Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5403/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5403
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr. 411/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect "drepturi bănești ".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă SC SA, avocat, cu delegație de substituire pentru avocat, lipsind intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta recurentei, depune note de ședință și apreciindu-se cauza în stare de judecată, i se acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea
recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 411 din 03 martie 2009 Tribunalului Mehedinți au fost respinse excepțiile prescrierii acțiunii și a lipsei calității procesuale active a reclamantul invocate de pârâta SC SA
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC SA.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma netă actualizată la data de 31.01.2009 în cuantum de 1.578 lei reprezentând suplimentări salariale cuvenite și neachitate, sumă ce va fi reactualizată la data plății efective.
A fost obligată pârâta la 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată de pârâtă, în sensul că cererea este formulată peste termenul de 6 luni prevăzut de art.283 lit e, Codul muncii, instanța constată că este neîntemeiată.
Astfel acțiunea reclamantului are ca obiect plata unor despăgubiri cu titlu de suplimentări salariale pentru aprovizionarea de toamna - iarnă, situație în care acestea pot fi solicitate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune conform art. 283 (1) lit. c din Codul muncii.
De asemenea, chiar pârâta a susținut că suplimentările privind aprovizionarea de toamna - iarnă au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, fiind deci drepturi salariale.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului se constată că și aceasta este nefondată.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză reiese, că reclamantul a fost salariatul societății pârâte, pe perioada menționată în acțiune, iar drepturile bănești solicitate de reclamant reprezintă suplimentări salariale prevăzute de art. 176. la Nivel de de care beneficiază salariații cu ocazia aprovizionării de toamnă - iarnă.
Pentru munca prestată, reclamantul a beneficiat de un salariu conform contractului individual de muncă.
Pe lângă aceste drepturi salariale, s-a prevăzut în art.176 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură, că salariații, cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, Ziua Meseriei, C, precum și în luna octombrie ( pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă.
Deși, prin întâmpinare s-a susținut că suplimentările salariale reprezentând cuantumul ajutorului pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă începând cu 1.03.1998 au fost incluse în salariul de bază și că de atunci și până în prezent acestea au fost plătite lunar ca parte integrantă din salariu, pârâta invocând în acest sens adresa nr. 2412/1998, expertiza contabilă a constatat că aceste susțineri nu se confirmă.
Intimata nu a prezentat în instanță și nici expertului documente din care să rezulte includerea suplimentărilor salariale solicitate de reclamant în salariul de bază.
Astfel, suplimentările salariale privind aprovizionarea de toamnă -iarnă prevăzute, de art. 168 din CCM pe anul 1997, suplimentări ce au fost preluate în art. 176 din CCM pe anii 2005- 2007, nu au fost introduse în salariu.
Expertiza a evidențiat, că majorările salariale de care face vorbire pârâta în întâmpinare și în adresa menționată mai sus, sunt de fapt rezultatul aplicării HG nr. 208/1998.
Ca atare reclamantul este îndreptățit la plata suplimentărilor salariale pe anul 2005,2006,2007, iar conform raportului de expertiză întocmit de expert, suma netă cuvenită acesteia actualizată în raport de inflație este în cuantum de 1578 lei.
În speță societatea pârâtă nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau potrivit art. 176 din CCM, în sensul că nu a achitat reclamantului suplimentările salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, pe anul 2005, 2006, 2007.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA - MEMBRU GRUP B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
O primă critică a vizat greșita respingere de către instanța de fond a excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâtă. Astfel recurenta a arătat că prima de aprovizionare toamană-iarnă reprezintă alte venituri conform art. 42 din CCM la nivel național, și nu drepturi salariale izvorâte din contractul individual de muncă, astfel că termenul de prescripție este cel de 6 luni prevăzut de art. 283 lit e din Codul muncii.
O altă critică a vizat fondul cauzei recurenta arătând în esență că acest venit reprezentând suplimentarea salarială pentru aprovizionarea toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1998.
Astfel, prin CCM din anul 1997 la nivel de unitate s- prevăzut urmare a negocierii dintre sindicat și unitate că acest venit va fi introdus în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la acel contract. Acest fapt s- materializat prin modificarea contractelor colective de muncă din anii succesivi, astfel în CCM pe anii 1998-2001 s-a prevăzut că suplimentările respective se acordă în condițiile în care prin acte adiționale nu s-a prevăzut includerea lor în salariul de bază.
Conform adresei nr. 2412/1998, suplimentarea pentru toamnă - iarnă fost introdusă în salariul de bază, salariile fiind astfel majorate cu 10%, 7% și 5%.
Aceste modificări sunt consemnate și în carnetele de muncă ale salariaților, iar inexistența negocierilor cu privire la aceste drepturi ca și necuprinderea lor în CCM la nivel de unitate ultrioare dovedește că aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază și deci nu li se mai cuvin reclamanților.
Analizând recursul formulat se constată că este fondat pentru următoarele considerente;
Din examinarea sentinței, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că sentința este afectată de motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Astfel, potrivit art.176 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze: " Cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
Prin alin.6 se prevede: "Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Dispoziții similare există și în art.170 din contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din industria petrolieră.
Recurenta pârâtă a preluat prin transfer în 2002-2003 personalul de la fosta sucursală " " Ba S NP, iar anterior acestei perioade în contractul colectiv de muncă la nivelul SC 1998 s- prevăzut prin art.168 alin.2 " Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază", conform telexului 2412/1998.
In cuprinsul acestuia s-a menționat că se majorează salariile de bază brute ale personalului începând cu 01.03.1998, pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din contractul colectiv de muncă.
În condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, cu începere din 1998, se constată că a fost îndeplinită condiția de la art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Instanța a făcut o aplicare greșită a prevederilor legale și eronat a apreciat că nu au fost respectate prevederile art.176 alin.1și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, deși suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Ca atare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr. 411/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 2: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Ex. 2/12.11.2009
Jud. fond M
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
