Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 553/ Dosar nr-
Ședința publică din 04 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Tribunalul Brașov, împotriva sentinței civile nr. 1151 din data de 6.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 27.04.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoi de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 4.05.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.1151/06.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov, a fost espinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice B, formulată de pârâtă prin întâmpinare.
A fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune privind aplicarea dobânzii legale pentru drepturile salariale câștigate prin decizia civilă nr.1399/M pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr- rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 288/M/2008, pentru perioada 01.10.2004 - 08.05.2005.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească în solidar reclamantei, cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihica, 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 01.02.2007 precum și pentru viitor, spor ce va fi actualizat cu indicele de inflație și dobânda legala la data plății efective.
Au fost obligați pârâții la aplicarea dobânzii legale, pentru drepturile salariale câștigate prin decizia civilă nr.1399/M pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr- rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 288/M/2008, pentru perioada 09.05.2005 și până la data plății efective.
A fost respinsă cererea pârâților privind aplicarea dobânzii legale pentru drepturile salariale câștigate prin decizia civilă nr.1399/M pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr- rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 285/M/2008, pentru perioada 01.10.2004 - 08.05.2005 ca fiind prescrisă.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce suma de bani necesară plății drepturilor salariale de mai sus.
Au fost obligați pârâți să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
În ceea ce privește salarizarea magistraților dispozițiile art. 47 din Lg. 50/1996 referitoare la acordarea unui spor de 50% din salariul lunar de baza au fost abrogate prin art. 50 din nr.OUG177/2002.
Dar aceasta prevedere legala a fost abrogata, in mod expres, prin.OUG 177/2002. Chiar daca salarizarea actuala a magistraților se face conform OUG nr. 27 /2006, care abroga in totalitate OUG 177/ 2002, prevederea legala in vigoare nu cuprinde in niciunul din articolele sale dispoziții referitoare la sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică.
Instanța de judecata trebuie sa aibă in vedere faptul ca in speța se alicită plata unor drepturi care nu mai sunt prevăzute in nici o norma legala in vigoare.
Ceea ce trebuie sa retina instanța de fond este faptul ca abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% magistraților si personalului auxiliar nu îndreptățește instanța de judecata sa se subroge legislativului si sa acorde o categorie de sporuri care nu are suport legal.
Este esențial a se retine faptul că sporurile ce se acordă oricărei persoane;are desfășoară o activitate remunerată se stabilesc si se acorda in conformitate cu dispozitiile imperative ale legii, numai legiuitorul având posibilitatea să stabilească;e anume sporuri se adaugă anumitor categorii de salariați si dacă se adaugă, cu conditia ca de aceste sporuri sa beneficieze toate persoanele care se află in aceeași situație juridica, sub toate aspectele funcțiilor in care sunt încadrate, ale volumului activității pe care o desfășoară, importantei si riscului muncii lor.
S-a subliniat ca acordarea sporului de risc si de suprasolicitare neuropsihică revine in exclusivitate, fiind un atribut al,
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și timbrului judiciar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor instanța va respinge.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală Finanțelor Publice B,în calitate de mandatară,instanța constată că potrivit art. 15 din HG nr.83/2005,instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr.500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, ale legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare ".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală Finanțelor Publice
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune instanța constată că pentru perioada 01.10.2004 - 08.05.2005 în conformitate cu dispozițiile art. 283 lit din Codul Muncii va admite excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune invocată din oficiu privind aplicarea dobânzii legale pentru drepturile salariale câștigate prin sentința civilă nr. 1399/M/ pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr- rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 288/M/2008.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de grefier, aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. l pct. 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art.329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs
În interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamanților, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite în parte acțiunea reclamanților sens în care va obliga pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui reclamant în parte diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 01.02. 2007 precum și pentru viitor, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția cazurilor în care reclamanții au avut contractul de muncă întrerupt sau suspendat; va respinge pentru perioada prescrisă drepturile solicitate.
Cât privește actualizarea creanței, instanța constată că potrivit prevederilor art. 1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care fost lipsit. Pentru reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art. 1084 Cod civil,motiv pentru care va admite atât petitul 2 în tot cât și petitul 4 în parte,mai puțin perioada prescrisă.
În conformitate cu an. 3 alin.l pct.2 din HG nr.208/2005,Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor B prin DGFP și Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, sentința este criticată în ce privește acordarea pentru viitor a sporului de 50% în condițiile în care acesta nu a prevăzut de OG nr. 8/2007, aprobată prin Legea nr. 247/2007.
O altă critică, vizează fondul cauzei, arătându-se că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.
Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare. Pe de altă parte, este criticată acordarea dobânzii arătându-se că acesta se cuvine reclamanților de la data introducerii acțiunii.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamantă.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50% a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Totodată, este criticată acordarea dobânzii legale concomitent cu actualizarea sumei cu indicele de inflație.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Criticile recurentului cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanței datorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile formulate și va menține sentința atacată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.1151/6.06.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4.05.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./26.05.2009
Tehnoredact./29.05.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Maria Carmen Tică, Daniel
