Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 253/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.6073/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.253/
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Amelia Farmathy
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR - -
GREFIER - -
***************
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de către recurenții-pârâți Grupul Școlar Agricol A, Primăria Municipiului și Consiliul Local al Municipiului A, împotriva sentinței civile nr.1383 din data de 29.06.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale,în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numele reclamanților, G, și cu intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Județului T-având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, la orele 09,38 nu au răspuns: recurenții-pârâți Grupul Școlar Agricol A, Primăria Municipiului și Consiliul Local al Municipiului A, intimatul-reclamant Sindicatul învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat și intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Județului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, față de lipsa părților la prima strigare a cauzei la orele 09,38, văzând dispozițiile art. 104 alin.(13) din a instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la ordine, la a doua strigare.
La reluarea pricinii la ordine, la orele 10,36 nu au răspuns: recurenții-pârâți Grupul Școlar Agricol A, Primăria Municipiului și Consiliul Local al Municipiului A, intimatul-reclamant Sindicatul învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat și intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Județului
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 12.01.2010 de către intimatul-reclamant Sindicatul învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenții-pârâți, în trei exemplare, exemplar, la care s-a atașat un set de înscrisuri, în susținerea cererii formulate, cu precizarea că pe această cale s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.
Se mai arată totodată faptul că, prin motivele de recurs formulate în cauză, recurenții-pârâți Primăria Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului, au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității recursului declarat de către recurentul-pârât Grupul Școlar Agricol A, asupra căreia se pronunță în ședință publică, în conformitate cu dispozițiile art.137 alin.(2) Cod proc. civ. întrucât nu poate fi unită cu fondul.
Pe excepție, Curtea, reține că sentința civilă recurată a fost comunicată la data de 11.09.2009, termenul legal de 10 zile pentru formularea căii de atac expirând conform art.101 alin.(1), art.104 Cod proc. civ. rap. la art.80 din Legea nr.168/1999 la data de 22.09.2009.
Din mențiunile ce apar pe plicul de expediere, rezultă că recursul a fost depus la data de 24.09.2009, după expirarea termenului legal, situație față de care, admite excepția tardivității formulării recursului de către recurentul-pârât Grupul Școlar Agricol
În privința celorlalte recursuri, Curtea, având în vedere solicitarea părților de soluționare a pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. rămâne în pronunțare pe fondul acestora.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1383 din data de 29.06.2009, pronunțată în dosarul - Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T și, în consecință, a fost respinsă acțiunea îndreptată față de acesta; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul local al Municipiului A și Instituția Primarului Municipiului A, ca nefondată; a fost admisă în parte acțiunea promovată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar, în numele și pentru membrii de sindicat împotriva pârâților Grupul Școlar Agricol A, Instituția Primarului municipiului A, Consiliul Local al municipiului A; au fost obligați pârâții menționați la plata către membrii de sindicat a drepturilor salariale constând în diferența dintre drepturile bănești încasate și cele ce li se cuvin prin aplicarea dispozițiilor legii 220/2007 pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 20 iulie 2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Tas usținut că nu are calitate procesuală pasivă motivând că nu se află în raporturi juridice de muncă și fiscale cu reclamanții, nu are calitate de angajator, nu este parte în contractul de muncă cu aceștia și nu este ordonator de credite, finanțator sau plătitor al drepturilor salariale ale personalului didactic, invocând dispozițiile art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 modificată și Legea nr.388/2008.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasivă a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T, tribunalul a constatat că această excepție este întemeiată, având în vedere că potrivit dispozițiilor art.167 din Legea nr.84/1995 unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a către rază își desfășoară activitatea.
Rezultă că ordonator de credite este consiliul local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ.
Calitate de angajator o are unitatea de învățământ cu personalitate juridică.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T nu are, în concluzie, nici calitatea de ordonator de credite și nici calitatea de angajator.
Pentru aceste motive, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasivă a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T, motiv pentru care a fost respinsă acțiunea reclamanților împotriva acestui pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtele Instituția Primarului și Consiliul Local al Municipiului A, instanța de fond a avut în vedere că finanțarea învățământului preuniversitar se realizează, conform OG nr. 32/2001 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, iar repartizarea fondurilor se realizează în baza hotărârii consiliului local, conform art. 167 din Legea nr. 84/1995 modificată și art. 38 lit. n din Legea nr. 215 12001 modificată.
Dispoziții în acest sens se găsesc și în Normele Metodologice privind administrarea unităților din învățământul preuniversitar de stat, aprobate prin HG 2192/2004, principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata drepturilor salariale pentru cadrele didactice, fiind unitatea de Învățământ, consiliul local și primarul.
În ce privește fondul cauzei, instanța de fond a reținut că, din adeverințele eliberate de unitatea școlară, reclamanții sunt cadre didactice, cu gradul didactic I în cadrul acestei unități școlare.
Prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007 sunt stabilite creșterile salariale pentru anul 2007 pentru personalul didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997, privind Statutul personalului didactic.
Actul normativ prevede valoarea coeficientului de multiplicare pentru cele trei etape de creșteri salariale din cursul anului 2007 precum și coeficienții de multiplicare detaliați pe grade didactic, vechime în învățământ și funcție didactică.
Potrivit art.9 prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Ordonanța Guvernului nr.11/2007 a fost aprobată prin Legea nr.220/2007. Prin legea de aprobare s-au adus modificări coeficienților de multiplicare.
Litigiul dintre părți privește următorul aspect: dacă coeficienții de multiplicare astfel cum au fost modificați prin Legea nr. 220/2007 se aplică de la 1 ianuarie 2007, fără să se aducă atingere principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 2 alin. 2 și art. 15 din Constituția României.
Tribunalul a apreciat că dispozițiile modificatoare ale coeficienți lor de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică din Legea de aprobare nr. 220/2007 se încorporează în actul de bază, nr.OG 11/2007, identificându-se cu acesta, de la data intrării lor în vigoare, respectiv 1 ianuarie 2007 conform art. 9 din ordonanță.
Articolul 9 privind termenul de la care se operează creșterile salariale nu a suferit modificări.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 Ordonanța Guvernului nr. 11/2007 astfel cum a fost modificată, trebuie aplicată la data stabilită În cuprinsul său, prin art. 9, și nu de la data de 17 iulie 2007, cum susține pârâtul Inspectoratul Școlar Județean
Mai mult, prin art.2 din Ordinul Ministrului Economiei și Cercetării nr.1350/2007 pentru aprobarea metodologilor de calcul al drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic pe funcțiile din anexele la OG nr.11/2007, s-a menționat că prevederile acestuia se aplică începând cu ianuarie 2007, chiar dacă ordonanța și legea de aprobare au fost publicate ulterior.
de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta deoarece aceasta crește progresiv.
Din adeverințele aflate la dosar rezultă că pârâții nu au aplicat dispozițiile Legii nr.220/2007 pe perioada ianuarie - 20 iulie 2007.
Apărarea formulată de pârâți fiind considerată neîntemeiată pentru considerentele expuse anterior, raportat la situația de fapt reținută și la dispozițiile legale analizate tribunalul a apreciat că acțiunea formulată de sindicat în numele membrilor săi, privind aplicarea dispozițiilor Legii nr.220/2007 este întemeiată în parte și urmează să fie admisă conform dispozitivului sentinței.
Împotriva sentinței a formulat recurs Grupul Școlar Agricol A, cu privire la care instanța de recurs a invocat la termenul de judecată din data de 19.01.2010, excepția tardivității formulării căii de atac deduse judecății, excepția care a fost soluționată și motivată în cuprinsul practicalei deciziei.
Împotriva sentinței, recurenții-pârâți Primăria Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului A au formulat în termenul legal recurs prin care au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul exonerării la plata acestor drepturi, inclusiv cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenții-pârâți Primăria Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului A arată că în litigiile având ca obiect solicitarea unor drepturi de natura salariala, calitatea procesuala pasiva este deținuta exclusiv de către instituția cu care funcționarul public are stabilit raportul de serviciu.
Faptul ca Primarul, respectiv Consiliul Local al Municipiului A este considerat de instanță ca ordonator principal de credite, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acestuia in litigiu, motivația invocată de reclamanți ca obligație băneasca a instituției publice, va fi astfel executata, neavând suport in dispozițiile procedurale privitoare la condițiile de exercițiu ale acțiunii civile.
Consideră ca numai instituția de învățământ in calitate de angajator are calitate procesuala pasiva si legitimare procesuala ca ordonator terțiar de credite. ( Înalta Curte de Casație si Justiție, secția de Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia nr. 3522 din 16 octombrie 2008)
Învederează că ca instanța de fond a procedat eronat când a considerat drepturile solicitate pot fi acordate in baza acestor acte normative deoarece:
- Majorarea drepturilor salariale cuvenite personalului din invatamant începând cu luna ianuarie 2007 nu puteau fi aplicate in condițiile in care respectiva ordonanța a fost aplicata prin Legea 220/2007, lege care a fost publicata in Monitorul Oficial din data de 17.06.2007
- Este de neînțeles cum instanța de fond nu a sesizat ca legea civila nu retroactivează, producând efecte juridice numai pentru viitor, iar atunci când legiuitorul nu stipulează in mod expres ca se aplica retroactiv, noile prevederi ale legii, intra in vigoare după publicarea in Monitorul Oficial, daca nu este stipulata o alta data.
- Apreciază ca in conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 84/1995, "unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la BUGETUL DE STAT si din alte surse, potrivit legii".
Recurenții consideră că, în conformitate cu prevederile Legii 18/2009 a bugetului de stat, sursa principala de finanțare o reprezintă bugetul de stat prin defalcările de TVA:
Apreciază că în aceste condiții calitatea procesuala activa o avea Statul prin Ministerul Finanțelor respectiv reprezentantul in teritoriu DGFP T, situație in care "Statul" nu a fost conceptat in speță de fata.
Conform art. 167 alin. 5 din Legea nr. 84/1995, fondurile pentru salarizarea personalului didactic auxiliar si administrativ din unitățile de invatamant preuniversitar sunt asigurate din bugetul de stat si defalcate in bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.
Repartizarea sumelor defalcate pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor de invatamant preuniversitar se face cu asistenta tehnica de specialitate a Inspectoratului Școlar, potrivit normelor Metodologice elaborate de către Ministerul Educației si Cercetării, Ministerul Administrației si Internelor si Ministerul Economiei si Finanțelor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 538/2001.
Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 538/2001 privind aprobarea normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat, are obligația să-și întocmească bugetul propriu.
elaborate de unitățile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale, in faza de elaborare a proiectului de stat si a proiectelor de buget locale, spre aprobare.
In baza art.18 alin.1 din Hotărârea Guvernului nr. 538/2001, consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat prin Consiliile Județene, respectiv, Consiliul General al Municipiului B, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementara, comunica bugetele aprobate conform legii instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat si trezoreriilor la care acestea sunt arondate.
Deschiderea creditelor bugetare pentru finanțarea instituțiilor de invatamant preuniversitar de stat se face, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 538/2001, de către ordonatorii principali de credite.
Așadar, este evident ca, nu intra in atribuțiile instituțiilor recurente să se asigure reducerea normei didactice de predare educatorilor, învățătorilor si institutorilor cu vechime in învățământ de peste 25 de ani si gradul didactic cu doua ore săptămânal, fără diminuarea salariului si nici sa calculeze ori sa plătească drepturile salariale ale membrilor de sindicat, ci sa repartizeze fondurile pe unitățile de invatamant preuniversitar de stat.
Cu privire la cheltuielile de judecata acordate consideră ca acestea sunt nelegale deoarece s-a folosit sintagma "prin reprezentantul sau legal", cunoscând ca Sindicatul nu are calitate de parte procesuala in cauza si nu-si poate recupera cheltuielile făcute in numele membrilor săi de sindicat.
Potrivit dispozițiilor art.28 din Legea sindicatelor nr.53/2003, organizațiile sindicatelor au mandat legal pentru a promova acțiuni de chemare in judecata in interesul membrilor lor numai privind drepturile salariale. Prin urmare, aceste organizații nu pot reprezenta membrii pentru obținerea altor drepturi bănești cum ar fi cheltuielile de judecata ocazionate de proces. Pe de alta parte, nu s-a făcut dovada ca reclamanții au efectuat cheltuieli personale cu privire la plata avocatului, sau alte cheltuieli.
Pe cale de consecința, având in vedere considerentele expuse solicită admiterea recursului formulat, modificarea in totalitate a sentinței instanței de fond in sensul exonerării la plata acestor drepturi, inclusiv cheltuielile de judecata.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e Procedură Civilă, dispozițiile Legii nr.220/2007, ale nr.OG11/2007, ale nr.HG538/2001 și ale Legii nr.18/2009.
În dovedirea susținerilor, nu a solicitat nici un mijloc de probă.
Cu privire la recursul declarat de către recurentul-pârât Grupul Școlar Agricol A, Curtea a reținut că sentința civilă recurată a fost comunicată la data de 11.09.2009, termenul legal de 10 zile pentru formularea căii de atac expirând conform art.101 alin.(1), art.104 Cod proc. civ. rap. la art.80 din Legea nr.168/1999 la data de 22.09.2009.
Din mențiunile ce apar pe plicul de expediere, rezultă că recursul a fost depus la data de 24.09.2009, după expirarea termenului legal.
Pentru considerentele menționate, a fost admisă excepția tardivității formulării recursului de către recurentul-pârât Grupul Școlar Agricol
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate în cuprinsul motivelor de recurs formulate de către recurențiirecurenții-pârâți Primăria Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului A, Curtea constată că recursurile declarate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond, în mod corect, a reținut că, majorarea coeficienților de ierarhizare prevăzută la punctul 2 al Legii nr.220/2007 se aplică retroactiv personalului didactic din învățământ, iar nu de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv de la 20.07.2007, în lipsa unei dispoziții legale exprese în acest sens.
Astfel, personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, i-au fost acordate creșteri salariale pentru anul 2007 rin p. G nr.11/31.01.2007, act normativ care a intrat în vigoare la 5.02.2007, la 3 zile după publicarea sa în Monitorul Oficial.
Creșterile salariale acordate personalului didactic din învățământ s-au realizat prin modificarea coeficientului de multiplicare 1,00 în trei etape succesive, respectiv 01.01.2007-31.03.2007, 01.04.2007-30.09.2007 și 01.10.2007-31.12.2007. Acest act normativ, deși a intrat în vigoare la data de 05.02.2007, cuprinde dispoziții exprese de retroactivitate, în sensul că prevederile sale se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Ulterior, la data de 4.07.2007 a fost adoptată Legea nr.220 pentru aprobarea OG nr.11/2007, lege care a intrat în vigoare la 20.07.2007. Prin această lege s-au adus modificări ordonanței executivului (doar a conținutului anexelor 1.1,1.2,3,4 și 5) în sensul prevederii unei valori mai mari a coeficientului de multiplicare pentru personalul din învățământul preuniversitar în funcție de vechime în învățământ, rezultând în acest fel drepturi mai favorabile pentru membrii sindicatului reclamant (de exemplu, în OG nr. 11/2007 la vechimea de 6-10 ani coeficientul era de 4,293 iar în Legea nr. 220/2007 la aceiași vechime coeficientul este de 4,722).
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază, ca nefondate, criticile formulate de către recurenți, referitoare la faptul că doar actul normativ de bază, respectiv OG nr.11/2007, prevede în mod expres o dată de aplicare a prevederilor acestuia (01.01.2007), și. că Legea nr.220/2007 chiar dacă nu a făcut decât să completeze OG nr.11/2007. nu a prevăzut expres faptul că dispozițiile sale retroactivează, câtă vreme potrivit art. 11 alin 1 și 3 ale Legii nr. 24/2000 legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor
Totodată, Curtea mai reține că în art. 53 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă, introdus prin Legea nr. 189/2004 s-a adăugat alin. 3 care dispune că în cazul legilor prevăzute de art. 115 alin. 8 din Constituția României, republicată, să se precizeze în cadrul dispozițiilor finale, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice pe perioada de aplicare ordonanței.
Revenind la OG nr. 11/31 ianuarie 2007 se constată că prin Legea nr. 220/2007 nu s-a adus nicio modificare a articolului 9, astfel că ordonanța se aplică de la data cuprinsă în conținutul său și nu de la data de 20 iulie 2007 așa cum susțin recurenții.
Cu privire la critica din motivele de recurs referitoare la obligarea recurenților la plata onorariului de avocat în cuantum de 400 ron, instanța reține că sancțiunea (cu caracter general) care intervine în cazul abuzului de drept constă în obligarea autorului acestui abuz la plata de despăgubiri pentru prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuzivă a dreptului său, potrivit regulilor din materia răspunderii civile delictuale.
Astfel, pe temeiul răspunderii civile delictuale, partea ce câștigă litigiul are dreptul de a obține de la adversar, în cadrul cheltuielilor de judecată, sumele pe care le-a plătit cu titlu de onorariu de avocat (fapta ilicită săvârșită de cel care a pierdut procesul constând în declanșarea litigiului ).
Curtea reține că recurenții-pârâții se află în culpă procesuală privind declanșarea prezentului litigiu, deoarece nu au aplicat corect dispozițiile legale menționate și, pe cale de consecință, trebuie să suporte cheltuielile reprezentând onorariul de avocat avansate de către reclamanții prin reprezentantul lor.
Susținerile cu privire la calitatea reprezentant a Sindicatului sunt incorecte, deoarece acesta îi poate reprezenta pe membrii săi și poate avansa în numele și pe seama acestuia cheltuielile ocazionate cu desfășurarea procesului, având dreptul ulterior la recuperarea acestor cheltuieli de la partea care se află în culpă procesuală.
Cu privire la criticile referitoare la calitatea procesuală pasivă a recurenților- pârâți Primăria Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului A, Curtea reține că, în mod corect, instanța de fond a apreciat ca având calitate procesuală pasivă aceste instituții, având în vedere că finanțarea învățământului preuniversitar se realizează, conform OG nr. 32/2001 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, iar repartizarea fondurilor se realizează în baza hotărârii consiliului local, conform art. 167 din Legea nr. 84/1995 modificată și art. 38 lit. n din Legea nr. 215 12001 modificată.
Procedura de elaborare a bugetelor locale nu poate afecta drepturile intimaților-reclamanți, deoarece instituțiile locale au îndatorirea de a propune acele proiecte de buget, pe care le apreciază, ca fiind necesare, în raport de obligațiile și îndatoririle legale pe care le au de îndeplinit.
În consecință, Curtea, în baza art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții-pârâți Primăria Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului A împotriva sentinței civile nr.1383 din data de 29.06.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale,în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat și intimații-pârâți Inspectoratul Școlar T și Grădinița de Copii "".
Cu privire la recursul declarat de către recurentul-pârâț Grupul Școlar Agricol A, va constata ca fiind tardiv formulat recursul și va respinge, ca tardiv formulat recursul declarat împotriva sentinței civile nr.1383 din data de 29.06.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale,în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Grupul Școlar Agricol împotriva sentinței civile nr.1383 din data de 29.06.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale,în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numele reclamanților, G, și cu intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Județului
Respinge ca nefondate, recursurile formulate de Primăria Municipiului și Consiliul Local al Municipiului A, împotriva sentinței civile nr.1383 din data de 29.06.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale,în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul învățământului Preuniversitar T în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numele reclamanților, G, și cu intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Județului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Dorina Zeca
- - - - - -
GREFIER
- -
Red:
Tehnored: NV/ EX./26.01.2010
Jud. fond:;
Președinte:Amelia FarmathyJudecători:Amelia Farmathy, Petre Magdalena, Dorina Zeca