Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5764/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5764
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Camelia Șelea
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul pârât SC SA, împotriva sentinței civile nr. 1614/11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 1614 de la 11 martie 2009 admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta
A obligat pârâta la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând aprovizionarea toamnă - iarnă, în luna octombrie 2006, în cuantum de un salariu minim pe ramură, sumă actualizată la data plății efective.
A respins cererea privind cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamantul a fost detașat în baza Actului adițional la nr. nr.385/27.06.2005 la societatea pârâtă în perioada 27.06.2005-01.04.2007, așa cum rezultă din mențiunile efectuate în carnetul de muncă al acestuia.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Mai mult decât atât, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parți.
Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța consideră că, pârâta nu a respectat prevederile dispozițiile art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă, în cuantum de un salariu minim pe ramură.
S-a reținut că potrivit art. 47 din Codul Muncii:" (1) Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea."
Afirmația pârâtei, în sensul că nu are obligația de a plăti drepturile bănești cerute de petent pentru anul 2006, întrucât acestuia i-a încetat detașarea la 01.04.2007, nu poate fi primită întrucât drepturile de care face vorbire art. 176 al. 1 si 2 din CCM la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv un salariu minim pe ramură, reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă, se acordă în luna octombrie pentru toți angajații de la momentul respectiv.
Întrucât reclamantul în luna octombrie 2006 se afla detașat la unitatea pârâtă, i se cuvin aceste drepturi bănești care trebuie să fie plătite conform art. 47 din Codul Muncii de către angajatorul la care s-a dispus detașarea salariatului, în speța de față, pârâta
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că plata drepturilor salariale reprezentând aprovizionarea de toamnă - iarnă nu este reglementată nici în Codul Muncii și nici de o lege specială decât pentru personalul bugetar.
A mai arătat că în urma negocierii dintre SC SA și salariați, prin sindicat, au fost încheiate la nivel de unitate contracte colective de muncă fără a se stabili vreo clauză referitoare la plata drepturilor salariale reprezentând aprovizionarea de toamnă - iarnă pentru anul 2006.
Prin urmare, neexistând o clauză expresă în contractul colectiv la nivel de unitate nu poate fi obligat la ceea ce nu și-a asumat.
Analizând recursul formulat, în raport și de prevederile art. 3041Cod pr.civilă, instanța reține că este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 alin.5 Cod pr.civilă judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar dacă părțile se împotrivesc.
Analizând dosarul instanței de fond se constată că la primul termen de judecată instanța a acordat termen la cererea unității pârâte, iar la termenul următor dosarul a fost luat în pronunțare. La dosar a fost depus contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2000, precum și cel pe anul 2006 în care la art. 176 se prevede că salariații unităților ce fac parte din ramura respectivă vor primi, cu ocazia unor evenimente anuale, precum și în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă. Același articol prevede că, criteriile și condițiile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivelele inferioare.
De asemenea, același articol la alin.6 prevede că fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
Cum pârâtul, prin întâmpinare, a arătat că în contractele colective de muncă la nivel de unitate pentru anul 2006 nu există o clauză referitoare la acordarea acestor drepturi, instanța avea obligația să solicite contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru a se vedea dacă exista o clauză cu privire la introducerea în salariul de bază a acestor drepturi.
De asemenea, având în vedere că reclamantul a fost detașat în anul 2005 de la instanța trebuia să verifice și dacă anterior detașării drepturile respective nu au fost incluse în salariul de bază.
Neprocedând în acest mod instanța a pronunțat o soluție fără a cerceta în totalitate fondul cauzei, astfel că în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă și 312 Cod pr.civilă se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, urmând ca în rejudecare să se verifice cele arătate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul pârât SC SA, împotriva sentinței civile nr. 1614/11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
05.11.2009
Red.jud.-
3 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea, Marin Panduru
