Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 17/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA NR. 17
Ședința publică din data de 14 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTOR 2: Traian Logojan Potocea
Asistenți judiciari - - -
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte cu sediul în V de M, str. -. - nr. 2, județul P, în contradictoriu cu Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B, sector 5,-, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cu sediul în P,-, județul P și Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și că s-au depus întâmpinări formulate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice P și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Totodată, se învederează că s-a formulat de către pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor
Curtea, având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 Cod pr.civil, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Reclamantul a chemat în judecată pârâții Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova solicitând plata drepturilor bănești reprezentând sporul de 50% în raport de salariul de bază brut lunar începând cu 1.01.2003, sume actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii se arată, în esență, că sunt aplicabile disp.rt. 47 din Legea nr. 50/1996, care prevăd că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
S-a învederat totodată că un astfel de drept nu poate fi înlăturat pentru că menținerea lui este impusă de condițiile concrete în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, caracterizate prin risc și suprasolicitare neuropsihică ce se accentuează continuu.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu motivarea că are în atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și că între reclamanți și acest minister nu există nici un fel de raporturi de muncă care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat, de asemenea, întâmpinare, prin care a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 1.01.2003 - 24.07.2005, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii în rest ca neîntemeiată. S-a formulat de către același pârât și cerere de chemare în garanție a pârâtului MEF.
Examinând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale în materie și decizia pronunțată de ICCJ în interesul legii - nr.21/10.03.2008, curtea va constata următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MEF - prin DGFP P, curtea urmează aoa dmite, întrucât această instituție are în atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, iar între reclamant și acest minister nu există nici un fel de raporturi de muncă care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale. Pe cale de consecință, curtea va respinge acțiunea față de MEF ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
De asemenea, curtea urmează să respingă și cererea de chemare în garanție a MEF formulată de MP - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru aceleași considerente.
Referitor la excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 1.01.2003 - 24.07.2005, curtea va constata că și aceasta este întemeiată.
Potrivit art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
De asemenea, art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, statuează că dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 7 alin.1 din același act normativ prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
Ori, în speța de față, pentru perioada 1.01.2008 - 24.07.2005 dreptul la acțiune este prescris, curtea, în baza normelor legale invocate și văzând și disp. art.158 pr.civ. urmând să admită excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată de Ministerul Public și va respinge acțiunea pentru această perioadă ca fiind prescrisă.
Pe fondul cauzei, curtea va constata următoarele:
Prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de ICCJ în interesul legii s-a stabilit că n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă această decizie este obligatorie.
Pe cale de consecință, curtea va constata că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a dispus că art. 47 se abrogă. Această ordonanță a Guvernului a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 a fost emisă în baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată. La rândul ei, Legea nr. 24/2000, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 și 62, precizează că modificarea unui astfel de act constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și redarea lor într-o nouă formulare, iar completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente, și, în fine, că abrogarea se referă la prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, care trebuie să își înceteze aplicabilitatea.
Reiese că modificarea, completarea sau abrogarea totală sau parțială a unui act normativ reprezintă instituții juridice diferite, cu efecte distincte, or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să și abroge Legea nr. 50/1996, nici total și nici parțial.
Prin emiterea Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României.
În raport de cele de mai sus, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Pentru aceste considerente, curtea, văzând disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996, va admite în parte acțiunea și va obliga pârâții - Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova la plata către reclamant a sporului de 50% în raport de salariul de bază începând cu 24.07.2005, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,-.
Respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de chemare în garanție a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Admite excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 1.01.2003-24.07.2005, invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și respinge acțiunea ca prescrisă pentru această perioadă.
Admite acțiunea, în parte, față de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B, sector 5,-, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cu sediul în P,-, județul P și Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova cu sediul în P,-, județul
Obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova la plata către reclamant a sporului de 50% în raport de salariul de bază începând cu 24.07.2005, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.
Definitivă și executorie de drept.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistenți judiciari,
- - -
Grefier
Red. /SȘ
7 ex./29.10.2008
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Potocea
