Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 3/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 3/

Ședința publică din 07 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Benone Fuică

JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci

JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel

GREFIER - - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta cu sediul în T,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1515/18.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în com., jud. G, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: intimatul - reclamant personal și pentru recurenta - pârâtă consilier juridic, în baza împuternicirii de reprezentare juridică pe care o depune la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că este primul termen de judecată fixat în recurs; recursul este motivat.

Intimatul - reclamant se legitimează cu CI seria - nr.-, CNP - emisă de Poliția T și arată că nu dorește să-și angajeze apărător și nu are cereri de formulat.

Reprezentantul recurentei - pârâte, întrebat fiind, arată că nu poate preciza contravaloarea tichetelor de masă datorată, nu există un calcul efectuat în acest sens.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Reprezentantul recurentei arată că recursul vizează nelegalitatea hotărârii în ceea ce privește acordarea contravalorii tichetelor de masă. Greșit instanța de fond a reținut că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile OUG nr. 79/2001. Prin contractele colective de muncă s-a condiționat acordarea tichetelor de masă de existența profitului. Pentru motivele invocate în scris solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Intimatul - reclamant solicită menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond și respingerea recursului.

CURTEA

Asupra recursului civil de față înregistrat sub nr. 5588/121/ 6.12.2007 la Curtea de Apel Galați Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr. 5588/121/02.08.2007, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA, plata sumei de 4800 lei (RON) reprezentând plăți compensatorii, precum si la plata tichetelor de masa aferente perioadei ianuarie 2006-11.07.2007.

Motivându-și în fapt acțiunea a arătat că a lucrat la societatea pârâtă până la data de 12.07.2007, când raporturile de muncă de muncă au încetat ca urmare a reorganizării activității.

A precizat reclamantul, că potrivit art. 177 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății, era îndreptățită la o compensație ce nu poate fi mai de 30% din salariul de baza din luna anterioara concedierii pentru fiecare an lucrat in societate, dar nu mai puțin de 3 salarii de baza. Societatea pârâtă, nu i-a achitat aceste drepturi, sens în care a promovat prezenta acțiune.

De asemenea, a arătat ca in baza disp. art.64 alin.5 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății, societatea avea obligația plații unui tichet de masa pentru fiecare zi lucrătoare.

În susținerea acțiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea in parte a primului capăt de cerere motivat de faptul ca suma cuvenita reclamantului ar fi de 2025 lei, iar in cazul in care aceasta suma nu va fi însușită de către instanța a solicitat admiterea capătului 1 de cerere in sensul obligării societății la plata sumei de 4263 lei.

In ce privește capătul de cerere privind plata tichetelor de masa a solicitat respingerea acestuia motivat de faptul ca societatea nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.15 din nr.OUG79/2001, potrivit căruia societățile care înregistrează obligații bugetare neachitate la scadenta nu pot acorda tichete de masa.

A mai arătat ca in perioada 2003-2006 societatea s-a aflat in procedura de reorganizare judiciara motiv pentru care suma destinata plații tichetelor de masa nu a putut fi acoperita.

Prin sentința civilă nr. 1515/18.10.2007 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SA

A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 4263 lei reprezentând compensații și la plata contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.01.2006 - 12.07.2007 conform contractului colectiv de muncă.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul, a fost salariatul societății pârâte până la data de 12.07.2007, când raporturile de muncă au încetat ca urmare a reorganizării activității acesteia.(2)

În vederea asigurării protecției sociale salariatului al cărui contract de muncă încetează pentru motive care nu țin de persoana acestuia, angajatorul SC SA T, a negociat cu sindicatul înființat la nivelul societății, la art. 177 din contractul colectiv de muncă, dreptul salariatului de a beneficia de o compensație ce nu poate fi mai mică de 30% din salariul de bază lunar din luna anterioară concedierii, pentru fiecare an lucrat în societate, dar nu mai puțin de 3 salarii de baza.

În prezenta cauză, reclamantul a lucrat la societatea pârâtă 21 de ani.

Aplicând disp. Art. 177 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, și având în vedere salariul de bază al reclamantului din luna anterioară concedierii acestuia, respectiv 675 lei (RON), se va reține că este îndreptățit la plăți compensatorii în cuantum de 4669 lei (675 x 30% x 21 = 4669).

Instanța nu va retine modul de calcul al paratei in sensul acordării a 3 salarii de baza, motivat de faptul ca aceasta formula de calcul se aplica doar in cazul in care suma rezultata din prima modalitate de calcul nu depășește nivelul a trei salarii de baza.

Astfel față de actele administrate în cauză, va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 4669 lei reprezentând plăți compensatorii.

In ce privește plata contravalorii tichetelor de masa instanța retine ca potrivit disp.art.64.5 părțile au negociat plata de tichete de masa pentru fiecare zi lucrătoare.

In ce privește apărările paratei ca nu ar fi îndeplinite condițiile disp. art. 15 din nr.OUG 79/2001, instanța nu le va retine motivat de faptul ca societatea parata nu a făcut dovada ca este societate comerciala dintre cele prevăzute la art. 1 din nr OUG 79/2001, motiv pentru care prevederile din contractului colectiv de muncă sunt cele aplicabile in prezenta cauza.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta SA T, solicitând modificarea în parte a sentinței și respingerea cererii pentru acordarea contravalorii tichetelor de masă pentru perioada 01.01.2006-11.07.2007, considerând hotărârea nelegală doar asupra acestui aspect.

În primul rând, a susținut că dispozitivul hotărârii nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 261.pr. civilă, în sensul că lipsește cuantumul contravalorii tichetelor de masă ce urmează a fi achitate iar hotărârea nu poate fi executată.

Instanța a încălcat prevederile art. 129 alin. 5.pr. civilă.

De asemenea, greșit a reținut instanța că în speță, nu ar fi aplicabile dispozițiile OUG nr. 79/2001 întrucât, în doctrină, s-a apreciat că prevederile acestei ordonanțe se aplică și societăților comerciale cu capital privat.

Mai mult, a susținut că prin contractele colective de muncă se condiționează acordarea tichetelor de masă de situația economică a societății. Sub acest aspect, în contractul colectiv de muncă pe anul 2006 cât și în cel din 2007 se stipulează că, pentru tichetele de masă se acordă 10% din profit. Ori, în situația în care societatea nu are profit sau are datorii la stat, nu se pot acorda tichete de masă.

A depus la dosar doctrină.

Intimatul reclamanta nu a depus întâmpinare însă, prezent în instanță, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În ce privește dispozitivul hotărârii, arătăm că instanța de fond a precizat că pârâta este obligată la plata contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.01.2006-11.07.2007 conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.

Motivul de recurs invocat în sensul că lipsește cuantumul contravalorii tichetelor de masă ce urmează a fi achitate iar hotărârea nu poate fi executată nu este întemeiat față de dispozițiile art. 371 indice 2 alin. 2.pr. civilă care prevăd că, în cazul în care, prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități saualte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

Față de aceste dispoziții legale, arătăm că nici o prevedere legală nu împiedică unitatea recurentă să execute benevol hotărârea judecătorească prin calculare de către serviciul contabilitate, în condițiile art. 371 indice 1 alin. 1.pr. civilă sau, în cazul unei executări silite, suma va fi calculată de însuși organul de executare, potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, întrucât creanța stabilită de instanță este certă (fiind determinabilă), lichidă și exigibilă.

Deci, nu se poate pune problema că instanța de fond nu a manifestat rol activ, cu atât mai mult cu cât, în cazul litigiilor de muncă, sarcina probei revine angajatorului, potrivit art. 287 din Codul muncii, care, practic, își invocă propria culpă prin nedepunerea unui mod de calcul a contravalorii tichetelor de masă pentru ca instanța să îl poată verifica.

În consecință, dispozitivul sentinței primei instanțe este corect și legal.

Referitor la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor OUG nr. 79/2001, considerăm că acestea nu sunt incidente în speța de față.

Astfel, așa cum prevăd disp. art. 1 din această ordonanță, sunt denumite agenți economici, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar.

Deci, intenția legiuitorului este lipsită de echivoc și nu poate fi interpretată decât în sensul că acest act normativ nu se poate aplica altor unități decât celor strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art. 1.

Sintagma "angajatori" ce se regăsește în cuprinsul OUG nr. 79/2001 se referă tot la cei enumerați prin art. 1 și astfel nu se poate extinde domeniul prevăzut de ordonanță și la alți angajatori, așa cum greșit susține recurenta. O altă interpretare ar aduce atingere principiului general de drept conform căruia unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă.

Dacă legiuitorul ar fi avut intenția de a se aplica ordonanța la toți angajatorii, nu ar mai fi prevăzut în mod expres, în art. 1, care sunt agenții economici vizați.

Față de aceste considerente, nu reținem ca întemeiat nici acest motiv de recurs, iar doctrina depusă de către recurentă nu constituie izvor de drept, nefiind altceva decât o opinie juridică.

Referitor la susținerea recurentei exprimată în sensul că, prin contractele colective de muncă se condiționează acordarea tichetelor de masă de situația economică a societății, nu o apreciem ca fondată.

Analizând cuprinsul art. 64.5. din contractele colective de muncă pe anul 2006 și anul 2007, se observă că sunt prevăzute la rubrica "Alte venituri" două situații distincte, la literele a și b și anume: a) cota parte din profit care se repartizează salariaților în proporție de până la 10%; b)tichete de masă acordate conform prevederilor legale și înțelegerii părților, în anul 2006 și 1 tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din lună începând cu data de 01.03.2007.

Deci, nu există nici o condiționare a acordării tichetelor de masă de situația economică a societății, aceasta fiind o simplă susținere a recurentei care nu are suport legal și care face confuzie între cele două situații.

Nu este stipulat în nici un contract colectiv de muncă faptul că pentru tichete de masă se acordă 10% din profit, astfel că afirmațiile recurentei nu pot fi apreciate ca întemeiate.

Față de toate aceste motive arătate mai sus, considerăm că sentința primei instanțe este legală și temeinică sub toate aspectele și, ca urmare, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă, se va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta cu sediul în T,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1515/18.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 07 Ianuarie 2008.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

: /12.02.2008

: DC/2 ex/12.02.2008

Fond: /

Asistenți judiciari:/C-tin

Președinte:Benone Fuică
Judecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 3/2008. Curtea de Apel Galati