Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 60/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 60
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu Cristian
Asistent judiciar -
Asistent judiciar Augusta
Grefier
Pe rol judecarea cererii formulată de reclamantul și, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice Bad epus la dosar cerere de amânare prin care solicită comunicarea motivelor de recurs.
Totodată, se învederează și cererea formulată de pârâtul Ministerul Justiției B, prin care solicită termen pentru pregătirea apărării, precum și împrejurarea că reclamanții solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit dispoz.art.242 alin.2 cod proc.civilă.
Curtea respinge cererile de amânare ca neîntemeiate și invocă din oficiu excepția de necompetență teritorială și materială a cauzei, reținându-o spre soluționare.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
La data de 27.11.2008 reclamanții și au chemat în judecată pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, obligarea pârâților să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu luna august 2008 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă; pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate, precum și obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului de salarizare care să conțină sporul de până la 15% pentru viitor.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că începând cu data de 01.08.2008 reclamanții au calitatea de judecători stagiari în cadrul Judecătoriei Corabia, fiind numiți prin Hotărârea nr.658/3.07.2008.
În scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații.
Astfel potrivit art.unic pct.1 din Legea nr.444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate". Astfel judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară.
De asemenea, în temeiul dispozițiilor art.15 alin.1 din OG nr.6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr.444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodată, potrivit art.20 alin.3 din Legea ne.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
În temeiul art.231alin.3 din OG nr.37/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în executarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului, tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențialitate.
Conform art.15 alin.1 și 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, "judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de executarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate. În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și de regulament."
Potrivit art.99 lit.d din Legea nr.303/2004 republicată privind statutul judecătorilor și procurorilor, constituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter.
Reclamanții au făcur referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și la dispozițiile OG nr.137/2000.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul din 16. 01.2009 Curtea de Apel București din oficiu a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței cu privire la care a reținut următoarele:
Potrivit art. 284 alin.2 Codul muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
În speță, domiciliul reclamanților indicat prin cererea introductivă este în județul O, motiv pentru care instanța competentă să judece prezentul conflict individual de muncă este instanța în a cărei circumscripție reclamanții își au domiciliul.
Litigiul dedus judecății are ca obiect pretenții de natură salarială derivate din raporturile de muncă, iar potrivit art.1 din OUG nr.75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției "cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel".
Curtea de Apel București prin sentința civilă nr.52 din 16.01.2009 pronunțată în dosarul nr- a admis excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL CRAIOVA
Primind cauza, Curtea de APEL CRAIOVAa înregistrat-o sub nr-.
La termenul de azi, 18.05.2009, din oficiu, instanța a invocat excepția de necompetență teritorială și materială, având în vedere faptul că reclamantul are domiciliul în mun.A jud.T, iar reclamanta are domiciliul în S jud.
Dispozițiile art. 281 din Codul muncii prevăd că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor de muncă, precum și a cererilor privind raporturile juridice între partenerii sociali.
De asemenea, potrivit art. 295 alin 2 din Codul muncii, prevederile Codului muncii se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă".
Dispozițiile OUG nr. 75/2008 cu privire la stabilirea unei competențe speciale de soluționare a cauzelor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2007, cu modificările ulterioare au fost declarate neconstituționale.
Aflându-ne în situația unui conflict de muncă privind plata unor drepturi salariale, competența de soluționare a cauzei aparține - conform art. 2 pct1 lit. c Cod pr.civ. - tribunalelor (secției conflicte de muncă și asigurări sociale).
Potrivit art. 284 alin.2 Codul muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
Dispozițiile legale referitoare la competența teritorială de soluționare cauzelor determinată după domiciliul reclamantului sunt imperative, stabilind competența teritorială exclusivă la domiciliul reclamantului.
Prin urmare, cum reclamanta are domiciliul în S jud. O, competența teritorială de soluționare a cererii acestei aparține Tribunalului O l În cazul reclamantului competența de soluționare a cererii aparține Tribunalului Teleorman, întrucât acest reclamant a menționat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că domiciliază în mun. A, jud.
În consecință, Curtea urmează să disjungă cererea formulată de reclamanta și să decline competența de soluționare a cererii formulate de aceasta în favoarea Tribunalului O l
Va fi declinată competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul în favoarea Tribunalului Teleorman.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Disjunge cererea formulată de reclamanta -cu domiciliul ales la în A- jud.
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul cu domiciliul în A- jud.T,în favoarea Tribunalului Teleorman.
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta în favoarea Tribunalului O l
Cu recurs
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - --- | Asistent judiciar, - |
Asistent judiciar, Augusta | ||
Grefier, |
2ex/
Red.jud. - -
05.06.2009
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Manuela Preda Popescu Cristian
