Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2934/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1381/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2934R
Ședința publică de la 04 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenți: MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, in nume propriu si in calitate de reprezentant al STATULUI R, împotriva sentinței civile nr.1 din data de 08.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL TELEORMAN, având ca obiect drepturi bănești - spor de 50%.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs formulată de recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs formulată de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la data de 8.10.2008 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-, reclamanta chemat în judecată pârâții: Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Curtea de B, TRIBUNALUL TELEORMAN, solicitând ca, în baza probelor ce se vor administra și prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea în solidar a pârâților la plata drepturilor salariate reprezentând sporul de 50% din salariul brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, conform prevederilor art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu luna decembrie 2006 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești, actualizate conform indicelui de inflație, precum și a dobânzii legale, de la scadența fiecărei sume datorate cu acest titlu și până la data plății efective: obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare, începând cu data pronunțării hotărârii și în viitor, conform Deciziei nr.21/10 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr.5/2008; obligarea pârâților de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă; obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Prin sentința civilă nr.1/8.01.2009 Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției pentru capătul de cerere privind obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei și în consecință, a respins acest capăt de cerere ca fiind formulat contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Curtea de APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL TELEORMAN și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor; a obligat pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL TELEORMAN și Curtea de APEL BUCUREȘTI să plătească reclamantei contravaloarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada decembrie 2006 la zi și în viitor, sumă la care se va adăuga dobânda legală aferentă, calculată de la data de 09.10.2008 și până la achitarea ei efectivă; a obligat pârâții TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL TELEORMAN și Curtea de APEL BUCUREȘTI să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei; a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești acordate prin prezenta hotărâre; a respins ca neîntemeiate celelalte pretenții deduse judecății.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, pentru capătul de cerere privind obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei, aceasta a fost admisa, in baza dispozițiilor art.7 alin.2 din Decretul nr.92/1976, conform carora completarea și modificarea cărților de muncă aparține unității unde persoana încadrată funcționează. A retinut prima instanta ca, față de pretenția reclamantei privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul său de muncă, Ministerul Justiției nu are nicio obligație, evident că pârâtul în discuție nu se legitimează procesual pasiv pentru aceste pretenții deduse judecății.
Pe fondul dreptului dedus judecății, instanta de fond a apreciat întemeiată acțiunea doar în parte, pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr.21 din data de 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție invocată în cuprinsul acțiunii și în susținerea ei,s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a constatat că, în interpretarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OUG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Cum, această decizie este obligatorie pentru instanțe conform art.329 alin.3 Cod pr.civilă și cum autoarea acțiunii are calitatea de judecător, înseamnă că i se cuvine recunoașterea dreptului la plata sporului de risc și suprasolicitare solicitat.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului suferit de reclamantă, în conformitate cu dispozițiile art.1081, art.1084 cod civil raportat ta dispozițiile OUG nr.9/2000, aceasta este îndreptățită și la acordarea dobânzii legale aferente drepturilor bănești solicitate, reprezentând contravaloarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută lunară.
Conform art.1088 Cod civil, aplicabil în cauză în virtutea calității sale de drept comun al Codului civil față de ramura dreptului muncii, dobânda legală aferentă sumelor de bani cuvenită reclamantei se impune a fi acordată doar din ziua formulării cererii de chemare în judecată, și nu de la data scadentei fiecărei sume, cum eronat susține reclamanta, solicitare ce nu are nicio acoperire legală. In contextul acordării dobânzii Iegale aferente drepturilor bănești solicitate, apare ca neîntemeiată și cererea de reactualizare a acestora cu indicele de inflație, ceea ce ar echivala c dublă reparație a aceluiași prejudiciu și cu o îmbogățire fără just temei.
De asemenea, in baza art.1 alin.2 din Decretul nr.92/1976, Curtea a obligat pârâții TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL TELEORMAN și Curtea de APEL BUCUREȘTI la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Raportat la prevederile art.20 din Legea nr.500/2002, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor acordă anual ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerului Justiției, fondurile bănești pentru salarizarea judecătorilor, având obligația de a asigura pârâtului Ministerul Justiției sumele necesare acoperirii salariilor.
De asemenea, aceste sume sunt transferate la fiecare tribunal prin intermediul direcțiilor județene de finanțe publice.
În termen legal, împotriva acestei sentințe au formulat recurs motivat recurenții-pârâți Ministerul Finanțelor Publice, in nume propriu si in calitate de reprezentant al Statului R și recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, recursuri înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Prin recursul său, recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, recurs formulat atât în calitate de reprezentant al Statului Român cât și în nume propriu, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate ca nelegală, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele motive:
- Hotărârea primei instanțe nu este motivată si este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motive prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 si 9 din Codul d e procedura civila.
- Instanța a interpretat si a aplicat greșit legea, considerând ca Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuala in dosar, deși reclamantii nu sunt si nu au fost angajați ai acestuia, si nu a motivat in nici un fel soluția data.
Nelegalitatea hotărârii rezulta in primul rand din confuzia creata intre Statul R reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, si Ministerul Finanțelor Publice, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, aflat în subordinea Guvernului, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul economiei și finanțelor publice, astfel cum este definit prin art.1 din HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice.
Desi prin cererea introductiva reclamanta a inteles sa cheme in judecata Statul R reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, atat in considerentele hotărârii, cat mai ales in dispozitivul acesteia, instanța a menționat ca parte in dosar Ministerul Finanțelor Publice, dispunând obligarea acestuia la "alocarea fondurilor necesare efectuării plații drepturilor salariale solicitate", incalcand astfel unul din principiile fundamentale ale procesului civil, si anume principiul disponibilității, prin extinderea cadrului procesual fara a exista vreo manifestare de voința din partea reclamantei in sensul introducerii in cauza, ca parat, a Ministerului Finanțelor Publice.
Pe cale de consecința, instanța a stabilit o obligație de a face in sarcina unei persoane care nu a fost chemata in judecata de către reclamant si care, implicit, nu este parte in dosar.
- In al doilea rand, sentința este criticabila, in ceea ce privește fondul cauzei, sub următoarele aspecte:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din OG nr. 22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice in temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se incadreaza obligația de plata respectiva.
Potrivit art. 2 din OG nr. 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, in condițiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Prin urmare, obligațiile de plata ale Ministerului Justiției in temeiul unui titlu executoriu, (cum ar fi si o hotărâre judecătoreasca prin care s-ar admite pretențiile reclamantului) se realizează din sumele aprobate prin bugetul sau - fara nicio legătura cu competentele Ministerului Finanțelor Publice in materie de buget.
Tot referitor la calitatea procesuală a celor 2 pârâți, se solicită sa se aibă in vedere faptul ca Ministerul Justiției are calitatea de ordonator principal de credite, iar in conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr.500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele instituțiilor publice ierahic inferioare.
- Admițând cererea de chemare in judecata, instanța a aplicat greșit si dispozițiile art. 28 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice prin care sunt stabilite principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitățile instituțiilor publice implicate in procesul bugetar si care la lit.d ) - e) prevăd faptul ca, "proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza politicilor si strategiilor sectoriale, a priorităților stabilite in formarea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite si pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite".
Prin urmare, este lipsit de relevanta, in speța, faptul ca, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, atâta timp cat aceasta se face pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite - si nu la cererea persoanelor fizice angajați ai acestora - si a proiectelor bugetelor locale.
Prin recursul său, recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile recurate, pentru următoarele motive:
- Hotărârea instanței de fond este criticabilă pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
- Consideră recurentul că în mod eronat instanța a apreciat că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de dobânda legală, deoarece în cauza de față dobânda legală nu poate fi acordată, având în vedere că una dintre condițiile necesare este ca debitorul să nu fi executat obligația sa față de creditor. Or, nu există o astfel de obligație a Ministerului Justiției Libertăților față de reclamantă.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedura civilă, Curtea apreciază ca fondat recursul formulat de Ministerul Finantelor Publice si ca nefondat pe cel declarat de Ministerul Justitiei si Libertatilor, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtilor Ministerul Finanțelor Publice si Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice, potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OG 22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, in temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plata respectiva.
Potrivit art. 2 din nr.OG 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, in condițiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Prin urmare, obligațiile de plata ale Ministerului Justitiei si Libertatilor in temeiul unui titlu executoriu (inclusiv hotărârea judecătoreasca) se realizează din sumele aprobate prin bugetul sau - fara nicio legătura cu competentele MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE in materie bugetara.
Reclamanta intimata nu se află în raporturi juridice de muncă cu Ministerul Finanțelor Publice si nici cu Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice. Prezenta cauză reprezintă un conflict de muncă, așa cum este el definit de art. 281 din Codul muncii, iar părțile într-un conflict de muncă nu pot fi decât salariații și angajatorul.
In consecinta, Curtea apreciaza ca fiind intemeiata exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâților MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE. Constatand ca prima instanta a facut o gresita aplicare a legii sub acest aspect, motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 9 proc.civ. se va dispune admiterea recursului declarat de si de Statul R prin, modificarea in parte a sentintei recurate, in sensul admiterii exceptiei mentionate si respingerii acțiunii formulate împotriva acestor pârâți, ca fiind introdusa împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Recursul declarat de Ministerul Justitiei si Libertatilor este nefondat, intrucat prima instanta a aplicat in mod corect dispozitiile legale privind dobanda legala, aratand ca, potrivit art. 1088 alin. 2 Cod civil, in cazul obligatiilor avand ca obiect plata unei sume de bani, creditorul este indreptatit sa primeasca, incepand cu ziua introducerii cererii de chemare in judecata, dobanda legala aferenta sumei respective, fara sa fie necesara dovedirea vreunui prejudiciu, existenta acestuia fiind prezumata de lege.
Prin urmare, nu pot fi retinute sustinerile recurentului, in sensul ca nu poate fi acordata dobanda legala, intrucat nu ar fi indeplinita conditia ca debitorul sa nu fi executat obligatia sa. Aceasta conditie este indeplinita, intrucat, dupa cum se poate observa prima instanta a confirmat ca paratul Ministerul Justitiei si Libertatilor are o obligatie de plata a unei sume de bani fata de reclamanta, neindeplinita nici dupa introducerea cererii de chemare in judecata, ceea ce ii confera calitatea de debitor si atrage incidenta art. 1084 si urm. proc.civ. Pentru aceste considerente, in baza art. 312 proc.civ. recursul declarat de Ministerul Justitiei si Libertatilor va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, in nume propriu si in calitate de reprezentant al STATULUI R, împotriva sentinței civile nr. 1/8.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și intimații-pârâți TRIBUNALUL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL TELEORMAN.
Modifică în parte, sentința recurată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și în consecință, respinge acțiunea formulată împotriva acestor pârâți, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
22.05.2009
Jud.fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Călin Dragoș Alin
