Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4625/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4625
Ședința publică de la 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr.1149 din 23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanții, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat, pentru intimații reclamanți, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru intimații reclamanți, susține că potrivit dispozițiilor art.4 alin.3 din Lg.94/1992 reclamanții au obligația, în cadrul raporturilor de muncă, de confidențialitate iar acestei obligații trebuie să-i corespundă un drept corelativ reprezentat de sporul de confidențialitate. Invocă discriminarea față de personalul din unitățile bugetare care beneficiază de acest spor. Pune concluzii de respingerea recursului, fără obligarea la cheltuieli de judecată.
Instanța pune în discuție aplicarea dispozițiilor art. 27 din OG nr. 137/2000 cu privire la citarea obligatorie în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Avocat, pentru intimații reclamanți, sub acest aspect ărecizează că, în acest caz soluția care se impune este aceea de admiterea recursului, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.1149 din 23.02.2009, Tribunalul Gorja admis în parte actiunea formulata de petentii, impotriva intimatei Curtea de Conturi a României.
A obligat intimata la la plata către petenți sporului de de confidentialitate aplicate la salariul de incadrare în procent de 15% pe perioada 01.01.2006- 31.12.2008, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la momentul datorării până la data plății efective.
A respins capătul de cerere privind acordarea pentru viitor a drepturilor solicitate ca prematur formulată.
A obligat intimata să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale petenților cu privire la acordarea sporului de confidențialitate.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că:
Petentii sunt angajati in cadrul în cadrul Camerei de Conturi G din cadrul Curții de Conturi a României în calitate de controlori financiari și au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15%
Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de munca și după încetarea acestuia, sa nu transmită date sau informații de care au luat cunostinta în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de munca sau în contractele individuale de munca.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpa la plata de daune-interese.
Deosebit de remunerația de baza astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importantei sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le executa, în temeiul art. 25 si 26 din Codul Muncii <LLNK 12003 53 10 202 25 35>petenta(ul) poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
Potrivit art.13 din OUG123/2003 sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15%, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.
Categoriile de personal, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Cum petentii prin specificul activitatii desfasurate, respectiv de controlori financiari, intra in posesia unor date cu caracter confidential aceastia sunt indreptatiti la acordarea sporului de confidentialitate aplicat la salariul de baza.
În ceea ce privește solicitarea petentilor de a obliga intimatele la plata pentru viitor a sporului de confidențialitate și mobilitate, instanța constată că acest capăt de cerere este prematur introdus întrucât, sub aspectul dreptului muncii, drepturile salariale se cuvin și se acordă salariatului în urma prestării de către acesta a activității (care face obiectul contractului individual de muncă), deci, pe parcursul derulării raporturilor de muncă dintre angajator și angajat. Or, deși contractele individuale de muncă se încheie de regulă pe perioadă nedeterminată, nu se poate aprecia în mod anticipat durata raporturilor de muncă, natura acestora și în consecință natura și componența drepturilor salariale.
Din economia textelor legale amintite rezulta ca intimații sunt obligați sa plătească petenților sporul de confidențialitate de 15 % aplicate la salariul de încadrare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României în temeiul dispozițiilor art.3041raportat la art.304 pct.9 cod pr.civilă.
În motivarea recursului, se arată că soluția instanței de fond este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 27 din OG nr. 137/2000.
Actul normativ în baza căruia sunt stabilite drepturile salariale ale controlorilor financiari este OUG nr. 160/2000 care stabilește că indemnizația este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de controlor financiar.
Raporturile dintre recurentă și intimații-reclamanți sunt de natură contractuală, iar textele legale aplicabile reclamanților nu conțin nicio reglementare privind acordarea acestui spor de confidențialitate.
În ceea ce privește pretinsa existență a unei situații de discriminare, recurenta invocă decizia Curții Constituționale nr. 1325/04.12.2008 privind neconstituționalitatea OG nr. 137/2000.
Recurenta a mai solicitat ca, până la soluționarea irevocabilă a cauzei, instanța de recurs să dispună suspendarea executării sentinței recurate.
La termenul de azi, instanța a pus în discuția părților aplicarea dispozițiilor art. 27 din din OG nr. 137/2000 cu privire la citarea obligatorie în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Recursul este fondat în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 27 din OG nr. 137/2000.
Potrivt art. 27 (1) din OG 137/2000. persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului. (2) Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.
(3)Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.
(4) Persoana interesată are obligația de a dovedi existența unor fapte care permit a se presupune existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. În fața instanței se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice.
(5) La cerere, instanța poate dispune retragerea sau suspendarea de către autoritățile emitente a autorizației de funcționare a persoanelor juridice care, printr-o acțiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deși cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile prezentei ordonanțe. (6) Hotărârea pronunțată de instanța de judecată se comunică Consiliului.
Acțiunea promovata de către reclamanți are ca obiect plata unui spor de 15% de confidențialitate, motivata pe tratamentul discriminatoriu la care au fost supuși si întemeiata in drept pe dispozițiile OG 137/2000. Prin dispozițiile reglementate de către OG 137/2000, mai sus enunțate, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuala, in litigiile având ca obiect acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. S-a reglementat totodată o norma de drept procesual civil, cu caracter imperativ, si anume judecarea cauzei cu citarea obligatorie a Consiliului si comunicarea hotărârii către acesta. In consecința, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 din OG 137. citarea Consiliului era obligatorie, obligație pe care instanța de fond nu a îndeplinit-o, situație care atrage sancțiunea nulității absolute.
In consecința, Curtea constatând ca in cauza prin hotărârea data, instanța a încălcat formele de procedura prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2, motiv de casare de ordine publica, prevăzut de art.304 pct.5, va admite recursurile, va casa sentința si va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond in vederea îndeplinirii dispozițiilor prev. de art. 27 din OG 137/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr.1149 din 23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanții, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
3 ex/
Red.jud. -
13.07.2009
Jud.fond /
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Lucian Bunea, Manuela Preda
