Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 767/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 767/

Ședința publică din 20 august 2008

PREȘEDINTE: Cristea Luminița judecător

JUDECĂTOR 2: Ioan Anica

JUDECĂTOR 3: Mihai Secuianu

Grefier -

La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către Consiliul Local G și Municipiul G prin reprezentant., Primarul municipiului G, în calitate de reprezentant al administrației publice locale, împotriva sentinței civile nr. 235 din 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, și prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar G și pârâta Grădinița " " G, în acțiunea civilă având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că: procedura este completă; primul termen de judecată; recursul este motivat și comunicat; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă; s-au depus la dosarul cauzei, prin biroul registratură, concluzii scrise formulate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar

Curtea, rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 235/09.02.2009 Tribunalul Galația admis acțiunea formulată de reclamantele, și prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar G, împotriva pârâților Consiliul Local G și Grădinița " " G și a obligat pârâții la plata diferenței drepturilor salariale neacordate, actualizate cu rata inflației la data plății, reprezentând tranșele suplimentare de vechime pentru 30,35 și 40 de ani de activitate în învățământ, calculate începând cu 10.12.2005 corespunzător perioadei lucrate de către fiecare reclamantă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamantele, și prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar G au solicitat obligarea pârâților Consiliul Local G și Grădinița " " G la acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, privind Statutul Personalului Didactic, respectiv plata diferențelor de drepturi salariale, rezultate ca urmare a neacordării tranșelor suplimentare de vechime, pe ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, sume actualizate cu rata inflației.

În fapt, reclamantele au arătat că salariații din învățământ - personal didactic - trebuie să beneficieze de trei tranșe suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ, iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuie să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime. Au mai subliniat reclamantele că Legea nr. 128/1997 nu prevede că cele trei tranșe suplimentare se includ în coeficienții de salarizare prevăzuți în actele normative ce reglementează salarizarea, iar, potrivit principiuluiubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, ei trebuie adăugați celorlalți coeficienți conform dispozițiilor legii speciale.

În drept, și-au întemeiat cererea pe disp. art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997.

În dovedirea cererii, s-au folosit de proba cu înscrisuri.

Legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare și nici nu au propus probe în combaterea acțiunii.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:

Reclamantele, membre ale Sindicatului Învățământului Preuniversitar G, sunt angajate ale unității de învățământ pârâte și au o vechime în învățământ de peste 30 de ani, așa cum rezultă din adeverințele depusă la filele 14-18.

Salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se stabilește diferențiat, conform dispozițiilor art. 48 și 49 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, în raport cu funcția și norma didactică îndeplinită, cu nivelul studiilor, titlul științific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructiv-educative și locul și condițiile specifice de desfășurare a activității, la salariul de bază adăugându-se sporurile și drepturile suplimentare. Salariul de bază este constituit din coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele la Statutul personalului didactic, acești coeficienți fiind diferiți în funcție de vechimea în învățământ.

În afară de acești coeficienți, art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 prevede că personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, modalitate de acordare a acestor tranșe suplimentare fiind reglementată de alineatul 2 al aceluiași articol care prevede că "pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".

Dispozițiile legale menționate sunt imperative și au caracter special ce derogă de la norma generală care prevede modalitatea de stabilire a salariului, unitatea de învățământ în care sunt încadrate reclamantele având obligația să acorde creșterea coeficientului de ierarhizare raportat la vechimea în învățământ a salariatului.

Art. 287 Codul muncii și art. 75 din Legea nr. 168/1999 consacră obligația angajatorului ca, până la prima zi de înfățișare să depună dovezile în apărarea sa, în conflictele de drepturi sarcina probei fiind răsturnată întrucât angajatorul este cel care deține documentele și toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului și pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor părților raportului juridic de muncă. Nerespectarea acestei norme imperative conferă instanței de judecată prerogativa de a sancționa angajatorul pentru întârzierea nejustificată în administrarea probațiunii, trecând la soluționarea cauzei.

În speță, având în vedere că dovada acordării acestor tranșe suplimentare de vechime nu putea fi făcută decât prin intermediul statelor de plată, Tribunalul a constatat că angajatorul nu a făcut dovada că ar fi respectat dispozițiile articolului nr. 50 din Statutul personalului didactic și ar fi acordat drepturile cuvenite salariatului.

Având în vedere că, potrivit disp. art. 161 pct. 4 Codul muncii, "întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului", iar neacordarea tranșelor suplimentare de vechime echivalează cu o neplată parțială a drepturilor salariale, Tribunalul a admis și cererea de actualizare a acestor sume cu rata inflației la data plății, cu atât mai mult cu cât principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Consiliul Local G și Municipiul G prin reprezentant., Primarul municipiului G, în calitate de reprezentant al administrației publice locale invocând lipsa calității procesuale pasive în acest litigiu de muncă. În motivare s-a susținut că prin bugetul local se aprobă bugetele unităților de învățământ structurate pe centre financiare, în baza propunerilor fundamentate ale acestora. Execuția acestor bugete revine în totalitate centrelor financiare. Cheltuielile de personal ale unităților de învățământ de stat se suportă din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată alocate către bugetul local prin Legea de Stat.

Prin urmare culpa neîndeplinirii procedurii instituite de lege, aparține în exclusivitate reclamanților.

Între Consiliul local G și personalul didactic, auxiliar și administrativ nu există raporturi de muncă și n consecință nu este remunerat de către acesta pentru a se putea justifica o presupusă culpă în privința calculului salariilor.

Pentru aceste motive au solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale a Consiliului local G, a municipiului G, a Primarului și a Primăriei Municipiului

Recursul de față nu poate fi primit pentru următoarele considerente:

Municipiul G nu a fost parte la fond, cauza judecându-se în contradictoriu cu Grădinița " " și Consiliul local

În aceste condiții, Municipiul G nu are calitate procesuală de a formula recurs împotriva unei sentințe care nu-l vizează.

În ceea ce privește recursul declarat de Consiliul local G este nefondat pentru următoarele considerente:

Este adevărat că între reclamante și pârâtul Consiliul local G nu există raporturi de muncă, însă acesta a fost chemat în judecată nu în calitate de angajator ci de ordonator de credite, pentru că, potrivit art. 1 din Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat nr. 538/2001 cheltuielile privind finanțarea acestuia se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază teritorială acestea își desfășoară activitatea.

În baza acestor dispoziții legale, Consiliul local G are calitate procesuală pasivă astfel că acțiunea de față în mod corect a fost judecată în contradictoriu și cu Consiliul Local

Ca urmare, recursul declarat de către Consiliul local G va fi respins, ca nefondat iar recursul declarat de Municipiul G ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Consiliul Local G împotriva sentinței civile nr. 235 din 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de Municipiul G, împotriva sentinței civile nr. 235 din 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, pentru lipsă calitate procesuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 20 August 2009.

Președinte,

-

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red./1.09.2009

Tehnored.

7 exp./2.09.2009 / com. 5 exp./4.09.2009

Fond: Tribunalul Galați - judecători -

Președinte:Cristea Luminița
Judecători:Cristea Luminița, Ioan Anica, Mihai Secuianu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 767/2008. Curtea de Apel Galati