Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 29/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(3299/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 29/
Ședința publică din data de 07 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr. 1756 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-(6124/2007), în contradictoriu cu intimații-reclamanți, intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul Teleorman și expert Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect - drepturi bănești, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 1756 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-(6124/2007), s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, și s-a respins acțiunea față de acesta.
Totodată, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și, dispunându-se obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Teleorman să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu 01.09.2004 la zi și în continuare, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pârâtul Ministerul Justiției a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- pretențiile reclamanților de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică până în prezent și în continuare nu au nicio bază legală;
- la momentul actual, statutul magistraților este reglementat de Legea nr. 303/2004, iar salarizarea acestei categorii de personal se realizează în baza OUG nr. 27/2006;
- or, niciunul dintre aceste acte normative nu prevăd sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică;
- prin acordarea acestui spor, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, practic procedând în mod arbitrar la modificarea și completarea unor acte normative în vigoare și la reînvierea efectelor unor acte normative abrogate.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză, iar intimatul-pârât Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat judecarea pricinii în lipsă în condițiile prevăzute de art. 242 alineatul ultim Cod Procedură Civilă
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod Procedură Civilă și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate prin motivele de recurs nu pot fi primite, Tribunalul procedând corect atunci când a dispus admiterea în parte a acțiunii în sensul menționat prin dispozitivul hotărârii atacate.
Susținerile recurentului-pârât urmează a fi înlăturate deoarece în speță sunt pe deplin aplicabile considerentele și dispozițiile Deciziei nr. 21/10.03.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite, decizie care este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești din România în conformitate cu prevederile art. 329. proced. civ.
În dispozitivul acesteia se arată că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Or, intimații-reclamanți fac parte din categoria profesională a magistraților (sunt judecători în cadrul Judecătoriei Videle ), ceea ce conduce la concluzia că sunt îndreptățiți să beneficieze de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică la care face referire decizia precitată a ICCJ.
În același timp, în considerentele aceleiași decizii, printre altele, se menționează expres că "inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000; că "sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice"; că "acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României]".
Rezultă că în redactarea acestei hotărâri judecătorești obligatorii, instanța supremă a folosit expresii care demonstrează că a considerat că sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine celor îndreptățiți și în continuare. În acest sens, în decizie se evidențiază, printre altele, că " rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acesteaau produs și produc în continuare efecte juridice" și că "ac est lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Ținând seama de faptul că respectiva decizie s-a pronunțat la data de 10.03.2008, este evident că Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că și la acel moment, dar și în continuare, cei îndreptățiți trebuie să beneficieze de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
De altfel, este de notorietate faptul că sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică s-a plătit lunar de către debitorii acestei obligații și după data sus amintită, exemple fiind în acest sens membrii și personalul Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, etc. În acest fel se confirmă încă o dată că instanța de fond a procedat corect dispunând plata sporului în discuție până la zi și în continuare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr. 1756 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-(6124/2007), în contradictoriu cu intimații-reclamanți, intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul Teleorman și expert Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 07.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
TEHNORED//2 ex./19.01.2010.
Jud. fond:,
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
