Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 693/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 469/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 693R
Ședința publică de la 08 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei recursului formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr.6992/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata si a recursului formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr.6992/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta intimata SC SA prin avocat Al. cu împuternicire avocațială nr.-/24.04.2009, aflată la dosar, lipsind intimata recurent.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocatul recurentei depune la dosar, o cerere prin care aduce la cunoștința instanței schimbarea denumirii societății din SC SA în SA, la care atașează în copie: certificatului de înregistrare mențiuni, încheierea nr.89793/16.12.2009 a Tribunalului București și certificatul de înregistrare.
Curtea ia act de schimbarea denumirii societății din SC în
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului recurentei cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta, prin avocat, solicită admiterea recursului sau, astfel cum a fost formulat, precum si respingerea recursului recurentei, ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr- la data de 01.02.2008, reclamantul a chemat in judecata parata SC, solicitând instanței sa oblige parata la plata primei pentru anii 2005, 2006 si drepturile salariale aferente sărbătorilor de Paste si de C in cuantum de un salariu mediu de baza pe unitate aferente anilor 2005,2006, respectiv 2007, sume actualizate cu rata inflației la data plații efective in cuantum total de 7200 lei.
Prin sentința civilă nr.6992/12.11.2008 Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte cererea privind pe reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SA; a obligat pârâta să-i achite reclamantului prima petrolistului pe anii 2005 și 2006; a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtei la plata drepturilor suplimentare aferente sărbătorilor de Paști și C pe anii 2005, 2006, 2007 și respectiv 2005 și 2006.
In motivare, prima instanța a constatat ca reclamanta a fost angajata a unității parate pana la data de 24.09.2007, conform înscrisului de la fila 4 dosar. Prin acțiune, a solicitat drepturile salariale suplimentare de Paste, pe anii 2005-2007, si de C, pe anii 2005-2006, precum si Prima, conform prevederilor din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, art.168 alin. 1 si 3.
Potrivit prevederilor art.168 din Contractul Colectiv de Muncă invocate de către părți prin acțiune și întâmpinare, art.969 Cod civil, art.239 din Codul muncii, art.243 din Codul muncii și art.10 din Contractul Colectiv de Muncă, art.983 Cod civil, se rețin următoarele.
Prin art.168 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anul 2003, patronatul și sindicatul au stabilit ca în anul 2003 suplimentările salariale privind primele de Paște și de C au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Această prevedere a fost menținută și prin clauzele din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil în anii 2004 - 2007.
Prin actul adițional încheiat în anul 2003 de părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă au prevăzut că pentru anul 2003 suplimentările de drepturi salariale vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Pentru anul 2004 textul art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă a fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003.
Cu ocazia negocierilor colective din 2005 în scopul de a se exprima intenția reală a părților prevederile contractului colectiv de muncă au fost modificate. S-a intenționat ca noua reglementare să prevadă cu certitudine faptul că operațiunea includerii drepturilor salariale solicitate prin acțiune, în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată doar pentru anul 2003, ci a continuat să producă efecte și în anii următori. în acest sens s-a prevăzut în mod expres că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Prin decizia nr.5140/2007 Comisia Paritară a concluzionat că intenția reală a părților semnatare a contractului colectiv de muncă a fost ca începând cu anul 2003 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 ale art.168 să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților, precum și că începând cu 2003 părțile au înțeles că art.168 alin.1 a rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg.
Potrivit art.9 din Legea nr. 130/1996, prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală.
Art.9 al Contractului Colectiv de Muncă, prevede că interpretarea clauzelor din acest contract se va face prin consens și în caz contrar, clauza se interpretează conform principiilor din dreptul muncii, în favoarea salariatului.
În situația existenței unor probleme privind executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă, părțile au convenit potrivit art.10 din Contractul Colectiv de Muncă constituirea unei Comisii Paritare.
Decizia Comisiei Paritare are conform prevederilor anexei nr.2 la Contractul Colectiv de Muncă, caracter obligatoriu pentru părți, respectiv pentru salariați printre care și reclamanta și angajatorul.
Ulterior anului 2003, negocierea drepturilor salariale dintre părți a avut ca bază drepturile salariale primite de reclamantă în care erau incluse și suplimentările de Paște și de
Comisia Paritară, ale cărei hotărâri sunt obligatorii pentru părțile semnatare ale Contractul Colectiv de Muncă, a interpretat clauza art.168 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anii 2004 - 2006, în sensul că părțile au înțeles să includă în salariul de bază și drepturile solicitate prin acțiune de către reclamantă.
Se constată că în fiecare an a operat o creștere a salariului mediu brut, situație față de care nu se poate susține de către reclamantă că i-au fost excluse din drepturile salariale brute la care avea dreptul în anii 2004 - 2005, suplimentările de Paște și de C solicitate prin acțiune.
Prin actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă încheiat la 15.02.2003, s-a modificat alineatul 2 al articolului 168, stabilindu-se că pentru anul 2003 suplimentările de drepturi salariale prevăzute la alineatul 1 să fie introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Prin art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, încheiat pe anul 2004, s-a menținut dreptul la suplimentarea salarială, iar în alineatul 2 s-a stipulat că pentru anul 2003 suplimentările au fost introduse în salariul de bază.
În contractele colective încheiate în anii următori 2005, 2006, 2007, s-a menținut alineatul 1 al art.168, dar la alineatul 2 al acestui articol s-a precizat că în anul 2003 suplimentările au fost introduse în salariul de bază a fiecărui salariat. Aceleași prevederi se regăsesc și în actul adițional pentru anul 2008 la Contractul Colectiv de Muncă, încheiat la nivelul SC SA B, înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială B sub numărul 1090/22.02.2008 și potrivit cărora dispozițiile art.168 (2) " pe baza acordului dintre și SA, începând cu anul 2003, Primele de Paște și de C au fost incluse în salariu lunar de bază al angajaților (care au beneficiat în acest fel de o creștere salarială) devenind astfel parte a salariului de bază ca întreg, fără a mai fi în mod distinct individualizate și fără ca, după anul 2003, să poată fi modificate în mod distinct față de salariu. Pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg și confirmă prin prezenta faptul că, după anul 2003, Primele de Paște și C au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților SA și de aceea nu au mai fost calculate și acordate în mod distinct salariaților SA. Această regulă se va aplica până la data la care SA și vor conveni în mod expres altfel, motiv pentru care prima instanța a respins excepția de prematuritate a cererii, ca neîntemeiata si fata de împrejurarea ca reclamantul a solicitat aceste suplimentari salariale pana in anul 2007, când i-au încetat raporturile de munca si erau aplicabile aceleași prevederi mai sus invocate.
În concluzie, reclamantul a beneficiat de drepturile solicitate prin acțiune conform clauzelor din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe perioada dedusă judecății interpretate de Comisia Paritară având în vedere și prevederile art. 983 din Codul civil, motiv pentru care se va dispune respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe capătul de cerere privind drepturile salariale suplimentare de Paste pe anii 2005-2007si de C pe anii 2005, 2006.
In ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a solicitat prima petrolistului, având in vedere ca parata nu a făcut dovada plații acestor drepturi către reclamanta conform prevederilor art.168 alin.3 din CCM la nivel de unitate pe anii 2005 si 2006, prima instanța admițându-l, in baza disp.art.40 alin.2 lit.c din Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenții si, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivare, recurenta a arătat ca interpretarea data de Comisia Paritara nu are caracter obligatoriu pentru instanța de judecata cu atât mai mult cu cat aceasta reprezintă o veritabila modificare a clauzei contractuale. Or, aceasta contravine însuși scopului si esenței interpretări - de a lamuri anumite prevederi, fara ca aceasta lămurire sa însemne o modificare a prevederii in cauza.
Nu se poate retine argumentația folosita de Comisia Paritara in Decizia nr. 5140/2007, in sensul ca au devenit parte a salariului de baza si nu ar trebui individualizate.
In primul rând, nu aceasta a fost rațiunea clauzei contractuale - de -modifica salariul de baza - ci de a se acorda anumite drepturi suplimentare in anumite momente, care se adăugau (suplimentau) la drepturile salariale ce reprezintă o noțiune mai cuprinzătoare decât salariul de baza. Modificarea salariului de baza poate avea alte rațiuni, tinand de libertatea de negociere pe care părțile o au. Singura legătura care exista intre drepturile prevăzute de art. 168 alin.1 si salariul de baza mediu consta in faptul ca valoarea acestor drepturi este data de cuantumul salariului de baza.
Se constata din toata argumentarea Comisiei ca in realitate aceasta ajunge sa schimbe insesi natura acestor drepturi suplimentare precum si procedura convenita de parti, ceea ce nu este admisibil, intrucat ar echivala cu o modificare a contractului colectiv de munca.
Daca părțile ar fi urmărit intr-adevar includerea in salariul de baza pentru fiecare an, nimic nu le-ar fi impiedicat sa efectueze o modificare a clauzelor contractuale cu atat mai mult cu cat acest articol 168 din CCM a făcut obiectul unor renegocieri intre parti reflectate prin modificarea acestuia prin actele adiționale incheiate in 2003, 2005 si in 2006. Ele insa au păstrat formularea art. 168 alin. 1 CCM, neschimbata iar interpretarea Comisiei paritare in sensul ca părțile au inteles ca prevederile alineatului 1 ale art. 168 au rămas fara obiect nu poate fi reținuta de instanța cata vreme prin aceasta interpretare se lasa fara efecte juridice o clauza convenita de parti, ceea ce contravine insusi scopului interpretării unui act juridic, care este acela de a lamuri actul respectiv si nu de a-1 invalida si totodată se incalca unul din principiile de interpretare a contractelor prevăzut de art. 978.civ. - acela ca orice act trebuie interpretat in sensul aplicării lui (producerii de efecte juridice) si nu in sensul neaplicării sale.
Nu trebuie minimizata importanta alin.1 al art. 168. si concentrate atenția numai asupra alin.2 al acestui articol, iar interpretarea data de Comisia paritara contravine si tezei a II-a a alin.1 al art. 168. care prevede obligativitatea unor negocieri cu pentru stabilirea valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor. Asemenea prevedere nu si-ar mai fi găsit locul in situația in care părțile ar fi voit ca suplimentările de drepturi sa se realizeze prin includerea in salariul de baza.
Aceste negocieri nu au avut loc niciodată si nici nu s-a făcut vreo referire la motivul pentru care nu au fost inițiate, iar salariații nu au fost informați despre pretinsa procedura de achitare a drepturilor suplimentare despre care face vorbire Comisia Paritara, astfel incat sa fie in măsura sa aprecieze daca a fost respectata o anumita clauza contractuala care ii privește in mod direct.
Mai mult decât atât, nu exista nici o dovada ca drepturile salariale respective mi-ar fi fost achitate. Din adresa nr. 2022/04.09.2007 rezulta care este salariul de baza mediu la nivelul SC SA B, fapt ce nu face dovada achitării drepturilor salariale suplimentare care trebuie sa fie in cuantum de un salariu de baza mediu.
Majorarea salariului de baza mediu este o problema distincta de drepturile prevăzute de art. 168 alin1.l si nu se poate prezuma ca a avut in vedere tocmai acordarea acestor drepturi, întrucât intimata-parata nu a fost respectat procedura de inițiere a negocierilor, din intreaga atitudine si apărare nu rezulta cu certitudine ca scopul acțiunilor sale a fost plata acestor drepturi suplimentare. având ca obiect salariul de baza mediu sunt diferite de procedura prevăzuta de art. 168 alin.l
Instanța de judecata a stabilit efectuarea unui raport de expertiza in cauza, insa nu a dispus obligarea angajatorului la plata onorariului de expertiza, ci a dispus doar obligarea reclamantei la plata onorariului, încălcând in mod flagrant dispozițiile art. 287. conform cărora "sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului" si a admis acțiunea in parte, doar cu privire la Prima, insa pe celelalte capete de cerere a apreciat cererea ca neîntemeiata.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. 304 indice 1 din Codul d e procedura civila.
Recurenta - GRUP a arătat ca suma reprezentând prima de Ziua a fost achitată de potrivit prevederilor existente în Contractul Colectiv de Muncă, dovezile privind plata efectivă a acestor sume urmând a fi depuse la dosar.
La data de 03.11.2009 recurenta-pârâtă SC SA a depus la dosar prin intermediul serviciului poștal dovada îndeplinirii de către a obligației de acordare a primei de ziua petrolistului, respectiv fluturașii de plată.
Potrivit art. 168 alin. 3 al CCM 2005-2008 (extras CCM): "168 (3) Cu ocazia Zilei, fiecare salariat primește o sumă a cărei valoare se negociază cu, pornind de la minimum valoarea salariului de bază minim actualizat pe "
Astfel, în conformitate cu prevederile CCM, fiecare salariat a primit, cu ocazia Zilei, o prima în cuantum de: (i) 1800 lei brut in anul 2008, (ii) 1500 lei brut in anul 2007, (iii) 1160 lei brut in anul 2006, (iv) 1000 lei brut in anul 2005.
Condiția necesar a fi îndeplinită de reclamanți pentru a li se acorda prima în discuție este aceea de a deține calitatea de salariat la data de 1 septembrie a anului pentru care a fost pretinsă prima (potrivit adreselor anexate), Ziua celebrându-se pe data de 8 septembrie a fiecărui an.
În concluzie, se solicita ca, in baza probelor prezentate si apărărilor invocate, sa se constate îndeplinirea de către a obligațiilor de plata reprezentând prima de Ziua și să se respingă cererea, ca neîntemeiată.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
In ce privește recursul formulat de recurenta, interpretarea literală a art. 168 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2007 nu autorizează concluzia potrivit căreia în toată această perioadă suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, dispoziția referindu-se exclusiv la anul 2003, iar cât privește hotărârea comisiei paritare nr. 12/18.06.2007, prin care s-a convenit asupra voinței comune a părților, în sensul că aceasta a fost ca primele să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat începând cu anul 2003, numai aceasta nu face dovada acordării drepturilor salariale în discuție, potrivit celor pretinse.
Mai mult, față de conținutul clar și neechivoc al textului art. 168, acesta nu are nevoie de o explicitare a voinței părților, utilă doar în situația clauzelor neclare ori îndoielnice, astfel că interpretarea dată prin notele comisiei paritare apare ca o modificare a clauzelor contractului.
În același sens, teza potrivit căreia pentru anii ulteriori lui 2003 art. 168 alin. 1 ar fi devenit caduc, părțile convenind să nici nu mai fie acordate prime, întrucât au fost încorporate în salariul de bază, nu poate fi valabil susținută, de vreme ce dispoziția expresă a art. 168 alin. 1 a fost menținută în toate contractele colective de muncă la nivel de unitate ce au urmat, până în anul 2007 inclusiv, aplicabile cu prioritate, dacă conțin clauze mai favorabile față de contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Sub aceste aspecte, măsura includerii sumelor reprezentând prime de Paști și C în salariul de bază al reclamantului a constituit modalitatea în care s-a realizat reașezarea salariilor în anul 2003, însă aceasta nu a afectat în niciun fel valabilitatea clauzei cuprinse în art. 168 alin. 1 pentru viitor, independentă de nivelul salariului de bază, astfel cum a rezultat în urma reașezărilor succesive; de altfel, o atare susținere a recurentei nu rezistă nici față de modalitatea de stabilire a valorii acestor sume, prevăzută imperativ de art. 168 alin. 1 din M, respectiv prin negociere, începând cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment, cu privire la modalitatea de acordare, condiții, criterii, beneficiari, valoarea concretă, etc. în absența cărora societatea nu se poate prevala de culpa de a nu fi inițiat negocieri, iar salariații având acțiunea directă întemeiată pe contract, pentru realizarea dreptului stipulat neechivoc de acesta și în contra căruia angajatorul nu se poate apăra invocând formularea "defectuoasă" (pentru că în acest caz s-ar ajunge la schimbarea înțelesului clar și lămurit al clauzei).
Prin urmare, numai faptul că salariul de bază nu a scăzut este irelevant sub aspectul existenței dreptului pretins, întemeiat pe o dispoziție autonomă care a fost menținută.
Pârâta, căreia îi revenea sarcina probei, nu a dovedit faptul pretins, al plății drepturilor suplimentare solicitate, situație în care trebuia data eficiență clauzei imperative a art. 168 alin. 1 din, de care reclamanții s-au prevalat în mod legitim pentru a-și justifica acțiunea și dovedi existența dreptului reclamat.
In ce privește recursul formulat de recurenta-pârâtă SA fostă SC SA, in ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a solicitat prima petrolistului, s-a reținut temeinic ca parata nu a făcut dovada plații acestor drepturi către reclamanta, conform prevederilor art.168 alin.3 din CCM la nivel de unitate pe anii 2005 si 2006, pana la data solutionarii actiunii. Evident, daca suma a fost achitata ulterior, nu se va mai pune problema urmaririi debitoarei pentru acest drept, in vederea evitarii imbogatirii recurentei fara just temei.
În consecință potrivit celor expuse, in baza art. 312 alin. 1. pr. civ. cu referire la art. 304 pct. 9.pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă SA fostă SC SA împotriva sentinței civile nr. 6992/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- si va admite recursul declarat de recurenta-reclamanta împotriva aceleiași sentințe si va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va obliga pârâta și la plata primelor de Paști și de C pentru perioada 2005-2007, în cuantum de câte un salariu de bază mediu pe, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă SA fostă SC SA împotriva sentinței civile nr. 6992/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de recurenta-reclamanta împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Obligă pârâta și la plata primelor de Paști și de C pentru perioada 2005-2007, în cuantum de câte un salariu de bază mediu pe, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
18.02.2010
Jud.fond:
Cu opinia separată a d-nei judecător, în sensul respingerii ambelor recursuri, ca nefondate.
Consider ca ambele recursuri sunt nefondate si trebuia respinse ca atare.
In privinta recursului declarat de recurenta-parata SA, acesta este nefondat pentru considerentele expuse in cuprinsul deciziei, sub acest aspect fiind de acord cu opinia colegilor mei judecatori.
Referitor insa la recursul declarat de recurenta-reclamanta, consider ca hotararea recurata face o corecta apreciere a situatiei de fapt si de drept, criticile recurentei nefiind fondate.
In acest sens, avem in vedere ca otrivit p. art.168 din Contractul Colectiv de Muncă incheiat la nivelul angajatorului, cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C salariatii aveau dreptul de a beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP SA. Cu minimum 15 zile inainte de fiecare eveniment pentru care se acorda suplimentarile vor incepe negocierile cu, in vederea stabilirii valorii concrete, modalitatii de acordare, conditiilor, criteriilor si beneficiarilor.
Cu ocazia negocierilor contractului de munca aplicabil la nivelul societatii parate in anul 2003, partile contractante au hotarat incheierea unui act aditional la contractul colectiv de munca, prin care s-a prelungit cu un an aplicarea vechiului contract, pe care au convenit sa-l modifice si sa-l completeze.
In acest context, la art.168 s-a adaugat un nou alineat potrivit căruia, pentru anul 2003, suplimentarile de la aliniatul 1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecarui salariat, conform modalitatii si in conditiile negociate cu.
Astfel, prin art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anul 2003, Patronatul și Sindicatul au stabilit că pentru anul 2003 suplimentările salariale privind primele de Paști și de C vor fi fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Din cuprinsul inscrisurilor depuse la dosar rezultă ca prevederile art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anul 2003 au fost menținute, textul fiind inserat identic și in contractul colectiv de muncă aplicabil în anul 2004.
In anii 2005, 2006 si 2007 au fost reluate in aceeasi formulare dispozițiile art.168 alin.2.
Din înscrisurile administrate in cauza rezulta ca vointa reala a părților la data încheierii contractelor colective de munca ulterioare anului 2003, când au preluat aliniatul 2 al articolului 168, articol care se referea la drepturile aferente anului 2003, fost aceea de a sublinia că suplimentările salariale de Pasti si de C, pentru anii 2004, 2005, respectiv 2006 și 2007 sunt drepturi ce încă din anul 2003 au fost incluse in salariul de bază si urmează să fie executate în acest mod si in acești ani, deci prin includere in salariul de baza.
In sprijinul acestei interpretari vine si hotararea Comisiei Paritare, careia i-a fost supus spre interpretare aliniatul 2 al articolului 168, in iunie 2007. La data hotararii respective, aliniatul 2 era inserat in aceeasi forma in cuprinsul contractului colectiv de munca aplicabil pe anul 2007.
Comisia Paritară SA a interpretat clauza din art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil, asa cum a fost modificat prin actele aditionale incheiate in anii 2004 - 2006, în sensul că, incepand cu anul 2003, părțile au înțeles să includă în salariul de bază al angajatilor suplimentarile salariale prevazute la alin.1, care urmau a fi acordate angajatilor sub aceasta forma. In nota ce consemneaza rezultatul interpretarii se arata ca, incepand cu anul 2003, avand in vedere ca primele au fost incluse in salariile de baza ale angajatilor, partile contractului au inteles ca art.168 alin.1 a ramas fara obiect, luand in considerare faptul ca primele nu mai erau individualizate in mod distinct, ci erau parte a salariului de baza, ca întreg. ulterioare au privit majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după includerea primelor.
In concluzie, voința reală a partilor pentru perioada la care se refera pretentiile reclamantului a fost de a stabili că si in anii 2005, 2006 si 2007 suplimentările salariale rămân incluse in salariul de bază, includere care a avut loc in anul 2003.
Asa cum rezulta din carnetul de munca, in anul 2003 suplimentarile salariale au fost incluse in salariul de baza. In perioada - se observa o tendinta crescatoare a salariului de baza, ceea ce inseamna ca suplimentarile salariale acordate in anul 2003 au subzistat si in perioada urmatoare. In consecinta, este cert ca, odata incluse in salariul de baza in anul 2003, si pentru perioada 2004-2007 drepturile salariale suplimentare s-au regasit incluse in salariul de baza al recurentei reclamante.
Judecator
-
Președinte:Dragoș Alin CălinJudecători:Dragoș Alin Călin, Daniela Georgeta Enache
