Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2606/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2606
Ședința publică de la 28 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții A a, ia, a, -a, a, a, -, OG, C, -a, Pîrîu, -, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza
în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj, prin încheierea din 23 iunie 2008 scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul la Curtea de APEL CRAIOVA pentru competentă soluționare.
La Curtea de APEL CRAIOVA, cauza a fost înregistrată sub nr-.
La data de 15 octombrie 2008, - formulat cerere de intervenție în interes propriu.
La data de 24 noiembrie 2008, Ministerul Justiției formulat întâmpinare, invocând excepția prescripției dreptului la acțiune conform art. 283 alin. 1 lit."c" din Codul Muncii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de intervenție ca inadmisibile.
Curtea de APEL CRAIOVA prin sentința civilă nr. 145 de la 25 noiembrie 2008 respins acțiunea formulată de reclamanții A a, ia, a, -a, a, a, -, OG, C, -a, Pîrîu, -, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele - și .
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică stabilește, în anexe, în mod limitativ funcțiile de demnitate publică alese și numite, iar din cadrul autorității judecătorești au făcut parte, inițial, doar președintele urții Supreme de Justiție, icepreședintele, președinții de secție, judecătorii, funcții menționate expres în anexa II/2 la Legea nr.154/1998.
Numai acestea au fost funcții de demnitate publică dar până în aprilie 2006, ulterior toți magistrații fiind salarizați conform OUG.nr.27/2006.
Magistrații de la judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și personalul auxiliar nu au fost nominalizați în anexele Legii nr.154/1998, astfel că dispozițiile legale ulterioare privind majorarea valorii de referință nu li se pot aplica.
Personalul auxiliar de la instanțele judecătorești a fost salarizat conform Legii nr.50/1996, lege specială de salarizare atât pentru grefieri cât și pentru magistrați până în anul 2006 respectiv 2007.
În anexa nr. 2 din Legea nr.50/1996, în vigoare la data de 01.09.2000 privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate de la judecătorii și parchetele de pe lângă JUDECĂTOR 3: Marian s-au prevăzut atât coeficienți de multiplicare pentru personalul de specialitate auxiliar cât și valoarea de referință sectorială, 1.140.800 lei. Această valoare de referință a fost majorată conform art. 3 lit. din Nr.OUG 123/2003.
Nu poate fi reținută afirmația reclamanților -personal auxiliar, în sensul că prin stabilirea altei valori de referință sectorială decât cea prevăzută pentru funcțiile de demnitate publică alese sau numite sunt încălcate dispozițiile Legii nr.303/2004, întrucât acest act normativ nu conține nicio dispoziție care să prevadă că drepturile salariale ale personalului auxiliar trebuie să fie egale cu cele ale persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
Art. 60 alin.4 din Legea nr.567/2004 prevede că alarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilește prin lege specială, astfel că valoarea de referință pe baza căreia se calculează salariile personalului auxiliar este cea prevăzută în legea de salarizare și nu pot fi calculate salariile pe baza unei alte valori de referință reglementată de lege pentru funcțiile de demnitate.
În consecință, dispozițiile legale nu se aplică decât destinatarilor legii și nu se pot aplica, prin analogie, altor categorii profesionale.
Referitor la susținerea că prin acordarea unor valori de referință sectoriale deferite în salarizarea puterilor statului, contravine O:nr.137/2000, instanța constată că este nefondată atâta timp cât Curtea Constituțională, prin decizia nr.818/03 07 2008 statuat că prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG.nr.137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau să le înlocuiască cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Curtea Constituțională a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a la substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin.4 din Constituție, precum și prevederile art.61 alin.1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, se susține că Ordonanța nr. 8/2007 stabilește salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, pe baza valorii de referință sectoriale cuprinsă în art. 39 din OUG nr. 27/29.03.2006, în cuantum de 280,64 lei și a coeficientului de multiplicare.
Recurenții susțin că au fost modificați doar coeficienții de multiplicare.
Faptul că perioadele la care coeficienții negociați de reprezentanții personalului din justiție la negocierea legii de salarizare au fost acordați în tranșe ce coincid cu perioadele la care ceilalți bugetari au primit indexările salariale nu înseamnă că recurenții ar fi primit aceleași indexări.
Mai precizează recurenții că, prin excluderea lor de la creșterile salariale ale altor categorii de bugetari, s-a creat o situație de discriminare.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice solicitând respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA.
Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
În motivarea apărării intimatul precizează că reglementarea prin lege a unor drepturi în favoarea unor persoanei excede cadrului legal stabilit prin OG nr. 137/2000. În afara legii, nu se poate vorbi de discriminare, întrucât exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi.
În cazul de față, este cert că nu poate fi vorba de existența unei comparabilități sau unei analogii între situația personalului auxiliar de specialitate și celelalte categorii de personal din sectorul bugetar care, în temeiul OG nr. 10/2007 beneficiază de majorări salariale.
Mai arată intimatul că instanța de fond a reținut în mod corect că în cursul anului 2007 personalul auxiliar de specialitate a beneficiat de creșteri salariale, iar admiterea pretențiilor formulate de reclamanți ar însemna o dublă majorare a drepturilor salariale.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 27 al 1 din OG nr. 137/2000 republicată, persona care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Potrivi dispozițiilor art. 2 alin.(1) din OG nr. 137/2000, "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Întemeiată pe ideea de discriminare, cererea de chemare în judecată supune comparației două situații juridice: acordarea creșterilor salariale pentru anul 2007 (în baza Ordonanțelor Guvernului nr. 6, 10 și 11 din 2007) funcționarilor publici, personalului contractual din sectorul bugetar, persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, personalului din învățământ și acordarea creșterilor salariale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești prin Ordonanța nr. 8/2007.
Recurenții-reclamanți au susținut, în esență, faptul că există două situații comparabile tratate juridic diferit fără nicio justificare obiectivă.
La analiza unei cereri în despăgubiri întemeiate pe ideea de discriminate, judecătorul trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (1) existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință, (2) existența unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, (3) tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege, (4) tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.
În speța de față, nu este îndeplinită condiția existenței unui tratament diferențiat. Se constată astfel că, prin Ordonanța nr. 8/2007, anexa I a-c, s-au acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007 după cum urmează: pentru perioada ianuarie - martie au fost majorați coeficienții de ierarhizare cu 5 % față de nivelul lunii decembrie 2006, pentru perioada aprilie-septembrie au fost majorați coeficienții de ierarhizare cu 2 % față de nivelul lunii martie 2007, începând cu octombrie 2007 au fost majorați coeficienții de ierarhizare cu 11 % față de nivelul lunii septembrie 2007.
Este aceeași soluție legislativă stabilită de legiuitor în art. 1 din OG nr. 10/2007, tratamentul aplicat categoriilor supuse analizei de către recurenții-reclamanți fiind identic.
Este nefondată susținerea recurenților în sensul că neaplicarea acestor procente de creștere salarială la valoarea de referință sectorială a creat o situație discriminatorie, de vreme ce creșterile salariale au fost acordate reclamanților, soluția legislativă aleasă pentru acordarea creșterilor salariale fiind atributul exclusiv al legiuitorului.
Pentru considerentele expuse anterior, recursul formulat se apreciază ca fiind nefondat și, în baza art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții A A, IA, A, A, A, C, PÎRÎU, împotriva sentinței civile nr. 145 de la 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
20.05.2009
Red.jud. -
2 ex/AS
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Tamara Carmen Bunoiu, Marian
