Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 8335/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8335
Ședința publică de la 26 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC România SA împotriva sentinței civile nr. 468/25.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic și pentru intimata-reclamantă avocat ales, cu împuternicire la dosar (fila 11), lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru lipsă apărare.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă depune la dosar delegație și certificat de înregistrare, arătând că unitatea pârâtă și-a schimbat denumirea în SC Romania SA.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Reprezentanta convențională a recurentei-pârâte pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, accentuând punctul 1 al recursului, respectiv faptul că reținerile salariale izvorăsc dintr-un contract de garanție și nu din raporturile de muncă existente între părți.
Avocat pentru intimata-reclamantă cere respingerea recursului și menținerea sentinței atacate drept temeinică și legală, întrucât corect apreciază tribunalul că reținerile salariale s-a făcut fără un titlu executoriu. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâta SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA C solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să-i fie restituită suma de 94.321,46 lei reținută de către pârâtă fără temei legal din salariu în perioada 2004-octombrie 2007, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că la data de 27.02.1996, salariat al SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA a cumpărat de la pârâtă un autoturism marca, cu plata în rate, stabilindu-se 60 de rate succesive, ca și garanții fiind prevăzute în contract gajul asupra autoturismului și a doua variantă garanție pe bază de angajament de la doi giranți, tot salariați ai pârâtei, anexa la contractul de vânzare-cumpărare nr.730/1996, unul dintre giranți fiind reclamanta.
La termenul din 03.12.2007 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Prin sentința civilă nr.468 de la 25.02.2008, Tribunalul Dolja respins excepția necompetenței materiale și excepția autorității de lucru judecat.
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru luna 2004 și în consecință a respins acțiunea pentru această perioadă.
A admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta - și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 8395,21 lei reținută fără temei legal și la 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 27.02.1996, salariat la SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA Cac umpărat de la această unitate un autoturism marca cu plata în rate.
Reclamanta a avut calitatea de girant al cumpărătorului semnând anexa la contractul de vânzare-cumpărare nr. 730/1996.
Pârâta a făcut rețineri din salariul reclamantei în perioada 2004- 2007, încălcând prevederile art. 164 din Codul muncii, potrivit cărora nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
Instanța de fond a mai reținut că întrucât intimata în calitatea sa de angajator nu avea o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în baza căreia să rețină sume de bani din salariul contestatorului, a considerat că acțiunea este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen legal și motivat recurs SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA C criticând-o pentru nelegalitate, arătând în esență că instanța a apreciat în mod eronat că reținerile din salariul reclamantului în perioada 2004-octombrie 2007 au fost efectuate încălcând art. 164 alin.2 Codul muncii, însă în speța de față este evident că nu este vorba de rețineri cu titlu de daune cauzate angajatorului, ci de rate lunare provenite dintr-un contract de garanție la un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unui autoturism.
Între timp HG 280/1990 a fost abrogată prin HG 223/2004,dar toate aceste probleme comportă clarificări în cadrul unei contestații la executare, care este de competența Judecătoriei Craiova.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Craiova, precum și întoarcerea executării prin prisma prevederilor art.4041și următ. Cod pr.civilă. Precizează că la data prezentei intimatul-reclamant a solicitat plata sumelor dispuse prin sentința atacată, cerere care va fi soluționată prin prisma prevederilor art. 289 Codul muncii.
În drept invocă art.304 pct.3 și pct.9, precum și art. 3041, raportat la art. 312 Cod pr.civilă, precum și art.4041și următ. Cod pr.civilă.
Intimata,deși legal citată,nu a depus întâmpinare în cauză.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 3041.pr.civ. curtea reține că recursul este nefondat, cu următoarea motivare:
Cu privire la motivul de recurs referitor la necompetența instanței de fond,Curtea reține că este nefondat.
Prin acțiunea formulată la data de 12 11 2007, reclamantul a precizat obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul că solită restituirea sumei de 94 321,46 lei reținută fără temei legal din salariu în perioada sept. 2004-oct. 2007.
În drept a invocat dispozițiile art.164 Codul muncii.
Conform art. 248 alin.1 Codul muncii, conflictul de muncă reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă.
Conform art. 248 alin.3 Codul muncii conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi ori din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaților, denumite conflicte de drepturi.
În cauza de față,a intervenit un conflict între angajat și angajator referitor la reținerile din salariu efectuate care este un conflict de muncă,astfel că înstanța de fond în mod corect a soluționat cauza deoarece competența îi revine conform art.2 pct.1 lit.c Cod procedură civilă.
Cu privire la celălalt motiv de recurs,Curtea constată și reține următoarele:
Recurenta a făcut rețineri din salariu contestatorului în perioada sept. 2004-oct. 2007.
Potrivit art. 164 alin.2 din Codul muncii, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi executate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
După intrarea în vigoare a Codul muncii, pe perioada efectuării reținerilor din salariile reclamantului (nov. 2004-oct. 2007) recurenta nu avea o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în baza căreia să rețină sumele de bani din salariu intimatului-reclamant, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 164 din Codul muncii, potrivit căruia:
(1) Nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Chiar dacă reținerile operate de către pârâtă din salariul reclamantei în perioada nov. 2004-oct. 2007 își au izvorul într-un contract de fidejusiune și nu constituie daune cauzate de salariat angajatorului în executarea contractului individual de muncă, la reținerea acestor sume din salariul reclamantei, pârâta a acționat în calitatea sa de angajator.
Aceasta deoarece pârâta avea obligația de plată a salariului, contraprestație a muncii salariatului și a înțeles să nu-și execute în totalitate această obligație, plătind doar parțial salariul și justificând această atitudine pe ideea existenței unei obligații de garanție a salariatului rezultând dintr-un contract civil. Este nerelevant faptul că societatea pârâtă avea, pe lângă calitatea de angajator și calitatea de creditor al obligației de garanție, câtă vreme, la momentul efectuării reținerilor din salariu nu a existat un titlu executoriu.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 al.1 pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta SC AUTOMOBILE ROMÂNIA SA C, împotriva sentinței civile nr. 468/25.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă -.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 2007.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
-
22.10.2008
Red.jud.-
2 ex/AS
OPINIE SEPARATA
Mi-am exprimat opinia in sensul ca in cauza se impunea admiterea recursului, casarea sentinței si trimiterea cauzei spre competenta soluționare Judecătoriei Craiova pentru următoarele motive:
Reclamanta a solicitat obligarea unității parate la restituirea unei sume de bani, considerată ca fiind reținută in mod nelegal.
Analizând cauza reținerilor efectuate de către unitate se retine următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 730/1996, AUTOMOBILE SA Cav ândut numitei un autoturism marca.
Cumpărătorul neachitând prețul, recurenta AUTOMOBILE SA Cap rocedat, începând cu data de 31.10.1999, la reținerea din salariul intimatului a unor sume lunare in cuantumul prevăzut in "situația de plați" depusa la dosar, întemeindu-si aceste rețineri pe convenția mai sus arătata care in opinia recurentei constituie titlu executoriu, precum si pe dispozițiile HG nr. 280/1990.
Tribunalul Dolj - secția Conflicte de Munca, prin sentința recurata a admis acțiunea si a obligat parata sa restituie reclamantului suma de 8395,21 lei, reținând ca in cauza sunt operabile prevederile art. 164 Codul muncii, precum si faptul ca pârâta nu are o hotărâre judecătoreasca definitivă si irevocabila ca temei al reținerilor.
Potrivit rt. 1 (1) Codul muncii, prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii.
Potrivit art. 164(2) Codul muncii,reținerile cu titlu de daunecauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Potrivit rt. 270(1) Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Potrivit rt. 281 Codul muncii, urisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
Potrivit rt. 284(1) Codul muncii, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului d e procedură civilă. Potrivit art. 2 Codul d e procedura civila Tribunalul judecă 1. în primă instanță: c) conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe;
Potrivit art. 372 Codul d e procedura civila, xecutarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Potrivit art.373 alin 2 Codul d e procedura civila, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Potrivit rt. 399 Codul d e procedura civila, mpotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege. Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal. De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Potrivit rt. 400 Codul d e procedura civila, contestația se introduce la instanța de executare.
Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, in ceea ce privește jurisdicția muncii, aceasta este data in competenta, si are un obiect specializat, circumscris prevederilor cuprinse in art. 281 Codul muncii.
De asemenea, dispozițiile art. 164(2) Codul muncii, au un obiect bine precizat, reglementând modalitatea in care angajatorul poate efectua rețineri din salariul angajatului, pentru daunele pe care acesta le-a provocat unității, in sensul prevăzut de art.271(1) Codul muncii.
Aceste ultime doua dispoziții privesc, de fapt răspunderea patrimoniala a salariatului pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
In cauza de fata, reținerile nu au fost efectuate cu titlu de daune produse unității recurente, astfel incit sa se aplice prevederile art. 164(2) Codul muncii si nici nu au fost consecința a derulării raporturilor de munca intre recurent si intimat, astfel încât sa intre in sfera de aplicare a jurisdicției muncii, așa cum este definita de art. 281 Codul muncii.
In consecința, in mod greșit Tribunalul si-a întemeiat soluția pe prevederile art. 164(2)
Reținerile efectuate s-au realizat cu ideea executării actului de garanție, bazate pe raporturile de natura comerciala, intervenite intre, pe de o parte unitatea vânzătoare si cumpărător si, pe de alta parte, intre unitate si giranți.
Ca atare, acțiunea formulata de către intimatul-reclamant, prin care acesta invoca nelegalitatea reținerilor efectuate, are natura unei contestații le executare, contestație care este de competenta instanței de executare, in speța Judecătoria Craiova.
Judecător
- -
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi
