Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 242/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 242
Ședința publică din 5 martie 2009
PREȘEDINTE: Apetroaie Eufrozina
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Neculai
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții, - toți cu domiciliul ales la Tribunalul Suceava, împotriva sentinței nr.47 din 08 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți și reprezentanții pârâților intimați Ministerul Justiției B, Ministerul Economiei și Finanțelor B, Tribunalul Suceava și Tribunalul Maramureș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, constatându-se recursul în stare de judecată cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava - secția civilă și înregistrată la data de 30.05.2008, reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Tribunalul Maramureș și Ministerul Finanțelor Publice, au solicitat obligarea pârâților la plata reactualizată cu rata inflației a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare începând cu data încadrării și până în prezent, precum și acordarea lunară a acestui spor și în continuare, în condițiile prevăzute de art. 47 din Legea nr.50/1996, republicată și modificată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, respectiv Legea nr. 327 din 14 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 624 din 19 iulie 2006, intrată în vigoare la 19 august 2007, în funcție de data numirii fiecărui reclamant în funcția de consilier de probațiune.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Au mai arătat reclamanții că ulterior, prin art. 50 din OUG nr. 177/2002, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr. 50/1996, abrogate ce a fost înlăturată prin art. 41 din nr.OUG27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și alte categorii de personal din sistemul justiției, prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG nr. 177/2002.
S-a ajuns la această concluzie, susțin reclamanții, dat fiind faptul că în timp ce OUG nr. 177/2002 prevedea expres în art. 50 că se abrogă numai OUG nr. 177/2002, nu și Legea nr. 50/1996.
Pe cale de consecință, el trebuia acordat în continuare judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate, inclusiv consilierilor de probațiune, lucru care nu s-a făcut.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune și pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât consilierii de probațiune (consilierii de reintegrare) reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea nr. 327/2006, care beneficiază de drepturile prevăzute la art. 3 - 11, printre care nu au fost prevăzute drepturile salariale reprezentând sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât obiectul acțiunii vizează plata unor drepturi salariale datorate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, respectiv ceilalți ordonatori secundari de credite.
Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii, cu motivarea că prin OUG nr. 177/2002, în vigoare de la 1 ianuarie 2003, au fost abrogate dispozițiile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora, din Legea 50/1996.
Prin sentința civilă nr.47 din 08 ianuarie 2009 a Tribunalului Suceava - Secția civilă - s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și s-a respins ca fiind prescrisă acțiunea având ca obiect plata drepturilor salariale pentru perioada 2001 - 29.04.2005.
S- respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a respins acțiunea având ca obiect plata celorlalte drepturi salariale formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Suceava și Tribunalul Maramureș, ca nefondată.
Împotriva sus-menționatei sentințe civile, reclamanții au declarat recurs.
În motivarea acestei căi de atac, recurenții au arătat că instanța de fond a considerat că, la Serviciul probațiune consilierii nu fac parte din categoria personalului ce beneficiază de acest spor, deoarece textul nu-i precizează în mod expres. De asemenea, instanța de fond a apreciat că în conformitate cu art. 241și 242din Legea nr. 50/1996, republicată la data de 17.05.2002 și modificată prin nr.OG 83/2000 și nr.OG7/2001, personalul de specialitate din cadrul serviciilor de reintegrare socială se salarizează potrivit grilelor de intervale și coeficienților de multiplicare prevăzuți de anexa 51, beneficiind de drepturile prevăzute de art. 23 (sporul de fidelitate) și de sporul prevăzut de pct. 1 din Anexa nr. 7, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției; că nici în această enumerare a drepturilor acordate consilierilor de reintegrare (actualmente consilieri de probațiune) nu se regăsește sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută de încadrare așa cum este reglementat de art. 47 din Legea 50/1996.
Recurenții consideră că aceste argumente sunt greșit reținute, atâta timp cât consilierii de probațiune au fost asimilați în drepturi personalului auxiliar de specialitate, beneficiind de toate drepturile salariale generale prevăzute de Legea nr.50/1996 (sporul de vechime, prima de concediu, decontarea transportului, premiul de 2%, decontarea orelor suplimentare etc.). Ca și tehnică legislativă, în art.242din legea nr.50/1996 au fost prevăzute două sporuri care țin de specificul profesiei și anume lucrul în penitenciare și sporul de fidelitate introdus pentru a stopa fluctuația majoră a personalului de probațiune generată de salarizarea insuficientă.
Mai susțin recurenții că oricare ar fi fost însă rațiunea precizării acestor două sporuri în art. 242 din legea nr. 50/1996, această enumerare nu este limitativă de vreme ce personalul de probațiune beneficiază și de celelalte sporuri despre care au făcut vorbire, care nu erau prevăzute expres în articolul menționat.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, recurenții consideră că instanța de fond greșit a reținut prevederile art. 283 lit. "c" din Codul muncii, deoarece acesta nu este aplicabil, în această perioadă curgerea prescripției fiind suspendată.
Referindu-se la cele reținute de instanța de fond în sensul că "față de cele arătate, susținerile din acțiune ale reclamanților privind încălcarea normelor de tehnică legislativă la adoptarea ordonanței de abrogare a art. 47 din legea nr.50/1996 și încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituția revizuită prin neacordarea în continuare a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sunt lipsite de relevanță", recurenții consideră că consilierii de probațiune trebuie să beneficieze de sporul de 50%, atât pentru perioada în care nu le-a fost plătit cât și pentru viitor, deoarece drepturile cu privire la salarizare, recunoscute de lege, la o anumită perioadă de timp, nu pot fi diminuate unilateral, nici chiar în cadrul unor negocieri sau cu acordul ambelor părți, încălcându-se principiul Codului muncii cu privire la teoria dreptului câștigat. În acest sens recurenții au invocat prevederile art.38 din Codul Muncii.
Recurenții au mai precizat faptul că însăși natura activității desfășurate de consilierii de probațiune constituie motiv temeinic pentru a se acorda anumite sporuri, în speță sporul de 50% prevăzut de art. 47 din legea nr. 50/1996. Precizează că intră în contact direct cu persoane cercetate/judecate penal, persoane aflate în detenție, unele care au săvârșit infracțiuni de violență grave și care au un comportament agresiv sau pot suferi de boli transmisibile periculoase, situație care la rândul ei poate crea un mare disconfort psihic.
Examinând recursul de față, curtea îl constată neîntemeiat.
Astfel, examinând motivele de recurs, mai întâi sub aspectul excepțiilor reținute de instanța de fond și apoi sub aspectul fondului cauzei, curtea, referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților, constată că în mod corect instanța de fond a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 283 lit. a din Codul muncii, cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale neacordate către salariați pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune și drept urmare, având în vedere data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 30.06.2008, a constatat că în cauză este dată excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2001 - 29.04.2005.
Referitor la fondul cauzei, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt angajații Tribunalului Suceava, pe postul de consilier de probațiune și că în susținerea pretențiilor formulate aceștia au invocat dispozițiile art.47 din legea nr.50/1996, iar în conformitate cu aceste dispoziții "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Corect instanța de fond a constatat că din categoria persoanelor care beneficiază de acest spor nu fac parte și consilierii de probațiune, respectiv consilierii de reintegrare.
Instanța de fond a mai constatat că, în conformitate cu art. 241și 242din legea nr.50/1996 republicată la data de 17.05.2002 și modificată prin nr.OG83/2000 și nr.OG7/2001, personalul de specialitate din cadrul serviciilor de reintegrare socială se salarizează potrivit grilelor de intervale și coeficienților de multiplicare prevăzuți de anexa 51beneficiind de drepturile prevăzute de art.23 (sporul de fidelitate) și de sporul prevăzut de pct. 1 din Anexa nr. 7, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.
Corect, de asemenea, instanța de fond a reținut că nici în această enumerare a drepturilor acordate consilierilor de reintegrare (actualmente consilieri de probațiune), nu se regăsește sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, așa cum este reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, curtea, având în vedere prevederile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, - toți cu domiciliul ales la Tribunalul Suceava, împotriva sentinței nr.47 din 08 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă -, ca nefondat -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 5 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond:.
Jud:
Asist.judiciar:
Asist.judiciar:
Tehnored. ex.2/14.04.2009
Președinte:Apetroaie EufrozinaJudecători:Apetroaie Eufrozina, Sas Laura, Gheorghiu Neculai
