.2007 și până la data plății efective; pentru reclamanta pentru perioada 01.05.2008- până la data plății efective. Pentru perioada 16.07.2007-01.05.2008 va obliga pe aceiași pârâți alături de pârâta Curtea de APEL BUCUREȘTI, mai puțin Curtea de APEL PITEȘTI.
Va obliga pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BUCUREȘTI, să plătească aceleași drepturi intervenientei - pentru perioada 16.07.2007-17.09.2007, iar pentru perioada 17.09.2007 până la data plății efective va obliga pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL ARGEȘ.
Va obliga pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI să plătească aceleași drepturi intervenientei - pentru perioada 16.07.2007-01.01.2008, iar pentru perioada 01.01.2008 până la data plății efective va obliga pe aceiași pârâți alături de Curtea de APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL ARGEȘ, mai puțin Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Va obliga pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile necesare achitării drepturilor bănești.
Actualizarea cu indicele de inflație va fi dispusă în baza art.161 pct.4 Codul muncii.
Efectuarea înscrierilor în carnetele de muncă privitor la drepturile bănești cuvenite reclamantelor și intervenienților va fi dispusă în baza dispozițiilor art.11 alin.(1) din Decretul nr.92/1976, obligația revenind curților de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de eclamantele și, cu domiciliul ales la Judecătoria Pitești, cu sediul în Pitești, B-dul. - nr.3-5, județul A, precum și cererea de intervenție în interes propriu (40) formulată de intervenientele în interes propriu și, cu domiciliul ales la Judecătoria Pitești, cu sediul în Pitești, B-dul. - nr.3-5, județul A, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A, TRIBUNALUL ARGEȘ, cu sediul în Pitești, B-dul. - nr.3-5, județul A, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, cu sediul în B, Calea nr.141 B, sector 6, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B, nr.4, sector 4.
Obligă pe pârâții: Curtea de APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL ARGEȘ, Ministerul Justiției, să plătească reclamantei - sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective pentru perioada 01.02.2007 și până la data plății efective; pentru reclamanta pentru perioada 01.05.2008 - până la data plății efective. Pentru perioada 16.07.2007-01.05.2008 obligă pe aceiași pârâți alături de pârâta Curtea de APEL BUCUREȘTI, mai puțin Curtea de APEL PITEȘTI.
Obligă pe pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL BUCUREȘTI, să plătească aceleași drepturi intervenientei - pentru perioada 16.07.2007-17.09.2007, iar pentru perioada 17.09.2007 până la data plății efective obligă pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL ARGEȘ.
Obligă pe pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI să plătească aceleași drepturi intervenientei - pentru perioada 16.07.2007-01.01.2008, iar pentru perioada 01.01.2008 până la data plății efective obligă pe aceiași pârâți alături de Curtea de APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL ARGEȘ, mai puțin Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Obligă Curțile de apel pârâte să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
Respinge cererile pentru viitor.
Obligă pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile necesare achitării drepturilor bănești.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător,
- - - ---
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
13 ex./21.01.2009
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Veronica Șerbănoiu Bădescu Amalia
