Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2507/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2507/R/2009
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Griga
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.315 din 15 iulie 2009 pronunțate de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, privind și pe intimata CN POȘTA ROMÂNĂ SA- DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C-N, având ca obiect drepturi bănești-plata contravalorii indemnizației de șomaj.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, avocat A, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că recursul este la primul termen de judecată, a fost declarat și motivat în termenul legal și a fost comunicat intimatului.
Se constată că la data de 16 noiembrie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei intimate întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii în sensul obligării intimatei la plata contravalorii indemnizației de șomaj, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA
La data de 15.07.2009, prin sentința civilă nr. 315/2009 a Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosar nr-, s-au respins ca neîntemeiate cererile reclamantului îndreptate împotriva pârâtei Compania Națională Poșta Română - Direcția Regională de Poștă C-N, având ca obiect obligarea pârâtei la plata contravalorii indemnizației de șomaj aferentă lunii martie 2009, respectiv la plata contribuțiilor individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
S-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata cererii, având ca obiect obligarea pârâtei de a completa carnetul de muncă privitor la perioada 15.08.2008-1.03.2009.
S-au compensat integral cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, ntre reclamant și pârâtă s-au desfășurat raporturi de muncă în temeiul contractului de muncă pe perioadă nedeterminată, încheiat între părțile litigante, așa cum a reieșit din copia carnetului de muncă a reclamantului, precum și din cererea introductivă și recunoașterile pârâtei exprimate prin întâmpinarea formulată.
Raporturile de muncă au încetat urmare a concedierii reclamantului de către pârâtă, determinată de reducerea postului acestuia la data de 1 martie 2009.
La termenul de judecată din 13 iulie 2009 când prezenta cauză a rămas în pronunțare reclamantul, personal, a solicitat instanței să ia act de renunțarea la judecată în ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la completarea carnetului de muncă, întrucât pe parcursul judecății cauzei această obligație a fost îndeplinită.
Ca atare, în temeiul art. 246.proc.civ. prima instanță a luat act de renunțarea reclamantului la judecata acestei cereri.
Instanța a rămas sesizată cu petitele privitoare la obligarea pârâtei la virarea către bugetul de stat a tuturor obligațiilor fiscale datorate în virtutea contractului de muncă, pentru a se putea acorda șomajul (bugetul asigurărilor de șomaj) și obligarea pârâtei la plata indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009.
Așa cum a reieșit din adeverința eliberată de " Management", precum și din adeverințele emise de pârâta Direcția Regională de Poștă C-N au fost virate de către angajatorul de care s-a dispus detașarea, cât și de pârâtă toate contribuțiile individuale reținute, precum și contribuțiile datorate de angajator pentru fondul de șomaj, datorate în virtutea raporturilor de muncă cu reclamantul, cu mențiunea că ultimul virament a fost operat în data de 23 martie 2009. Ca atare, această pretenție este neîntemeiată anterior declanșării prezentului litigiu fiind îndeplinită obligația a cărei neîndeplinire este reclamată.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata contravalorii indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009, instanța a reținut că la data de 04.03.2009, reclamantul a solicitat în scris pârâtei întocmirea și transmiterea dosarului de șomaj către Agenția Județeană de Ocupare și Profesională B-N, revenind apoi cu cererea nr. 235/25 martie 2009 pentru eliberarea unei adeverințe cu veniturile de care a beneficiat, în scopul întocmirii dosarului de șomaj.
Potrivit art. 38 din Legea nr. 76/2002, indemnizația de șomaj se acordă persoanelor cărora conform art. 17 îndeplinesc condiția de contributivitate la fondul asigurărilor pentru șomaj și formulează cerere, în condițiile înregistrării acestuia la Agenția Județeană de Ocupare și Profesională B-N în termen de 30 de zile de la data încetării raporturilor de muncă, cu mențiunea că indemnizația se acordă începând cu data încetării raporturilor de muncă, dovada vechimii în muncă fiind probată cu carnetul de muncă.
Cererea de acordare a indemnizației de șomaj poate fi înregistrată și după expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data încetării raporturilor de muncă, drepturile fiind acordate începând cu data înregistrării.
În prezenta cauză prin înscrisul depus la dosarul de fond, reclamantul a făcut dovada că i-au fost stabilite drepturile de șomaj începând cu 01 aprilie 2009 și până în 1 iulie 2010, fără a proba însă că în perioada 1 martie 2009 - 1 aprilie 2009, s-a adresat Agenția Județeană de Ocupare și Profesională B-N în scopul luării în evidență și acordării indemnizației și a fost refuzat pe considerentul că pârâta nu și-a achitat obligațiile fiscale ce-i reveneau, ori pentru neîndeplinirea altor formalități ce se impuneau a fi întocmite de fostul angajator.
Față de cele de mai sus, instanța a apreciat ca neîntemeiate petitele prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata obligațiilor fiscale datorate fondului de șomaj și obligarea la plata contravalorii indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009, odată ce în cauză s-a probat virarea acestor contribuții, iar în lipsa cererii exprese a reclamantului adresată Agenția Județeană de Ocupare și Profesională B-N în intervalul 1 martie 2009 - 1 aprilie 2009 de acordare a indemnizației de șomaj pe considerente de neplată a obligațiilor fiscale de către pârâtă, nu a putut fi reținută o culpă exclusivă a acesteia în producerea pretinsului prejudiciu.
Pe de altă parte, s-a reținut că deși Decretul nr. 92/1976 obligă expres pe angajator să completeze, printre alte mențiuni în carnetul de muncă retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta - art. 1 alin. 1 - precum și ca, la încetarea activității carnetul de muncă să fie înmânat titularului cu toate mențiunile la zi, această obligație a fost nesocotită de pârâtă, completarea mențiunilor referitoare la salariul realizat de reclamant în perioada 15.08.2008 - 01.03.2009 având loc doar pe parcursul judecății așa cum rezultă din adresa de la fila 49, prin care reclamantului i-a fost solicitată trimiterea carnetului de muncă la " Management", precum și din mențiunile înscrise în carnetul de muncă și privitoare la salariu, operate în 26 martie 2009, ulterior datei de 1 martie 2009 când raporturile de muncă dintre pârâtă și reclamant au încetat.
Astfel, potrivit art. 36 din Legea nr. 76/2002 reclamantul s-a aflat în imposibilitatea de a dovedi vechimea sa în muncă, ce este asimilată cu stagiul de cotizare.
În aceste condiții, cum ambele părți s-au aflat în culpă procesuală și raportat la modalitatea de soluționare a celor trei petite cu care instanța a fost investită, s-a impus ca în temeiul art. 274 și 276.proc.civ. cheltuielile de judecată - dovedite de reclamant și reprezentând onorariu avocațial în sumă de 595 lei, precum și cele dovedite de pârâtă prin ordinele de deplasare în cuantum de 526,94 lei s-a impus a fi compensate integral, aceasta și deoarece reprezentanții pârâtei au fost prezenți în instanță și au formulat apărări identice și în dosarul nr-, pricină similară prezentului litigiu, astfel că justificarea cheltuielilor de deplasare vizează ambele cauze.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate cu consecința admiterii cererii în sensul obligării CN ROMÂNA SA, Direcția Regională de Poștă C-N la plata contravalorii indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009 și obligarea pârâtei la plata tuturor obligațiilor aferente drepturilor salariale către buget.
Consideră că este imputabilă exclusiv pârâtei imposibilitatea de a fi luat in evidenta AJOFM si de a beneficia de indemnizația de șomaj in luna martie ca urmare a faptului că aceasta nu i-a eliberat carnetul de munca completat la zi in termen util, precum si toate adeverințele necesare pentru întocmirea dosarului pentru șomaj si nu a depus toate actele necesare la AJOFM.
Intimata pârâtă și-a exprimat poziția procesuală, în sensul că a solicitat prin întâmpinarea depusă respingerea recursului, învederând faptul că și-a îndeplinit toate obligațiile care îi reveneau, respectiv faptul că recurentul reclamant nu a făcut dovada depunerii cererii de acordare a indemnizației de șomaj în termenul legal de 30 zile de la data încetării contractului individual de muncă, obligație ce îi revenea, pentru a beneficiu de ajutorul de șomaj (13).
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul nu este fondat.
Se reține că raporturile de muncă ale recurentului reclamant cu societatea intimată au încetat la data de 01.03.2009, ca urmare a concedierii acestuia din motive neimputabile. Ulterior datei menționate, recurentul reclamant a făcut demersurile necesare în vederea întocmirii dosarului de șomaj solicitând societății intimate completarea carnetului de muncă, respectiv eliberarea adeverințelor privind virarea contribuțiilor datorate de către angajator pentru fondul de șomaj.
Este adevărat faptul că societatea intimată nu și-a îndeplinit în termenul legal obligațiile ce îi reveneau, însă Curtea apreciază că acest aspect nu este de natură a justifica admiterea cererii recurentului. Se reține că, și în măsura în care societatea intimată și-ar fi îndeplinit obligațiile în termenul legal, recurentul nu era îndreptățit la acordarea indemnizației pentru șomaj și pentru luna martie 2009, în condițiile în care acesta nu a formulat o cerere în acest sens în termenul de 30 zile de la data încetării contractului de muncă.
Pornind de la dispozițiile art. 38 din Legea nr. 76/2002, se concluzionează că acordarea indemnizației de șomaj este condiționată de depunerea unei cereri la Agenția Județeană de Ocupare și Profesională în termen de 30 de zile de la data încetării raporturilor de muncă, indemnizația urmând să se acorde începând cu data încetării raporturilor de muncă.
De asemenea se mai reține că, cererea de acordare a indemnizației de șomaj poate fi înregistrată și după expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data încetării raporturilor de muncă,drepturile fiind acordate începând cu data înregistrării.
Or, reclamantul recurent nu a formulat o astfel de cerere în cursul lunii martie și care să fie înregistrată la Agenția Județeană de Ocupare și Profesională.
Este de notorietate faptul că dosarul de șomaj nu este primit de către instituția menționată decât în situația în care acesta complet, iar dosarul reclamantului recurent nu a fost completat decât în cursul lunii aprilie, însă în lipsa unei cereri de acordarea a șomajului înregistrată în cursul lunii martie, acordarea indemnizației pentru această lună nu este justificată.
Pentru considerentele expuse și reținând că prima instanță a interpretat judicios normele legale pronunțând o hotărâre temeinică, Curtea în conformitate cu art. 304 pct. 9 coroborat cu art.312 al.1 Cod de procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 315 din 15.07.2009 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/dact.MM
5ex./23.11.2009
Jud.fond:/
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu, Daniela Griga
