Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 368/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA nr.368

Ședința publică din data de 24 februarie 2010

PREȘEDINTE: Cristina Pigui

JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Violeta

- -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B,-, sector 5 și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, prin D, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr.166, județ D, împotriva sentinței civile nr.255 din 21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, G, G, G, G, G, toți prin reprezentant, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița,-, județ D și intimatul pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița cu sediul în Târgoviște,-, județ

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11 februarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea amânat pronunțarea pentru data de 18 februarie 2010 și apoi la 24 februarie 2010, dând următoarea decizie.

Curtea

Asupra recursurilor civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, petenții, G, G, G, G, G, și G au chemat în judecată pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata stimulentului acordat în decembrie 2005, în cuantum de 17.000.000 lei ROL, actualizat și indexat cu indicele de inflație.

În motivarea cererii petenții au arătat că în luna decembrie 2005 fost aprobat, prin Ordinul Ministrului nr. 1921/C/2005, un fond de stimulente financiare pentru personalul din sistemul justiției, stabilindu-se pentru magistrații judecători să fie acordate stimulente salariale doar pentru aceia care aveau o vechime în funcție de 0-3 ani. Criteriul de acordare al acestor stimulente nu se regăsește printre criteriile de evaluare pentru acordarea acestora în nici unul dintre actele normative care stau la baza acordării de stimulente salariale magistraților.

Petenții au considerat că prin această modalitate de acordare a stimulentelor au fost discriminați, în sensul că orice compartiment activ ori pasiv care prin efectele pe care le generează favorizează sau defavorizează nejustificat, ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane, sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități, atrage răspunderea contravențională conform ordonanței nr. 137/2000, dacă nu intră sub incidența legii penale.

De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării constatând existența unei discriminări. Astfel, arată petenții, criteriul vechimii în funcție, cu toate că în aparență dezavantajează magistrații procurori cu o vechime în funcție mai mare de 3 ani, întrucât îndeplineau și aceștia criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale, constituie un act de discriminare indirectă conform prevederilor actuale.

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Daf ormulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive, motivând că cererea de chemare în judecată are ca obiect drepturi bănești izvorâte dintr-un raport de muncă în care părțile sunt cele prevăzute de art.282 din Codul muncii, că este terț față de raporturile de muncă ale reclamanților, că în conformitate cu prevederile art.34, 48 și 55 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice are doar atribuții de a examina proiectele de buget și situația virărilor de credite bugetare, de a monitoriza execuția bugetară.

Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice pentru ca în cazul în care se va admite cererea reclamanților, să se dispună ca acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.

Potrivit HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului -, instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar conform art. 131 pct. 1 din legea nr. 304/2004 republicată, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Astfel, se arată că în cazul în care acțiunea petenților va fi admisă, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitatea sa de ordonator principal de credite, va fi obligat să procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului pe anul 2008, în care să includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate de petenți, iar în conformitate cu dispozițiile OG 22/2002, în procesul executării sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii, trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii.

Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a solicitat respingerea acțiunii formulată de petenți ca inadmisibilă. De asemenea, potrivit dreptului comun, în temeiul OG 137/2000, respectiv art. 17 alin. 1 cu aplicarea art. 158 Cod procedură civilă, s-a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, cu concluzii de admitere a excepției și declinarea cauzei spre competentă soluționare în favoarea Judecătoriei Târgoviște. Totodată s-a solicitat ca petenții să-și aprecieze cuantumul pretențiilor solicitate și să timbreze la valoare potrivit dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Potrivit art. 132 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a solicitat introducerea în cauză a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, în calitate de ordonator secundar de credite.

Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 255 din 21 februarie 2008, admis cererea formulată de petenți și a obligat pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița să plătească reclamanților stimulentul în sumă de 1.700 lei fiecare, actualizat în raport de rata inflației din luna decembrie 2005 și până la plata efectivă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că petenții, în calitate de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, nu au beneficiat de stimulentele financiare acordate în luna decembrie 2005 prin Ordinul Ministrului - nr.1921/C/2005 numai procurorilor cu o vechime de 0-3 ani, deși printre criteriile obiective prevăzute pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale nu era prevăzut criteriul vechimii.

În acest fel s-a creat o discriminare indirectă, între cele două categorii de procurori aflați în situații comparabile, ce are ca obiect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței și exercitării în condiții de egalitate a dreptului la remunerare.

Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională este asigurată fără nici o discriminare, nimeni neputând face obiectul unei discriminări din partea unei autorități publice.

Totodată, art. 21 alin 1 din OG nr. 137/2000 cu modificările ulterioare prevede că în toate cazurile de discriminare prevăzute în ordonanță persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, care în speță îl constituie conflictul de muncă.

Potrivit art.3 din OUG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în executarea sumelor datorate de către instituțiile publice, instanța va obliga atât ordonatorul principal de credite cât și ordonatorul secundar, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița la plata sumelor solicitate de petenți.

Față de aceste considerente, în raport și de dispoz.art.269(1) din Codul muncii, cererea a fost privită ca întemeiată și a fost admisă, fiind obligați pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița să plătească petenților stimulentul în sumă de 1.700 lei pentru fiecare, actualizată în raport de rata inflației din luna decembrie 2005 și până la plata efectivă.

Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin D, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație, conform art. 304 pct. 3, 4, 9 Cod pr. civilă.

Ministerul Finanțelor criticat sentința recurată arătând că nu are calitate procesuală pasivă în cauză deoarece, în baza L 500/2002 are numai calitatea de a întocmi proiectul de buget de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite și, ca atare, nu se află în raporturi de muncă cu nici una dintre părțile litigiului.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație a criticat sentința recurată considerând că instanța de fond a încălcat regulile privitoare la competență deoarece, conform art. 27 alin. 1 din OG 137/2000, persoanele care se consideră discriminate pot formula cerere pe calea dreptului comun pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Pentru acest motiv, recurentul a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei la Judecătoria Târgoviște.

De asemenea, același recurent a arătat că prima instanță a respins nejustificat excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât Ordinul Ministerului - 1921/C/2005 nu îi este opozabil.

Pe fondul cauzei, s-a apreciat că instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești acordând drepturile bănești solicitate cu titlu de despăgubiri, în sumă de 1700 lei. Prin Hotărârea 15/23.01.2006 a CNCD s-a constatat existența unei discriminări în ceea ce îi privește pe judecători și nu pe procurori. De asemenea, reclamanții fac referire numai la actele normative care reglementează exclusiv salarizarea judecătorilor. Între judecători și procurori nu se poate invoca discriminarea în baza OG 137/2000 deoarece nu există analogie de atribuții profesionale.

De asemenea, s-a arătat că Ministerul Public nu poate înscrie o asemenea plată în bugetul propriu fără o bază legală.

La dosarul de recurs s-a atașat jurisprudență.

Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr. civilă, Curtea constată că motivele de recurs sunt fondate pentru următoarele considerente:

Ministerul Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză deoarece, în baza art. 34,48,55 din L 500/2002 are numai calitatea de a întocmi proiectul de buget de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite și, ca atare, nu se află în raporturi de muncă cu nici una dintre părțile litigiului.

Pe fondul cauzei, Curtea constată că Ordinul Ministerului - 1921/C/2005 prin care se acordă judecătorilor suma de 1700 lei nu poate fi aplicat procurorilor care sunt subordonați Ministerului Public. În cauză nu există nici un act emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație prin care să se acorde și procurorilor aceste stimulente. Ca atare, în mod greșit s-au acordat aceste sume cu caracter de prime și procurorilor, cât timp nu există o bază legală.

Mai mult, Hotărârea 15/23.01.2006 a CNCD a constatat existența unei discriminări în ceea ce îi privește pe judecători și nu pe procurori. Ca atare, aceasta nu poate fi invocată pentru a justifica o discriminare între judecători și procurori, cu atât mai mult cu cât aceștia nu se regăsesc în situații analoage având atribuții profesionale diferite.

Așa fiind, văzând și disp. art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, va admite recursurile formulate, va modifica în tot sentința în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și va respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție a acestuia ca formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Va respinge acțiunea față de ceilalți pârâți ca neîntemeiată.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B,-, sector 5 și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, prin D, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr.166, județ D, împotriva sentinței civile nr.255 din 21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, G, G, G, G, G, toți prin reprezentant, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița,-, județ D și intimatul pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița cu sediul în Târgoviște,-, județ D și admite în fond cererea de intervenție în interesul uneia din părți formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI și în consecință:

Modifică în tot sentința în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție a acestuia ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge acțiunea față de ceilalți pârâți ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 24 februarie 2010.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Violeta

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

9 ex./ 11.03.2010

Trib.D nr-

;

operator date cu caracter personal, nr.notificare 3120

Președinte:Cristina Pigui
Judecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Violeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 368/2010. Curtea de Apel Ploiesti