Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5547/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5547
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de chemata în garanție DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, împotriva sentinței civile nr. 1813/18.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, precum și intimatul pârât CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se cererea scrisă de la dosar, prin care s-a solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242.pr.civ. după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a reținut spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față.
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 1813 de la 18 martie 2009 respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta Curtea de Conturi a României.
A admis acțiunea formulată de reclamanții, -, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
A admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de pârâta Curtea de Conturi a României.
A obligat pârâta Curtea de Conturi a României la plata către reclamanți a contravalorii primelor de vacanță cuvenite pe perioada 2001-2008.
A obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamanți.
Prin considerente s-a reținut că prima de vacanță a fost acordată anumitor categorii de personal, ceea ce dus la crearea unei situații discriminatorii din punct de vedere al salarizării care încalcă prevederile art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, OG nr.137/2000, aprobată prin Legea 48/2002, iar potrivit art. 14 din CEDO, diferențe de tratament devine discriminare atunci când se introduc distincții și situații analoge și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Instanța a apreciat că prima de vacanță face parte din salariul personalului și nu constituie un impediment faptul că nu este menționată în. S-a făcut trimitere la clauzele CCM și la dispoz. art. 269 din Codul muncii, privind răspunderea materială a angajatorului.
Împotriva sentinței au declarat recurs atât DGFP M în numele MFP și Curtea de Conturi a României, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, prima recurentă invocând inexistența unor raporturi de muncă cu reclamanții și faptul că nu poate fi obligat să elaboreze proiect de rectificare de buget în care să fie incluse sumele acordate ca prime de vacanță.
Recurenta Curtea de Conturi a României a criticat sentința prin prisma neluării în considerare a excepției prescripției dreptului la acțiune, iar pe fondul cauzei, consideră că prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, nu le este aplicabil reclamanților, nefăcând parte din categoria personalului contractual, salarizarea acestora fiind reglementată de OUG nr.160/13.10.2000.
S-au invocat și dispoz. OG nr.137/2000, precum și suveranitatea contractului individual de muncă.
Recursurile sunt fondate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că motivele invocate sunt întemeiate, având în vedere următoarele:
Prin acțiunea înaintată, reclamanții în calitatea lor de angajați ai pârâtei, au solicitat obligarea acesteia la plata primei de concediu pentru perioada 2001-2008.
În susținerea acțiunii au invocat dispozițiile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Trimiterea la acest text de lege nu poate fi aplicabilă reclamanților, vizând alte categorii profesionale, aceștia având calitatea de personal contractual, dispoz. art.6 din legea 188/1996, dispunând clar că "nu se aplică personalului contractual salariat din aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice", iar art. 35 alin.2 delimitează beneficiază de această primă și anume funcționarul public.
Nu poate fi vorba de o discriminare, ținând cont de prevederile art. 2 alin.1 din OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, ce definește această noțiune.
Actul normativ cadru în baza căruia sunt stabilite drepturile salariale ale controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi este OUG nr.160/13.10.2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, controlorii financiari beneficiază de lege specială de salarizare, funcția deținută de aceștia fiind de natură contractuală, neputând fi extinsă acordarea acestui beneficiu așa cum susține instanța de fond că este componentă a salariului de bază, chiar dacă nu este menționată în contractul individual de muncă. Nu i se poate imputa angajatorului că nu a respectat legea la încheierea acestor contracte individuale, atâta timp cât există o lege specială de salarizare.
Neexistând nicio dispoziție în cuprinsul Legii 94/1992 și Legii 53/2003 care să stabilească dreptul la o primă de vacanță pentru categoria de salariați din care fac parte reclamanții, nu pot fi acordate aceste drepturi.
Drept urmare, instanța urmează ca în baza art. 312 Cod pr.civilă, rap.la art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, să admită recursul, modifică sentința, iar pe fondul cauzei să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
Pe cale de consecință, va fi respinsă și cererea de chemare în garanție a MFP.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de chemata în garanție DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, împotriva sentinței civile nr. 1813/18.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, și intimatul pârât CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu - - | JUDECĂTOR 3: Camelia Șelea - - |
Grefier, - - |
04.11.2009
Red.jud.-
3 ex/AS
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea
