Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5049/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- spor de 10 % grefieri
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5049
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - -
*********************************
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței nr. 3027 din 19 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, reclamanții, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cererea formulată de recurentul pârât, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care,
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr. 3027 din 19 decembrie 2007 Tribunalul Gorj, s-a admis în parte acțiunea formulata de petentele -, și,
Au fost obligați intimații Ministerul Justitiei, să plătească petentelor contravaloarea indemnizatiei lunare de 10% din salariul brut pentru perioada 27.09.2004-27.09.2007, actualizată la data plății, precum si in continuare pana la inlaturarea discriminarii.
Au fost obligați intimații Ministerul Justiției si Ministerul Finanțelor Publice să întocmească un proiect de rectificare de buget în care să se prevadă sumele solicitate.
S-a respins cererea privind cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În baza art.6 alin.2 din Codul Muncii stipulează ca tuturor salariaților care prestează o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala, principiu instituit si de art.23 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, iar nr.OG137/2000 aprobata prin Legea nr.48/2002, modificata prin Legea nr.27/2004 prevede la art.1 alin.2, principiul egalitații intre cetățeni prin excluderea privilegiilor si discriminării, fiind garantata exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru munca egala.
De asemenea, conform art.20 din Constitutia Romaniei dispozițiile privind drepturile si libertățile cetățenilor trebuie interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care România este parte.
Potrivit art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si civila, a actelor comisiei pentru cetatenie, precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat.
Petentele din cauza de indeplinesc funcția de grefier în cadrul Tribunalul Gorj neefectuând activități din cele enumerate mai sus.
Desi indeplinesc aceeasi functie, iar in virtutea functiei, aceeasi munca egala cu beneficiarii sporului de 10%, ele nu au primit acest drept, fiind astfel prejudiciate, discriminate. Are loc o discriminare din punct de vedere al salarizarii, discriminare ce incalca dispozitiile legale in materie si anume art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, nr.OG137/2000 aprobata prin Legea nr.48/2002, modificata prin Legea nr.27/2004 si art.6 alin.2 din Codul Muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri in favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferentiat care rezida intr-o inegalitate si a unui tratament diferit in ceea ce priveste drepturile salariale creindu-se astfel o discriminare in cadrul aceleiași profesii.
Împrejurarea că petentele nu au desfasurat activitati din cele prevazute in art.19 pct. 3 din Legea nr.50/1996 si nu sunt astfel indreptățite la plata drepturilor prevazute de acest text de lege, nu poate conduce la respingerea pretentiilor acestora, întrucât modalitatea de acordare a indemnizației de 10% reprezinta prin ea insasi o practica discriminatorie, aparent neutra, paratul Ministerul Justitiei neputand invoca propria sa culpa discriminatorie.
Deși petentele au solicitat efectuarea unei expertize contabile, instanța a apreciat că drepturile solicitate sunt determinabile, astfel încât proba nu este utilă cauzei.
de considerentele expuse, s-a admis actiunea, au fost obligați in solidar intimații Ministerul Justitiei, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj si Ministerul Finantelor Publice sa achite petentelor contravaoarea indemnizatiei lunare de 10% din salariul brut pentru perioada 27.09.2004-27.09.2007, actualizată la data plății, precum si in continuare, pana la inlaturarea discriminarii.
Intimații Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice au fost obligați să întocmească un proiect de rectificare de buget în care să prevadă sumele solicitate.
Cererea privind cheltuielile de judecată a fost ca nedovedite.
De asemenea, conform art.20 din Constitutia Romaniei dispozitiile privind drepturile si libertatile cetatenilor trebuie interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care România este parte.
Potrivit art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si civila, a actelor comisiei pentru cetatenie, precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat.
Petentele din cauza de indeplinesc funcția de grefier în cadrul Tribunalul Gorj neefectuând activități din cele enumerate mai sus.
Desi indeplinesc aceeasi functie, iar in virtutea functiei, aceeasi munca egala cu beneficiarii sporului de 10%, ele nu au primit acest drept, fiind astfel prejudiciate, discriminate. Are loc o discriminare din punct de vedere al salarizarii, discriminare ce incalca dispozitiile legale in materie si anume art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, nr.OG137/2000 aprobata prin Legea nr.48/2002, modificata prin Legea nr.27/2004 si art.6 alin.2 din Codul Muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri in favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferentiat care rezida intr-o inegalitate si a unui tratament diferit in ceea ce priveste drepturile salariale creindu-se astfel o discriminare in cadrul aceleiași profesii.
Imprejurarea că petentele nu au desfasurat activitati din cele prevazute in art.19 pct. 3 din Legea nr.50/1996 si nu sunt astfel indreptățite la plata drepturilor prevazute de acest text de lege, nu poate conduce la respingerea pretentiilor acestora, întrucât modalitatea de acordare a indemnizației de 10% reprezintă prin ea insasi o practica discriminatorie, aparent neutra, paratul Ministerul Justitiei neputand invoca propria sa culpa discriminatorie.
Deși petentele au solicitat efectuarea unei expertize contabile, instanța a apreciat că drepturile solicitate sunt determinabile, astfel încât proba nu este utilă cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Ministerul Justiției a criticat soluția pronunțată de Tribunalul Dolj sub aspectul motivelor de recurs prev. de art. 304 pct. 4.civ. - instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, dreptul acordat reclamanților fiind unul care nu este prevăzut de lege, cauza de față reprezentând o problemă de legiferare iar nu de interpretare a legii-; art. 304 pct. 9.civ. - hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii - deși se reține aplicarea principiului " plată egală la muncă egală", grefierii în discuție deși nu întrunesc condițiile cumulatice care întrunesc un un grad de obiectivitate, dat de natura activităților, complexitatea, responsabilitatea, volum mare de muncă și timpul efeciv lucrat în aceste condiții, beneficiază de indemnizația în discuție, aceștia nedesfășurând, în mod concret, activitățile prevăzute de art. 19 alin.3 din Legea 50 / 1996,
Ministerul Economiei și Finanțelor, a criticat sentința instanței de fond sub aspectul lipsei calității profesionale pasive a acestui părăt, care are într-adevăr atribuții în elaborarea proiectului de legii anuale, dar, la inițierea procedurii de rectificare bugetară, dar în baza unor hotărârâri judecătorești ci Ministerul Justiției care se coroborează și cu art. 6 și cu art. 35 din legea finanțelor publice.
Recursurile sunt fondate și urmează a fi admise pentru considerente ce vor fi prezentați în continuare.
Prin decizia nr.24/12 mai 2008 pronunțată de ÎCCJ, în soluționarea recursului în interesul legii s-a stabilit că dispoz. art. 19 al.3 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată și ale art.3 al.8 din OG 8/2007, se interpretează în sensul că, indemnizația lunară de 10% din salariul de bază nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele mai sus menționate.
Potrivit dispoz. art.329 al. 3. pr.civilă, dezlegarea dată problemelor de drept prin deciziile în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe.
În aceste condiții, în care a fost clarificat aspectul referitor la persoanele îndreptățite să beneficieze de această indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, Curtea reține că solicitarea reclamantei de a i se acordă această indemnizație este neîntemeiată, aceasta nefăcând parte din categoriile de grefieri expres și limitativ prevăzuți de lege care pot încasa aceste drepturi bănești.
Astfel așa cum rezultă din considerentele deciziei în interesul legii sunt admisibile diferențieri de salarii pentru funcții /posturi similare dacă sunt dimensionate în funcție de nivelul studiilor,importanța și complexitatea muncii,cu funcția/postul/meseria îndeplinită după cantitatea,calitatea și valoarea muncii,în raport de condițiile de muncă și în funcție de vechimea în muncă,îndeosebi în specialitate diferită.
Se reține de asemenea că în raport de dispozițiile art.19 alin.3 din Legea nr. 50/1996 și ale art.3 alin.8 din OG8/2007, în prezent abrogate, au putut beneficia de indemnizația lunară de 10% din salariul de bază doar grefierii care participau la efectuarea actelor procedurale menționate de prevederile legale respective, fără ca salariile acestor grefieri să fie discriminatorii față de salariile celorlalți grefieri.
Aceste dispoziții legale nu au adus atingere principiului egalității de tratament în stabilirea salariilor,întrucât legiuitorul a instituit criterii obiective și rezonabile pentru determinarea beneficiarilor acestui drept salarial suplimentar,constând în natura activității prestate și în timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Potrivit art.60 al.1 din legea 567/2004, pentru activitatea desfășurată personalul auxiliar de specialitate are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate și cu alte criterii prevăzute de lege.
Stabilirea prin legea specială de salarizare a personalului auxiliar de specialitate a unor sporuri și indemnizații salariale, avându-se în vedere specificul activităților prestate sub aspectul complexității și responsabilității atribuțiilor ce sunt aferente funcțiilor deținute, a fost permisă de legea care reglementează statutul acestei categorii de personal, fără ca din această împrejurare să se poată deduce existența unei discriminări.
Principiul egalității de tratament în stabilirea salariilor nu exclude, ci dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite justificate pe baza unor criterii raționale și obiective.
Curtea a concluzionat, că nu se poate vorbi de un tratament preferențial ori de o discriminare în cadrul aceleiași categorii profesionale, întrucât situațiile nu sunt analoage sau comparate.
În raport de aceste considerente ale sentinței instanței de fond, instanța de recurs constată nu se poate reține existența unei discriminări între reclamanți și categoriile de personal auxiliar care beneficiază de aceste drepturi, în sensul OG 137/2000.
Sunt considerentele pentru care în temeiul art. 312 alin 1 pct 1. pr.civilă Curtea va admite recursurile declarate și modificând sentința civilă, va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței nr. 3027 din 19 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, reclamanții,
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
3 ex. 27.10.2009.
Jud. fond.El.
.
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Carmen Tomescu, Marin Panduru
