Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2091/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 2091
Ședința publică de la 11 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Lucian Bunea
Grefier - -
Xxxx
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA împotriva sentinței civile nr. 324/03.04.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, C, -, I, -, a, precum și cu intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al VI-lea termen de judecată acordat, lipsa răspunsului Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la soluționarea cererii de strămutare formulată de intimații reclamanți, cât și faptul că pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a solicitat judecarea cauzei în lipsă în baza art.242 pct.2 pr.civ. după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționarea recursurilor.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului O l t, reclamanții, G, C, r, A, cu domiciliu ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt cu sediul în str. -,nr.50,județul O au chemat în judecată pe pîrîții Ministerul Public - Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lîngă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lîngă Tribunalul Olt și Ministerul Finanțelor și au solicitat ca prin hotărîrea ce o va pronunța să dispună obligarea acestora în solidar la plata sumelor de bani, reprezentând contravaloarea tichetelor de masă prevăzute de Legea nr. 142/1998, sume ce nu au fost acordate pe ultimii trei ani, respectiv perioada 20 ianuarie 2004 - 20 ianuarie 2007 și pînă la intrarea în legalitate, cît și acordarea tichetelor de masă în continuare, la plata sumelor de bani, reprezentând contravaloarea tichetelor cadou și tichetelor de creșe prevăzute de Legea nr. 193/2006, HG nr. 1317/2006,respectiv nr. 417/2006, reactualizate la zi cu indicele fde inflație, precum și indexările semestriale cu indicele prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare comunicat de Comisia Națională de Statistică, precum și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare în vederea plății acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în baza Legii nr. 142/1998 și 193/2006 salariații din cadrul sectorului bugetar beneficiază de alocații individuale de hrană și de bilete de valoare sub forma tichetelor de masă de cadou și a celor de creșă,însă pârâții nu le-au achitat aceste drepturi, deși au calitatea de salariați lucrând într-un sector bugetar, iar prin neacordarea unor asemenea drepturi, are loc o discriminare în raport cu celelalte categorii de salariați bugetari care încasează asemenea tichete, astfel încât sunt încălcate Constituția României și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată, motivat de faptul că tichetele solicitate se acordă în limita prevederilor bugetului de stat ceea ce în speță nu există, legea neprevăzând în sarcina autorităților publice pârâte o obligație, ci doar o posibilitate care se poate realiza sau nu în funcție de dispozițiile legii privind bugetul de stat.
În același sens a arătat pîrîtul că pentru anul 2005 prin art. 40 din Legea nr. 511/2004 s-a prevăzut că nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație, iar prin art. 3 din OUG 88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal s-a prevăzut că nu se acordă tichete de masă în anul 2007 de către instituțiile publice centrale și locale.
Cu privire la acordarea tichetelor de creșă și a tichetelor cadou a solicitat pârâtul respingerea și acestui capăt de cerere, deoarece legiuitorul prin Legea nr. 193/2006 și HG nr. 1317/2006 a prevăzut necesitatea îndeplinirii anumitor condiții pe care reclamanții nu le-au respectat.
De asemenea, pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive în raport cu dispozițiile art. 20 pct.1 din Legea nr. 500/2002 și art. 67 din Legea rn. 304/2004 și având în vedere că Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator principal de credite și de faptul că între reclamanți și Ministerul Justiției nu există nici un fel de raport juridic.
Pe fondul cauzei, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece tichetele solicitate se acordă în limita prevederilor bugetului de stat conform art. 4 al. 2 din Legea nr. 193/2006 și art. 1 din Legea nr. 142/1998.
Direcția Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive, întrucât între reclamanți și Ministerul Finanțelor nu există raporturi de muncă, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere că tichetele solicitate de reclamanți se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
Prin sentința nr.324/03 04 2007, Tribunalul Olta admis în parte acțiunea formulată de reclamanții:, G, C, r, A, împotriva pîrîților MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL OLT și MINISTERUL FINANȚELOR ca obiect drepturi bănești și a obligat pârâtele la plata contravalorii tichetelor de masă pentru perioada ianuarie 2004 - ianuarie 2007, reactualizate la data efectuării plății.
A respins capătul de cerere privind contravaloarea tichetelor de creșă și tichete cadou.
A obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare acordării contravalorii tichetelor de masă.
Pentru a pronunța această soluție,prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar,precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.
In speță reclamanții au calitatea de salariați în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, respectiv o instituție bugetară, ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate.
Conform art. 41 al. 2 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Astfel, se apreciază că acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecție socială, privind securitatea la locul de muncă al reclamanților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă condiții pentru ca aceștia să-și procure hrana direct.
Susținerea pârâților că nu pot fi acordate tichetele de masă datorită faptului că în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație nu poate fi reținută, avînd în vedere că acestea reprezintă o măsură de protecție a salariaților din sectorul bugetar.
Astfel, se apreciază că pârâții au obligația de a acorda aceste tichete reclamanților și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop în calitatea de angajatori.
De asemenea, se constată că prin acordarea acestor tichete de masă unor salariați din anumite domenii din cadrul sectorului bugetar ce sunt finanțate de la bugetul de stat se creează o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel dispozițiile art. 41 al. 2 din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzic orice discriminare între salariați din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate.
În ceea ce privește acordarea tichetelor cadou și de creșă s-a reținut că acestea au fost prevăzute de Legea nr. 193/2006, iar prin HG nr. 1317/2006 s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a legii mai sus menționată.
Potrivit acestor acte normative pentru a beneficia de aceste tichete angajații trebuie să formuleze o cerere pentru acordarea tichetelor de creșă și să facă dovada îndeplinirii condițiilor pentru a beneficia de acestea.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,în motivarea recursului,au arătat că hotărârea este nelegală deoarece art.1 din Legea nr.142/1998 nu instituie în sarcina angajatorului obligația de a acorda tichete de masă ci doar posibilitatea de a acorda tichete de masă.
A mai susținut recurentul că de tichete de masă pot beneficia doar titularii unui contract individual de muncă iar reclamanții au calitatea de personal auxiliar.
Recurentul a mai susținut că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat pentru unitățile din sectorul bugetar iar bugetele de stat pe anii 2004-2006 nu cuprind sume cu acest scop pentru Ministerul Public iar în legile privind bugetele de stat pe anii 2005 și 2006 se prevede expres că instituțiile publice care sunt finanțate de către stat nu pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă,întrucât în bugete nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Recurentul a mai arătat că prin art.3 din OUG nr.88/2006 se interzice expres acordarea de către instituțiile publice a tichetelor de masă și în anul 2007.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor,în motivarea recursului,a arătat că nu are calitate procesuală pasivă față de chemarea sa în calitate de pârât și astfel că în mod greșit a fost introdus în cauză și obligat să aloce fondurile necesare.
Recurentul a susținut că este ordonator principal de credite așa cum este și Ministerul Justiției și nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții În drept a invocat dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă.
Intimații au formulat cerere de strămutare a prezentei cauze dar Înalta Curte de Casație și Justiție,pe de o parte, nu a suspendat soluționarea cauzei,iar pe de altă parte,prin decizia nr.14/2008 pronunțată de ÎCCJ în soluționarea recursului în interesul legii a statuat că dispozițiile art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă,decizie obligatorie pentru toate instanțele din țară conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă,astfel că instanța va trece la soluționarea recursului.
Analizând sentința în raport de motivele invocate,de actele și lucrările dosarului și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Intimații reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate și personal auxiliar în cadrul pârâtei Parchetul de pe lângă Tribunalul O l care este instituție bugetară.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești precum și drepturile de care aceștia beneficiază formează obiectul unor reglementări speciale. În mod constant, legiuitorul a stabilit că aceștia au drepturile și îndatoririle prevăzute în actele normative având acest caracter special și, ca urmare, un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
Or, în Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care constituie actul normativ aplicabil în perioada de referință, precum și în Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, nu există dispoziții în sensul acordării drepturilor solicitate de reclamanți.
Legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă așa încât acordarea acestora rămân la latitudinea sa în funcție de situația concretă din sistem și, în cazul instituțiilor publice, în măsura în care asemenea cheltuieli sunt prevăzute în bugetul de stat.
Din analiza dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, se constată că legea instituie doar categoriile de personal care pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, stabilind în același timp condiția unei prevederi în bugetul de stat a cheltuielilor corespunzătoare.
Potrivit rt. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordăîn limita prevederilor bugetului de statsau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Sunt imperative dispozițiile art. 46 alin 4 din Legea nr. 507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004, potrivit cărora în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Aceleași dispoziții se regăsesc și în legea 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 și în legea 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006.
Nu poate fi reținută susținerea reclamanților referitoare la ivirea unei situații de discriminare câtă vreme prevederile legilor bugetare din perioada 2004-2006 care interziceau acordarea acestor tichete au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.
Mai mult, referirea la alte categorii profesionale nu poate fi reținută pentru că aceste categorii au situații juridice diferite și se bucură de alte drepturi și obligații și a căror salarizare se asigură din bugete distincte. Aceste dispoziții prohibitive, din legile bugetului de stat, se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.
Salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii care li se adresează și care nu sunt aplicabile altor categorii de salariați din sistemul bugetar, corelativ cu obligații specifice funcției.
Actele normative privind acordarea tichetelor de masă nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează ca,în baza art.312 alin.3 Co procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă,să admită recursurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA,să modifice sentința în sensul că va respinge și capătul de cerere privind acordarea contravalorii tichetelor de masă.
Cu privire la recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor,Curtea constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin motivele de recurs este întemeiată deoarece Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de angajator, între reclamanți și acest pârât neexistând raporturi juridice de muncă, acesta nu are obligația de a efectua demersuri legate de acordarea drepturilor pretinse de reclamanți.
Ca urmare, Curtea va admite și recursul formulat de acest pârât,va modifica sentința și va respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestuia ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA împotriva sentinței civile nr. 324/03.04.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, C, -, I, -, a, precum și cu intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge și capătul de cerere privind acordarea contravalorii tichetelor de masă.
Respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Doina Vișan, Mihaela Mitrancă, Lucian Bunea
