Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2575/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2575/R/2009
Ședința publică din 18 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de reclamantele și, împotriva sentinței civile nr. 588 din 9 martie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar civil nr-, privind și pe pârâta ELECTRIC, având ca obiect drepturi bănești.
dezbaterilor s-a consemnat în încheierea ședinței publice din data de 16 noiembrie 2009, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
La data de 09.03.2009, prin sentința civilă nr. 588/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității de reprezentant și excepția nulității cererii de chemare în judecată invocate de pârâtă.
S-a respins cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC Electric SRL, având ca obiect litigiu de muncă.
A fost anulată ca nesemnată cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC Electric SRL, având ca obiect litigiu de muncă.
Au fost obligate reclamantele să achite pârâtei suma de 952 lei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.
S-a reținut că eclamanta a avut calitatea de angajată a pârâtei pe o perioadă nedeterminată în funcția de programator analist asistent, începând cu data de 31.08.2005.
Reclamanta a avut calitatea de angajată a aceleiași pârâte, pe o perioadă nedeterminată în funcția de director, începând cu data de 20.10.2005.
Pârâta a întocmit statele de plată aferente perioadei septembrie 2005 - iunie 2007 în care sunt cuprinse drepturile salariale, state nesemnate de către acestea.
Din declarația martorei a rezultat că reclamanta avea calitatea de asociat în firmă, că a primit bani de la patron în unele luni și premii pentru sărbători și că ridica banii din casierie fără să semneze monetarul. Martora afirmă că pe reclamanta nu a văzut-o niciodată în firmă.
Martorii și arată că reclamanta se prezenta pe șantier când și când, că a efectuat 3 măsurători, că plata salariului să făcea de către patron fiecărui angajat fără să semneze vreun document și că pe reclamanta nu au văzut-o la firmă.
Din aceste declarații a rezultat că pârâta și-a îndeplinit obligația de plată a salariului pentru munca prestată de reclamanta așa cum prevede art.154 al.2 muncii.
Pârâta a invocat excepția lipsei calității de reprezentant, excepție care a fost admisă, deoarece împuternicirea dată de reclamantei nu este dată în formă legalizată, așa cum prevede art.68 al.1 pr.civ.
De asemenea, a invocat excepția nesemnării cererii de chemare în judecată de către reclamanta, situație în care cererea a fost anulată în baza art.133 al.1 pr.civ.
Deoarece pârâta și-a onorat obligația de plată a drepturilor bănești reclamantei pentru munca prestată, cererea acesteia a fost respinsă ca nefondată.
Ulterior pronunțării sentinței menționate, pârâta SC ELECTRIC SRL Taf ormulat o cerere de completare a dispozitivului sentinței, arătând că prima instanță a omis să soluționeze cererea reconvențională(129).
La data de 28.05.2009, prin sentința civilă nr. 1537/2009, pronunțată în același dosar, s-a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 588/09. 03.2009 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosar nr- și, în consecință, a fost completat dispozitivul acestei sentințe, în sensul că s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de către pârâta reclamantă reconvențional ELECTRIC SRL T, în contradictoriu cu pârâta reconvențională, constatându-se nulitatea contractului de muncă încheiat cu aceasta. Au fost respinse celelalte capete de cerere.
S-a reținut că prin sentința civilă nr. 558/09.03.2009, Tribunalul Cluj a admis excepția lipsei calității de reprezentant și excepția nulității cererii de chemare in judecată invocată de pârâtă, și s-a respins cererea formulată de către reclamanta. De asemenea, s-a anulat ca nesemnată cererea formulată de către reclamanta, reclamantele fiind obligate să-i achite pârâtei suma de 952 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Conform prevederilor art. 281/2 alin. l și 3.proc.civ. în cazul în care prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs. Dispozițiile acestui articol se aplică și în cazul în care instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.
Cererea se judecă în aceeași compunere ca și fondul, iar instanța se va pronunța printr-o hotărâre care este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea ce s-a cerut a fi lămurită ori completată. Instanța va rezolva cererea de urgență prin încheierea dată în Camera de consiliu cu citarea părților, încheiere ce se va atașa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri ale instanței.
Examinând dispozitivul sentinței civile nr. 588/09.03.2009, instanța a constatat că nu s-a soluționat cererea reconvențională, astfel având în vedere că, contractul individual de muncă al reclamantei a fost încheiat fără ca petenta să-și dea consimțământul, tribunalul a considerat că se impune admiterea primului capăt de cerere din cererea reconvențională.
În această situație, neprestând activitate în favoarea sa, reclamanta nu poate fi obligată să restituie suma de 21.900 lei cu titlu de drepturi salariale începând cu data de 19.10.2005 si până la data de 16.03.2008.
Drepturile salariale se plătesc, potrivit disp.art.152 alin. 2. muncii, pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, dovada muncii realizându-se prin foile colective de prezență ori prin mijloace electronice de înregistrare a timpului de lucru prin care se pot evidenția ora de sosire și ora de plecare la și de la serviciu.
Față de cele ce preced, având în vedere că, contractul individual de muncă al reclamantei nu a fost încheiat cu acordul angajatorului și că aceasta nu a prestat activitate în favoarea lui, instanța a admis în parte cererea de completare în temeiul dispozițiilor legale anterior menționate.
Așa fiind, a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 588/09.03.2009, pronunțată în dosarul civil nr- al Tribunalului Cluj, în sensul că la alin. 4 s-a trecut "Admite în parte cererea reconvențională formulată de către pârâta reclamantă reconvențional ELECTRIC SRL T în contradictoriu cu pârâta reconvențională si în consecință, constată nulitatea contractului de muncă încheiat cu aceasta".
De asemenea, s-a introdus un nou alineat prin care s-a arătat că se resping celelalte capete de cerere din acțiunea reconvențională.
În termen legal, au declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 588/09.03.2009 reclamantele și.
Pârâta SC Electric SA a declarat recurs cu privire la sentința de completare a dispozitivului - sentințanr. 1537/28.05.2009.
1.Recursul reclamantelor cu privire la sentința civilă nr. 588/09.03.2009.
Acestea solicită admiterea recursului, modificarea in totalitate a sentinței civile nr. 588/2009, în sensul admiterii in totalitate a acțiunii.
Consideră că hotărârea atacată este neîntemeiată, întrucât în mod eronat s-a reținut că reclamanta a avut calitatea de angajata a intimatei parate SC Electric SRL T, pe o perioada nedeterminata, de programator analist, începând cu data de 31.08.2005, în condițiile în care, în perioada 20.10.2005 - 17.05.2007, aceasta a avut calitatea de asociat și angajat, calitatea de asociat încetând ca urmare a cedării părților sociale la data de 17.05.2007.
Apreciază că pentru perioada menționată era îndreptățită la drepturi salariale în cuantum de 32.000 lei, drepturi de care însă nu a beneficiat, nesemnând în această perioadă nici un stat de plată.
Criticile vizează și modul de interpretare de către prima instanță a probațiunii, subliniindu-se că aceasta a omis să se raporteze la statele de plată depuse în probațiune, formându-și însă convingerea pe baza unor declarații de martori contradictorii.
Prin întâmpinarea depusă( 12), societatea pârâtă a invocat excepția nulității recursului formulat de către reclamanta, atât din perspectiva lipsei semnăturii reclamantei pe cerea de recurs, cât și prin raportare la art. 302 al.2 coroborat cu art. 306 al.1 Cod de procedură civilă, respectiv nemotivarea acestuia în termenul legal.
Aceeași excepție a fost invocată și cu privire la recursul formulat de către reclamanta, pârâta apreciind că recursul acesteia este nul datorită lipsei semnăturii pe cererea de recurs.
Cu privire la fondul cauzei, consideră că motivele invocate de către reclamante sunt vădit nefondate, probațiunea administrată confirmând temeinicia soluției pronunțate.
2.Recursul pârâtei SC Electric SA cu privire la sentința de completare a dispozitivului - nr. 1537/28.05.2009.
Inițial recursul pârâtei a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. de dosar -, iar prin încheierea de ședință din 16.11.2009, cauza a fost conexată la dosar nr- al Curții de Apel.
Criticile recurentei pârâte vizează exclusiv modul de soluționare de către prima instanță a cererii reconvenționale, conform aprecierilor societății această cerere trebuia admisă integral, iar nu în parte.
Consideră că în mod corect Tribunalul a constatat nulitatea absolută a contractului individual de muncă, omițând însă să se pronunțe cu privire la nulitatea absolută a actului adițional nr. 2/15.02.2007.
Raționamentul primei instanțe apare eronat și în ceea ce privește petitul privind constatarea că reclamanta nu a prestat niciodată muncă în favoarea societății pârâte, aceasta în condițiile în care probațiunea confirmă faptul că reclamanta nu s-a prezentat niciodată la muncă în favoarea societății pârâte, însă a încasat drepturi salariale. Mai mult, arată că din luna aprilie 2007 reclamanta este plecată în SUA, aspect recunoscut inclusiv de către mama acesteia, reclamanta recurentă.
Apreciază că se impune obligarea reclamantei la restituirea sumei de 21.900 lei, care i-a fost achitată cu titlu de drepturi salariale, întrucât aceasta este o plată nedatorată.
Învederează că susținerile referitoare la încasarea drepturilor salariale de către reclamanta menționată sunt confirmate și de către scriptul de la fila 74, depus de reclamanta, întocmit la data de 20.10.2005, prin care fiica sa, reclamanta o împuternicește să îi ridice drepturile salariale.
Reclamantele au depus întâmpinare( 23) prin care au solicitat respingerea recursului. Apreciază că în mod eronat a fost admisă cererea reconvențională, contractul individual de muncă al reclamantei fiind recunoscut de către societate prin includerea lunară în statele de plată, aceeași concluzie desprinzându-se și prin raportare la decizia de desfacere a contractului individual de muncă.
Trecând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele considerente:
1. Recursul reclamantelor cu privire la sentința civilă nr. 588/09.03.2009.
Având în vedere dispozițiile art. 137 Cod de procedură civilă, Curtea va analiza cu prioritate excepția nulității, referitor la care reține următoarele:
Nulitatea este o sancțiune care lipsește de eficacitate actul juridic și care este generată de neîndeplinirea de către acesta, în momentul întocmirii, a unor condiții de validitate. Nulitățile pot fi exprese sau virtuale( implicite), diferența dintre cele două categorii constând în faptul că în cazul primei categorii vătămarea este prezumată.
O nulitate expresă este reglementată de către legiuitor și prin dispozițiile art. 302 ind. 1 Cod de procedură civilă, dispoziții conform cărora sancțiunea intervine în cazul cererii de recurs, în măsura în care aceasta nu este semnată de către partea care a promovat-o sau de către reprezentantul ei legal.
Coroborând dispozițiile art. 316 Cod de procedură civilă cu art. 298 și art. 133 al.2 Cod de procedură civilă, Curtea constată că recursul a fost promovat de către reclamanta personal, și în numele reclamantei, în calitate de mandatar - (procura emisă la data de 18.06.2009 - 25 dosar recurs), respectiv faptul că, cererea de recurs este semnată, astfel că nulitatea invocată nu este găsită întemeiată.
Deși s-a învederat faptul că semnătura de pe cererea de recurs nu ar aparține reclamantei, se apreciază că până la înscrierea în fals, aceasta se bucură de prezumția de legalitate.
, însă, că nulitatea este fondată în ceea ce privește recursul reclamantei, din perspectiva art. 306 al.1coroborat cu art. 302 ind. 2 lit. c Cod de procedură civilă, întrucât recursul acestei reclamante, deși a fost formulat în termenul legal, acesta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel că urmează să se constate nulitatea acestui recurs.
Curtea notează, de asemenea, că reclamanta recurentă a investit prima instanță cu o cerere prin care a solicitat să se dispună obligarea societății pârâte la plata drepturilor bănești reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 31.08.2005 - 20.04.2007, respectiv la plata concediilor de odihnă pentru perioada menționată.
Limitându-se la a expune în ce constau declarațiile martorilor audiați, prima instanță a concluzionat că societatea pârâtă și-a îndeplinit obligațiile ce rezultau din contractul individual de muncă, respectiv plata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă, fără a arăta însă motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, aceasta în condițiile în care, pe tot parcursul judecății, reclamanta a arătat că nu a semnat nici un stat de plată.
Tribunalul a omis de asemenea să analizeze cauza și prin raportare la art. 163 Codul muncii, dispoziții invocate, de asemenea, în apărare de către reclamantă.
Curtea constată, așadar, că hotărârea atacată nu corespunde cerințelor instituite în mod expres de art. 261 alin. (1) pct. 5.proc.civ, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.
Prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5.proc.civ. au fost edictate atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie sa inspire justițiabililor cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de realiza controlul judiciar. Obligația instanțelor de a-și motiva în mod corespunzător deciziile reprezintă și una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că absența motivării poate impieta asupra dreptului menționat anterior, mai ales în situația în care decizia nemotivată este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară.
Raportat la considerentele expuse și constatând că împotriva hotărârii recurate nu se poate realiza în mod eficient controlul judiciar, în temeiul art. 304 pct.7 și 312 alin. 3 Cod de procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul, să caseze în parte sentința, și în consecință, să trimită cauza spre rejudecare Tribunalului Cluj, în ceea ce privește cererea reclamantei de acordare a drepturilor salariale.
Având în vedere că prima instanță a soluționat temeinic celelalte cereri deduse judecății, Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
În rejudecare, în conformitate cu art. 315 Cod de procedură civilă, instanța urmează să analizeze fondul cererii reclamantei, atât în raport de probațiunea administrată, cât și în raport de dispozițiile legale incidente.
2.Recursul pârâtei SC Electric SA cu privire la sentința de completare a dispozitivului - nr. 1537/28.05.2009.
Curtea găsește întemeiat acest recurs din perspectiva faptului că prin sentința atacată Tribunalul a soluționat cauza, omițând însă să soluționeze cererea referitoare la constatarea nulității actului adițional nr. 2 din 15.02.2007, încheiat de pârâtul SC Electric SRL cu reclamanta.
că soluționarea cererilor privind constatarea că reclamanta nu a prestat muncă în favoarea SC ELECTRIC SRL și obligarea reclamantei să restituie suma de 21900 lei, cu titlu de drepturi salariale aferente perioadei 19.10.2005-16.03.2008, este de natură a fi influențată de soluționarea petitului menționat și având în vedere omisiunea instanței, Curtea, în conformitate cu art. 312 al. 1,3,5 Cod de procedură civilă, va casa în parte în ceea ce privește constatarea nulității actului adițional nr. 2 din 15.02.2007 încheiat de pârâtul SC ELECTRIC SRL cu reclamanta, constatarea că reclamanta nu a prestat muncă în favoarea SC ELECTRIC SRL, obligarea reclamantei să restituie suma de 21900 lei, cu titlu de drepturi salariale aferente perioadei 19.10.2005-16.03.2008 și va trimite cauza spre rejudecare cu privire la aceste aspecte.
Reținând că în mod legal și temeinic Tribunalul a constatat nulitatea contractului individual de muncă al reclamantei, în condițiile lipsei consimțământului societății la încheierea acestuia, va menține aceste dispoziții ale sentinței atacate.
Pornind de la dispozițiile art. 315 Cod de procedură civilă, în rejudecare, instanța va analiza cererile prin prisma probațiunii și a dispozițiilor legale incidente, urmând să aibă în vedere și motivele de recurs invocate, precum și apărările formulate de către intimate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția nulității recursului declarat de reclamanta.
Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 588 din 9 martie 2009.
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 588 din 9 martie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțate în dosar nr-, pe care o casează în parte în ceea ce privește cererea reclamantei de acordare a drepturilor salariale și trimite cauza spre rejudecare cu privire la acest aspect.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 588 din 9 martie 2009.
Admite recursul declarat de pârâtul SC ELECTRIC SRL împotriva sentinței civile nr. 1537 din 27 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțate în dosar nr-, pe care o casează în parte în ceea ce privește constatarea nulității actului adițional nr. 2 din 15.02.2007 încheiat de pârâtul SC ELECTRIC SRL cu reclamanta, constatarea că reclamanta nu a prestat muncă în favoarea SC ELECTRIC SRL, obligarea reclamantei să restituie suma de 21900 lei, cu titlu de drepturi salariale aferente perioadei 19.10.2005-16.03.2008 și trimite cauza spre rejudecare cu privire la aceste aspecte.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 1537 din 27 mai 2009.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/dact.DG
6ex./27.11.2009
Jud.fond: /
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
