Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1839/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(4802/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1839/
Ședința din ședința publică de la 24.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
*****************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă - (fostă - ), împotriva sentinței civile nr.1566 din data de 12.03.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal - Complet specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (6684/2008), în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83731/23.03.2009, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, înregistrată la dosar la data de 02.12.2008 și întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 26.02.2009, după care,
Președintele completului comunică un exemplar al întâmpinării recurentei-pârâte, prin avocat.
Curtea pune în discuție excepția tardivității declarării recursului, invocată de intimatul-reclamant, prin întâmpinare.
Reprezentantul avocat al recurentei-pârâte solicită respingerea excepției.
Curtea respinge excepția tardivității invocată de intimatul-reclamant, prin întâmpinare în raport de data comunicării hotărârii recurentei-pârâte-05.06.2008 și data înregistrării plicului la oficiul poștal-respectiv 12.06.2008.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta-pârâtă, prin avocat, solicită admiterea recursului, casarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1566/12.03.2008, pronunțată în dosarul nr- (6684/2008), Tribunalul Teleorman - Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale,a respins excepția prescripției extinctive invocată de pârâtă ca nefondată, a admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei SC SA și a obligat pârâta la plata către reclamantă a drepturilor bănești cuvenite și neachitate cu ocazia sărbătorilor de Paști pe anii 2005,2006,2007 și de C pe anii 2004, 2005,2006, calculate în raport de salariul mediu de bază pe unitate și actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt și de drept:
Înscrisurile depuse de pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzelor cuprinse în art. 168 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă pe unitate, realizate după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Art. 168 alin. 2 prevăzut că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar în anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe anul în curs, câtă vreme s-a reținut în același timp și textul alin. 1.
S-a mai reținut că părțile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcută în anul 2007.
A reținut instanța că interpretarea clauzei peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr.130/1999 nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederilor invocate.
Cu privire la susținerile pârâtei referitoare la Hotărârea Comisie Paritare instanța a reținut că prin această hotărâre din luna iunie 2007 se urmărește interesul societății în defavoarea foștilor salariați, prin modificarea retroactivă a clauzelor contractelor de muncă pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
Tribunalul a reținut că pârâta nu a făcut dovada că aceste suplimentări salariale au fost incluse în salariile angajaților.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta - (fostă - ), care a criticat hotărârea fondului, susținând că prima instanță în mod eronat a reținut existența dreptului subiectiv al salariatului-intimat la acordarea primelor de Paști și de C, soluția pronunțată de aceasta întemeindu-se doar pe o evidentă eroare de redactare a dispozițiilor art.168 alin.2 din Contractele Colective de Muncă la Nivel de Unitate, aferente anilor 2004-2006.
A mai susținut recurenta-pârâtă că prima instanță nu a avut în vedere stingerea dreptului subiectiv la încasarea primelor de Paști și de C și că nu a deslușit mecanismul includerii primelor în salariu.
Astfel, - arată că nu a susținut teza includerii permanente a primelor în salariu și că acest fapt s-a petrecut doar în martie 2003 și are, în drept, valoarea uneinovații,întrucât prima, din element situat în afara salariului de bază, devine componentă în structura acestuia.
În motivarea, în drept, a cererii sale de recurs, recurenta-pârâtă invocă dispozițiile art.299, art.3021, art.303 alin.1 și art.3041Cod proc. civilă, precum și pe cele ale art.80 și art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999.
Prin întâmpinarea formulată (filele 14 - 15 dosar recurs), intimatul-reclamant a invocat excepția tardivității declarării recursului, solicitând respingerea acestuia și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, Totodată, a susținut că recursul este nefondat, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1, alin,2, alin.3 teza a II-a și alin.5 Cod proc. civilă, îl va admite, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Întrucât recurenta - (fostă SC - nu a indicat temeiurile juridice ale cererii sale de recurs, indicând doar generic dispozițiile art.299, art.3021, art.303 alin.1 și art.3041Cod procedură civilă, Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art.306 al.3 Cod proc.civilă, apreciază că dezvoltarea motivelor de fapt invocate, face posibilă încadrarea lor în dispozițiile art.304 pct.8 și pct.9 Cod proc.civilă, astfel că va analiza recursul prin prisma acestor temeiuri de drept.
Pe fond, Curtea reține că, prin acțiunea introdusă de intimatul-reclamant s-a solicitat obligarea SC - SA la plata contravalorii unor drepturi bănești (suplimente salariale de Paști și de C pe anii 2004-2006), invocându-se în susținerea acestor pretenții disp. art.168 alin.1 din CCM la nivelul societății în discuție.
Potrivit acestui text: "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații SNP - SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC - SA.".
Cuantumul sumei pretinse de intimata-reclamantă este contestat de către recurenta-pârâtă, atât în privința întinderii, cât și în privința caracterului datorat, fiind pretins a fi fost achitat în tranșe, astfel că instanța fondului avea a aprecia asupra interpretării clauzei neclare reprezentate de dispozițiile art. 168 alin.2 din contractul colectiv de muncă aferent anilor 2004-2006, referitoare la modalitatea de plată a drepturilor datorate intimatului, precum și a verifica susținerile recurentei pârâte, privind achitarea suplimentelor salariale, administrând proba cu expertiză contabilă în acest sens.
Dacă potrivit dispozițiilor art. 168 alin.1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate, aferente anilor 2004-2006 voința părților contractante, în sensul existenței dreptului salariaților la acordarea stimulentelor de Paști și C și a obligației corelative a angajatorului la acordarea acestora este neîndoielnică, dispozițiile art. 168 alin.2 al acestor contracte colective de muncă, referitoare la modalitatea plății acestor drepturi bănești sunt, în mod neîndoielnic, neclare.
Având în vedere caracterul echivoc al acestei din urmă clauze contractuale, în vederea verificării apărărilor recurentei-pârâte, formulate în prezentul conflict de drepturi, instanța fondului avea obligația de a interpreta această clauză în conformitate cu dispozițiile art. 977 și următoarele cod civil și, subsecvent, de a verifica achitarea efectivă a drepturilor bănești solicitate.
Curtea apreciază că Nota asupra precizării asupra situației primelor de Paști și C prevăzute de art.168 al contractului colectiv de muncă al și Hotărârea Comisiei Paritare a înregistrată sub nr.12019/01.04.2008, prin care părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, corespunzătoare anilor 2004-2006 conveniseră că modalitatea de plată a drepturilor bănești cuvenite intimatului a constituit-o, începând cu anul 2003, includerea în salariul de bază a fiecărui salariat a acestor drepturi, este conformă art.9 și art.10 al contractelor colective de muncă, cât și cu anexa 2 pct.4 al acestor contracte și că reprezintă o interpretare convențională a dispozițiilor art.168 alin.2 al contractelor colective de muncă, provenită de la semnatarii contractului și valabile din punct de vedere juridic, deoarece reprezintă explicitarea unei clauze neclare, dată de părțile convenției, iar nu o modificare a contractului colectiv de muncă, ce ar fi intervenit ulterior încetării acestui contract.
Fiind vorba de o interpretare a clauzelor unui contract colectiv de muncă, în privința acesteia nu erau aplicabile dispozițiile art.31 din Legea nr.130/1996, referitoare la formalitatea înregistrării sale și aceasta, chiar dacă avea efect retroactiv, era validă, întrucât reprezenta o operațiune de lămurire a unui text neclar, justificată de redactarea acestuia în trecut.
Potrivit dispozițiilor art.1128 și urm. din Codul civil, novația este un mod de transformare a raportului juridic obligațional, respectiv o convenție prin care părțile acestui raport sting o obligație existentă, înlocuind-o cu una nouă.
În cauză, dispozițiile art.1128 Cod civil nu sunt aplicabile, contrar susținerilor recurentei-pârâte, deoarece acestea sunt incompatibile cu natura și efectele contractului colectiv de muncă, potrivit dispozițiilor art.295 alin.1 din Codul muncii.
Astfel, obligațiile asumate de angajator, prin încheierea contractelor colective de muncă, ulterioare anilor 2003, conform dispozițiilor art.168 alin.1 și alin.2 din contractul colectiv de muncă aferent anilor 2004-2006, constau în plata suplimentelor salariale anuale, prin includerea în salariul lunar al salariaților, în fiecare an intervenind, potrivit dispozițiilor art.23 ale Legii nr.130/1996 și art.242 al.1 din Codul muncii, o nouă obligație asumată de angajator, efectivă pe perioada în care contractul colectiv de muncă își produce efectele, în cauză, pe durata unui an.
novației este modificarea raportului juridic obligațional fără încetarea efectelor sale, transformarea acestuia într-un raport juridic nou, ceea ce nu este cazul în speță.
Curtea mai reține că, în condițiile în care, pentru verificarea susținerilor societății recurente privind stingerea dreptului subiectiv la încasare primelor de Paști și de C prin plată, este necesară administrarea probei cu expertiză contabilă judiciară și cum proba cu expertiză contabilă nu poate fi administrată în faza judecății în recurs (date fiind dispozițiile art.305 Cod proc.civilă), se impune admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Curtea apreciază că, în lipsa administrării unor probe utile, nesocotirea dispozițiilor art.129 alin.(5) Cod proc. civilă, conform căruia judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, este imposibil a se stabili, doar pe calea unei interpretări propuse unui text îndoielnic din contractul colectiv de muncă, dacă pretențiile salariatului sunt sau nu sunt justificate.
Din chiar probele administrate în recurs rezultă necesitatea efectuării în cauză a unei expertize contabile cu caracter judiciar, care să stabilească, atât cuantumul sumelor ce s-ar cuveni intimatului-reclamant, în raport de prevederile art.168 alin.(1) din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate, text în care se face referire la salariul de bază mediu la nivelul "" -, cât și împrejurarea dacă aceste sume au fost sau nu incluse în salariu și dacă au fost sau nu au fost acordate salariaților societății.
Concluziile unui raport de expertiză contabilă extrajudiciară nu ar putea fi, oricum, reținute, deoarece Codul d e procedură civilă consacrăprincipiul nemijlocirii, ceea ce presupune ca toate probele să fie administrate în fața instanței care judecă un anumit dosar.
Față de dispoz. art.305 Cod proc. civilă, câtă vreme proba cu expertiză nu poate fi administrată în recurs, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1, alin,2, alin.3 teza a II-a și alin.5 Cod proc. civilă, recursul declarat de " "- B ). " " - ) va fi admis și, în consecință, sentința atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă, spre rejudecare, aceleiași instanțe de fond, pentru a se pune în discuție necesitatea efectuării unei expertize contabile judiciare, prilej cu care vor fi analizate și toate susținerile și apărările formulate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă - (fostă - ), împotriva sentinței civile nr.1566 din data de 12.03.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal - Complet specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (6684/2008), în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 24.04.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
