Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1504/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1504/ Dosar nr-
Ședința publică din 07 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Judecător - -
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul Municipiul B prin Primar, împotriva sentinței civile nr.1255 din data de 31 august 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 30.11.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 7.12.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1265/2009 a Tribunalului Brașov, a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului B și a fost admisă acțiunea formulată de Sindicatul Liber, în numele membrilor de sindicat, și a obligat pârâții la plata drepturilor salariale corespunzătoare vechimii prevăzute în dispozițiile art. 50 alin 1 și 2 din legea 128/1997 pentru fiecare dintre membrii sindicatului, începând cu data de 1.04.2006 și în continuare. A obligat pârâții la plata către reclamanți a drepturilor salariale astfel calculate actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.50,alin.1 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic "Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la 40 ani vechime în învățământ", iar, potrivit art.50 alin.2 din același act normativ "Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Potrivit dispozițiilor art.40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii, angajatorului îi revine obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
Susținerile pârâților Municipiul B prin Primar și Comuna, potrivit cărora nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată, potrivit legi și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare, nu pot fi reținute, în speță solicitându-se plata unor drepturi salariale legale ale angajaților.
Pentru aceste considerente, acțiunea a fost admisă așa cum a fost formulată față de pârâții identificați în dispozitiv, debitori ai creanțelor reclamanților reprezentate de drepturile neachitate potrivit prevederilor legale mai sus evocate.
Potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit, astfel că, pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea sumelor rezultate în raport de rata inflației.
Urmare admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului B, acțiunea a fost respinsă față de acesta ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Nu s-au cerut cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurentul Municipiul B, prin Primar, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că această parte nu are calitatea de angajator al personalului didactic, iar unitățile de învățământ preuniversitar funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.
Se mai arată că sistemul de salarizare al personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau majoritar de la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative. de bază și indemnizațiile de conducere potrivit art. 15 din legea 154/1998 se stabilesc astfel încât împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetul fondurilor speciale pentru cheltuieli cu salariile, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite, iar potrivit art. 16 din legea 154/1998, fondurile bugetare destinate cheltuielilor cu salariile se alocă fiecărui ordonator principal de credite, pe baza obiectivelor, proiectelor sau programelor, după caz, corespunzătoare perioadei de planificare bugetară. Se mai solicită a fi avute în vedere dispozițiile art. 14 alin 4 din legea 273/2006 potrivit cărora nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată sau plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Unitățile administrativ teritoriale, au obligația stabilită prin lege, de a finanța cheltuielile de personal pentru învățământul preuniversitar, potrivit dispozițiilor art. 167 alin 1 din legea 84/1995 potrivit cu care acesta este finanțat de unitățile administrativ teritoriale pe a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea. În considerarea acestui text de lege, precum și a art. 13 din OUG 32/2001, prima instanță a apreciat în mod corect, că recurentei îi incumbă obligația asigurării fondurilor necesare plății drepturilor salariale restante, iar faptul că nu are calitatea de angajator nu o exonerează de obligația astfel stabilită. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins și sentința primei instanțe va fi menținută ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul Municipiul B prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1265/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
Red./09.12.2009
Tehnoredact./11.12.2009/ 64 ex.
Jud. fond,
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
