Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 842/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 842/
Ședința publică din 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.198 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
De asemenea, se constată că declarația de abținere formulată de d-na grefier la termenul anterior a rămas fără obiect, întrucât aceasta nu mai este programată să participe în ședința de judecată de la acest termen de judecată.
Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 198 din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect un conflict de drepturi formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Târgu -M, Tribunalul Mureș, Ministerul Justiției, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării; a obligat pârâții la calcularea și la plata în favoarea fiecărui reclamant a despăgubirilor reprezentând echivalentelor stimulentelor neacordate în mod discriminatoriu în luna decembrie 2005, urmând ca sumele să fie actualizate în funcție de rata inflației calculată de la data scadenței lunare a fiecărui drept bănesc și până la data efectivă a plății; s-au respins restul pretențiilor reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate și în consecință respingerea cererii de chemare în judecată.
În drept, recurentul a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că motivarea sentinței atacate se bazează pe Hotărârea CNCD nr. 15 din 23 ianuarie 2006, însă această hotărâre are efecte numai între părțile a căror situație a fost analizată de Colegiul Director al CNCD și nu creează drepturi în beneficiul unor reclamanți care nu au fost vizați prin hotărâre, în speță categoria personalului auxiliar.
Recurentul a mai arătat că potrivit prevederilor Legii nr. 146/1995 repartizarea fondurilor necesare stimulării personalului din sistemul justiției se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. În speță s-a solicitat să se aibă în vedere faptul că stimulentele financiare nu constituie un drept care urmează a fi plătit întregului personal din sistemul autorității judecătorești și pe de altă parte, nu există obligativitatea recompensării tuturor categoriilor de personal din cadrul instanțelor judecătorești, în același timp.
Recurentul pârât a precizat, de asemenea, că nu poate fi vorba de practici discriminatorii, câtă vreme măsurile de recompensare, având ca sursă fondurile prevăzute de Legea nr. 146/1997 au vizat în continuare și personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești, categorie de personal ce nu a fost avută în vedere de Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/15 decembrie 2005.
Astfel, printr-un ordin distinct, respectiv prin Ordinul ministrului justiției nr. 1793/C/2006 din 27 iulie 2006, fost aprobată repartizarea unui fond destinat stimulării personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, fond care li s-a adresat exclusiv, astfel că reclamanții nu pot invoca o diferență de tratament, care i-ar pune într-o situație discriminatorie.
Pentru considerentele expuse, recurentul a solicitat respingerea acțiunii reclamanților.
Prin încheierea nr. 1114/R/27 iunie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, s-a dispus în temeiul art. II alin. 3 din OUG nr. 75/2008 trimiterea recursului spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin decizia nr. 2064 din 24 februarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Civilă și de proprietate intelectuală, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu -M,având în vedere că dispozițiile art. I și II din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale.
Examinând recursul dedus judecății, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este fondat, astfel că va fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea civilă formulată, reclamanții, în calitate de personal auxiliar, au solicitat obligarea pârâților la plata despăgubirilor echivalente stimulentelor neacordate în mod discriminatoriu în luna decembrie 2005 și în luna decembrie 2006, invocând împrejurarea că au fost discriminați față de restul personalului din justiție ( magistrați, funcționari publici și personal contractual ).
Cererea acestora a fost admisă cu privire la pretențiile aferente lunii decembrie 2005, reținându-se că reclamanții au fost discriminați în sensul prevederilor art. 2 alin. 1 - 3 din nr.OG 137/2000, întrucât i-a fost refuzat un adaos salarial sub pretextul că aparțin la o anumită categorie socio - profesională.
Instanța de recurs apreciază că soluția este greșită, deoarece categoria personalului auxiliar de specialitate nu a fost vizată de Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/15 decembrie 2005, în schimb, a fost beneficiara exclusivă a stimulentelor acordate prin Ordinul nr. 1793/C/2006. În acest context, reclamanta nu poate invoca o diferență de tratament, derivând din apartenența la o anumită categorie socio - profesională.
Este adevărat că prin Hotărârea nr. 15/23 ianuarie 2006 Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată ca temei al acțiunii, s-a constatat existența unei discriminări potrivit art. 2 alin. 1 și 2, art. 6 lit. c, art. 8 alin. 3, art. 19 alin. 4 din nr.OG 137/2000, însă de remarcat este faptul că discriminarea, invocată de către reclamantă în susținerea pretențiilor formulate, nu s-a raportat la această categorie profesională, astfel că, și sub acest aspect acțiunea este nefondată.
De asemenea, Curtea este obligată, în temeiul dispozițiilor art. 31 alin.1 din Legea nr. 47/1992, să facă aplicarea deciziilor Curții Constituționale, prin care s-a constatat că dispozițiile nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. ( deciziile nr. 818 - 821 din 3 iulie 2008, decizia nr. 1325/4 decembrie 2008 ).
Or, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a acordat reclamantei beneficiul unei norme legale care nu o viza, împrejurare ce atrage incidența motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul dedus judecății și va modifica în parte hotărârea primei instanțe, în sensul respingerii integrale a acțiunii formulate de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.198 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică hotărârea atacată în sensul că:
Respinge integral acțiunea civilă având ca obiect conflict de drepturi formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Târgu -M, Tribunalul Mureș, Ministerul Justiției, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-23.06.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
