Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2984/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2984
Ședința publică de la 13 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier- - -
xxxx
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 1553 din 10.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURETEA DE APEL CRAIOVA, MINISTEWRUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că recurenții reclamanți au solicitat în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la data de 29 octombrie 2007, reclamanții, judecători la Judecătoria Strehaia, personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Strehaia au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu egală cu indemnizația brută lunară din luna anterioară plecării în concediu, pe anii 2005 - 2006, actualizată cu rata inflației la data efectuării plății.
In motivarea acțiunii au arătat că potrivit art. 411al.1 din Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, articol introdus prin art. 1 din OG nr.83/2000 s-a prevăzut că "magistrații și celelalte categorii de personal salarizate au dreptul pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu indemnizația brută sau după caz, indemnizația de încadrare lunară brută din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat și prin art.7 al.3 din Legea nr.512/2004 a bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, aceste prevederi au fost suspendate.
Prin sentința civilă nr. nr. 1553 din 10.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, și pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform Deciziei în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nr.XXIII/12.12.2005, s-a stabilit că, magistrații sunt îndreptățiți la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001-2002, așa cum a fost reglementată prin art.411din Legea nr.50/1996.
Potrivit art. 399 pct.3 civ Cod Penal, dezlegarea dată problemelor de drept judecată este obligatorie pentru instanțe.
In ceea ce privește personalul auxiliar din cadrul Judecătoriei Strehaia, s-a constatat că, prin acțiunea înregistrată la data de 30 noiembrie 2006, aceștia au solicitat prima de vacanță pentru perioada 2005- 2006, actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății și prin SC nr.138/CM/1.02.2007 a Tribunalului Mehedinți, rămasă irevocabilă, s-a respins acțiunea, astfel încât s-a reținut autoritatea de lucru judecat.
Împotriva sentinței au declarat recurs în termen legal și motivat reclamanții, arătând în esență că acțiunea a fost întemeiată pe dispoz- art.41 ind.1 alin.1 din Legea nr.50/1996, introdus prin OG nr.83/2000, conform cărora magistrații și celelalte categorii de personal salarizate pe baza prezentei legi au dreptul pe perioada concediului de odihnă pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu indemnizația brută sau după caz salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. De asemenea, potrivit art.34 din Legea 188/1999, funcționarii publici au dreptul, în condiții legale la concediul de odihnă la concedii medicale și alte concedii, iar prin dispoz.alin.2 al aceluiași articol s-a prevăzut că funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Prin sentința recurată s-a respins acțiunea reclamanților-judecători și personal auxiliar cu motivarea că prin decizia în interesul legii nr.XXIII/12.12.2005 a ÎCCJ s-a stabilit că magistrații sunt îndreptățiți la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001-2002.
S-a reținut că acțiunea personalului auxiliar, având același obiect a fost respinsă irevocabil prin nr.138/CM/01.02.2007 a Tribunalului Mehedinți, existând autoritate de lucru judecat.
Ulterior pronunțării sentinței a intrat în vigoare OUG nr.146/19.12.2007 prin care se aproba plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, iar această ordonanță este de imediată aplicare.
Recurenții au apreciat că acțiunea este astfel întemeiată, iar în ceea ce privește personalul auxiliar nu mai subzistă autoritatea de lucru judecat a nr.138/CM/2007, cauza prezentei cereri fiind publicația legală stabilită prin OUG nr.146/2007.
Legal citat Ministerul Justiției a depus întâmpinare la dosar prin care au fost apreciate criticile formulate împotriva sentinței civile ca nefondate, solicitând respingerea recursului.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art.304 ind.1 pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
În ceea ce privește recurenții reclamanți, judecători la Judecătoria Strehaia, instanța de fond în mod corect a respins acțiunea pe considerentul că prin decizia în interesul legii nr.23 din 12.12.2005 a ÎCCJ s-a stabilit că magistrații sunt îndreptățiți la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001-2002, așa cum a fost reglementată prin art.41 ind.1 din Legea nr.50/1996.
Curtea reține că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia mai sus amintită, a statuat că, prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută, s-au după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați și personalul auxiliar se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
Referitor la restul recurenților reclamanți, care au calitatea de personal auxiliar la Judecătoria Strehaia se reține că, prin încheierea din 21 mai 2007 pronunțată de această instanță s-a dispus îndreptarea erorii materiale de tehnoredactare strecurată în decizia XXIII/2005 atât în considerente, cât și în dispozitiv căruia i s-a dat următorul conținut" prima de concediu pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau după caz salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
Reiese deci, că în dispozitivul deciziei respective nu se mai precizează că și pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor prima se cuvine doar pentru anii 2001 și 2002,însă Curtea constată că în mod legal prima instanță a respins acțiunea în ceea ce îi privește, reținând autoritatea de lucru judecat față de sentința civilă nr.138/CM/01.02.2007 a Tribunalului Mehedinți, irevocabilă, ce a avut ca obiect prima de vacanță pentru perioada 2005-2006, actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății.
Nu poate fi primit motivul de recurs invocat de recurenți cu privire la faptul că ulterior pronunțării sentinței a intrat în vigoare OUG nr.146/19.12.2007 prin care se aproba plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, și astfel acțiunea este întemeiată potrivit dispozițiilor OUG nr.146/2007, care a intrat în vigoare la data de 20.12.2007, fiind de imediata aplicare, și astfel nemaisubzistând autoritatea de lucru judecat în ceea ce privește personalul auxiliar întrucât din dispozițiile art.294 pr.civ. coroborate cu cele ale art.316 pr.civ. reiese că în calea de atac a recursului nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Acest aspect nu împiedică reclamanții să introducă o acțiune separată întemeiată pe dispozițiile OUG nr.146/2007.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art.312 pr.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 1553 din 10.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURETEA DE APEL CRAIOVA, MINISTEWRUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Ex.2//13.06.2008
Jud.fond.
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
