Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 74/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale
Decizia civilă nr.74/R
Ședința publică din 22 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Luminița
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în G 21- -/5.23, împotriva sentinței civile nr.835 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20 ianuarie 20210 și s-au consemnat în încheierea din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 22 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.835 din 25 mai 2009, Tribunalul Galați, a respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență " Sf. " G, ca nefondată, reținând următoarele;
Reclamantul a chemat în judecată civilă pe pârâtul Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G, solicitând ca în baza probelor administrate să fie obligat la acordarea îndemnizației de concediu suplimentar de 5 zile pentru anii 2007 - 2008, actualizata cu rata inflației la data plătii efective, precum și la acordarea celor 5 zile de concediu suplimentar în continuare și a primei de vacanță pentru perioada 2007-2008
Obiectul acțiunii, astfel cum a fost menționat mai sus, a fost precizat la termenele de judecată din data de 24.04.2009 si 06.05.2009
A arătat în motivarea cererii că în fapt, Contractul Colectiv de muncă la nivel de unitate, aplicabil de la data de 24 octombrie 2006, valabil pentru 2 ani de zile, s-a negociat un spor suplimentar la concediul de odihnă 1 zi pentru fiecare 5 ani neîntrerupți în spital și 4 zile pentru salariații care folosesc calculatorul în activitatea lor.
Fiind angajat din aprilie 2002 în unitatea pârâtă beneficiază de 1 zi concediu de odihnă în temeiul art. 33 alin. 4.
Prin 721/2005, privind regulamentul de sporuri emis în aplicarea nr.OUG115/2004, comisia de aplicare a stabilit că activitatea juristului se desfășoară în condiții deosebite prin folosirea video-calculatorului și prin decizia 488/15.06.2006, s-a stabilit acordarea unui spor de 15%. legat de aceste condiții de muncă prin contractul colectiv de muncă anexa 5 cap. II pct. 3 se acordă 4 zile spor la concediul de odihnă.
Aceste drepturi au fost conservate și prin Contractul Colectiv de muncă la nivel de ramură, aplicabil pentru perioada 2008-2010.
Prin adresa biroului juridic 16521/27.07.2007, cât și prin cererile personale s-a solicitat punerea în aplicare a Contractul colectiv de muncă, pentru concediu suplimentar, însă conducerea unității pârâte nu a luat niciodată în considerare acest Contractul Colectiv de muncă.
S- folosit în dovedirea cererii de proba cu înscrisuri.
In drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile contractului colectiv de munca la nivel de ramura și la nivel de unitate.
Pârâtul Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. " G, prin întâmpinarea depusă la dosar, solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. A arătat că reclamantul a beneficiat de o zi de concediu suplimentar pentru fiecare 5 ani de vechime neîntreruptă în aceeași unitate, încasând și drepturile cuvenite.
Acordarea celor 4 zile, ar fi contrară cu prevederile Contractului Colectiv de muncă la nivel de unitate, anexa 5, Cap. II, pct. 3 deoarece consilierul juridic nu lucrează permanent pe video-calculator.
Unitatea în schimb a stimulat această activitate a consilierului juridic pe calculator cu un procent de 15% în conformitate cu prevederile Ordinului nr.721/2005 pentru aprobarea sporurilor la salariile de bază care învederează că acest spor se aplică celor care "lucrează pe calculator cel puțin 75% din programul normal de lucru".
Petentul a solicitat în altă cerere completatoare și plata unei prime de vacanță pentru anii 2007 și 2008, câte 100 de Euro anual.
Tribunalul consideră că este o cerere netemeinică și nelegală și introdusă cu rea-credință deoarece articolul 35 aliniatul 3 din Contractul Colectiv de muncă, pe unitate a fost aprobat de către membrii semnatari numai (existența lui) în baza prevederilor art. 59, alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel Național care învederează că: " Prin contractele de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili că, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță".
Nici în Sanitară pe anii 2008 - 2010 nu a fost aprobată această primă de vacanță decât după modificarea legislației.
Textul supus interpretării din Contractul Colectiv de Muncă pe unitate a fost interpretat cu rea - credință de către petent deoarece a făcut abstracție de întregul cuprins al textului din Contractul Colectiv de Muncă pe unitate.
Nu există nici o persoană, angajată în sistemul sanitar public care să fi primit această primă de vacanță. Acordarea acestei prime de vacanță ar încălca vădit toate izvoarele de drept (contracte de muncă) și dispozițiile Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Sănătate.
A depus la dosar înscrisuri în susținerea afirmațiilor din întâmpinare.
Analizând și coroborând ansamblul probator administrat în cauza, instanța reține următoarele:
Reclamantul este consilier juridic și seful biroului juridic în cadrul Spitalului Clinic de Urgenta "Sf. " Conform clauzelor contractului individual de munca, acesta beneficiază de un concediu de odihna anual de 30 zile lucrătoare. Întrucât are o vechime de 5 ani neîntreruptă în aceasta unitate bugetară, mai beneficiază de încă o zi suplimentară de concediu de odihnă. În total, reclamantul are dreptul la 31 zile concediu de odihnă, pe care le-a și efectuat pe parcursul anilor indicați în acțiune, primind totodată și îndemnizația corespunzătoare.
Potrivit contractului colectiv de munca la nivel de unitate și a celui la nivel de ramură sanitară se acordă 4 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru salariații ce desfășoară o activitate permanentă pe video-calculatoare, sau cel puțin 75 % din programul de muncă, precum și alte activități expres nominalizate.
Insă reclamantul nu a făcut nici o dovada că lucrează cel puțin 75% din programul normal de muncă sau permanent pe calculator, în condițiile în care pârâta a contestat acest aspect, invocând prevederile Ordinului nr. 721/2005.
Cum sarcina probei s-a inversat iar reclamantul nu a dovedit în nici un mod pretențiile solicitate, această cerere a fost respinsă, precum și cea referitoare la acordarea drepturilor și pentru viitor.
Cererea referitoare la acordarea a unei zile de concediu de odihna suplimentar și pe viitor a fost respinsă, nu se poate prezuma un eventual prejudiciu în viitor iar instanța nu poate anticipa evoluția legislației în materie.
Un drept viitor, care nu s-a născut, nu poate fi ocrotit de lege.
Neîntemeiată este și cererea privind acordarea primei de vacanță. Contractul Colectiv de Munca la nivel de unitate și cel la nivel de ramură sanitară prevăd acordarea acestei prime, însă acordarea acesteia este condiționată de posibilitățile economico - financiare ale unității și de modificarea legislației. Întrucât legislația nu a fost modificata iar unitatea nu dispune de fonduri în acest sens și nici o plată nu a fost făcută către nici un salariat cu acest obiect, apreciem că reclamantul nu este îndreptățit la acordarea acestei prime.
Impotriva acestei sentințe civile, în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie prin prisma motivului prevăzut de art.304 pct.9 cod pr. civilă.
Susține recurentul în dezvoltarea motivelor de recurs că atât timp cât art.35 alin.3 din Contractul Colectiv de muncă, încheiat la nivel de unitate a prevăzut dreptul la o primă de vacanță în echivalent a 100 Euro, iar pentru condiții deosebite de muncă la video - calculator - anexa 5 Cap. II pct.3, au fost prevăzute 4 zile spor la concediul legal de odihnă, greșit a reținut instanța de fond că acordarea acestor drepturi este condiționată de posibilitatea economico - financiară a unității intimate și de modificarea legislației.
Conform Legii nr.130/1996, contractul colectiv de muncă este legea părților (art.7 alin.2) și se aplică tuturor salariaților iar drepturile stabilite prin contractele la nivel de unitate nu pot fi inferioare celor de la nivelul superior, fiind obligatorii pentru părțile contractante. In același sens, invocă recurentul și dispozițiile art.236 - 243 codul muncii.
Referitor la sporul de 4 zile de concediu de odihnă, susține reclamantul că instanța de fond a ignorat dispozițiile art.129 - 130 cod pr. civilă, nemanifestând rol activ în aflarea adevărului.
-și simpla afirmație a unității intimate, în sensul că reclamantul nu ar fi făcut dovada că lucrează peste 75% din programul de lucru la video - calculator și inversând astfel sarcina probei, de la angajator la angajat, instanța de fond a înlăturat și singura probă concludentă în acest sens, respectiv Decizia nr.488 din 15 iunie 2006 prin care conducerea unității a inclus consilierul juridic în categoria salariaților ce lucrează peste 75% în condiții ce justifică acordarea dreptului respectiv.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul acordării primei de vacanță pentru anii 2007 - 2008 și a sporului de 4 zile concediu de odihnă pentru același interval.
Recursul declarat este nefondat, pentru cele ce urmează;
Critica interpretării și aplicării greșite a legii, susceptibilă de încadrare în art.304 pct.9 cod pr. civilă, nu poate fi primită întrucât corect a reținut instanța de fond, că acordarea primei de concediu a fost condiționată de situația economico - financiară a unității intimate și aceasta atât în Contractul Colectiv de Muncă pe unitate cât și în cel unic la nivel național.
In acest sens, art.59 alin.3 din acest ultim contract stipulează că, prin contractele de muncă la celelalte niveluri se poate stabili că în raport cu posibilitățile economico - financiare ale unității, pe lângă îndemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță. In acest context, corect surprinde instanța de fond, reaua credință a reclamantului atunci când solicită transformarea unei eventualități de acordare a primei de vacanță, într-o obligație a unității, ignorând cu bună știință condiționarea acordării primei de vacanță de posibilitate4a economico - financiară a unității respective.
In fine, bună voința unității în sensul de a stimula activitatea consilierului juridic pe calculator, cu un procent de 15% - în conformitate cu prevederile Ordinului nr.721/2005, nu poate fi interpretat în sensul că reclamantul a și făcut dovada că lucrează efectiv cel puțin 75% din programul normal de lucru.
Pentru toate acestea, Curtea, va respinge ca nefondat recursul, criticile fiind total nejustificate.
In drept, fiind aplicabile dispozițiile art.312 pct.(1) cod pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în G 21- -/5.23, împotriva sentinței civile nr.835 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /10.02.2010
Tehn.
4 ex./11.02.2010
fond - - + asistenți judiciari și
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Viorica Mihai Secuianu, Luminița
