Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 847/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

Secția Litigii de Muncă

și Asigurări Sociale

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 847

Ședința publică din 19 mai 2009

PREȘEDINTE: Dumitru Popescu

JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf

JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 1996/24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantele, și pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, consilier juridic cu delegație la fila 11 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că reclamantele intimate au depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin registratura instanței, la data de 12.05.2009, un exemplar fiind comunicat reprezentantei pârâtului Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, se acordă cuvântul asupra recursurilor.

Reprezentanta pârâtului Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită admiterea recursurilor și modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii, pentru motivele arătate în scris.

CURTEA,

Prin acțiunea civila înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanții, au solicitat instanței de judecata in contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justiție, ca ordonator principal de credite, Direcția Pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ca ordonator secundar de credite, Ministerul Finanțelor Publice, in calitate de chemat in garanție, precum si cu Consiliul National Pentru Combaterea Discriminării B, pentru opozabilitate, obligarea pitiților și chematului în garanție, la plata unor drepturi salariale constând în sporul de utilizare a calculatorului, respectiv 15% din salariul de bază brut, pe perioada septembrie 2005 până la zi, precum și în continuare, sume actualizate în raport de rata inflației la data efectivă a plații și, obligarea pârâtului 2, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă; obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor să aloce fondurile necesare plății neîncasate, precum și să fie prevăzute la buget fondurile necesare efectuării acestor plați în viitor, precum si acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii prezentei acțiuni, precum și cu trei ani înaintea acestei date.

In motivarea acțiunii, reclamanții arata ca, deși cu începere din anul 2000, personalul auxiliar își efectua lucrările, la calculator, zilnic, toate cele 8 ore, nu s-au primit drepturile aferente acestei munci, drepturi care sânt încasate de către salariați din cadrul înaltei Curți de Casație si Justiție, dar și de către salariați din alte domenii de activitate, cum ar fi sănătate și petrochimie; nu există nici o îndoială că acest spor ni se datorează, întrucât unui segment de angajați ai Ministerului Justiției a fost acordat acest spor, fără să existe o diferență între activitatea prestată de către acei angajați și angajații din celelalte instanțe, or legea este aplicabilă tuturor, în mod egal; imprejurarea că ni se plătește un alt spor respectiv cel de condiții grele și, nu ar fi un motiv de neacordare al sporului solicitat, întrucât legea prevede că sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte un drept distinct; folosirea zilnică a ecranului de vizualizare, ar trebui să fie întreruptă periodic prin pauze care să reducă astfel suprasolicitarea ochilor și a sistemului nervos în fața ecranului de vizualizare* conform Hotărârii Guvernului nr. 1028/2006; deși lucrează în condiții grele și beneficiem de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu beneficiază de cele 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art. 142 din Codul muncii (Art. 142. - "salariații care lucrează în condiții grele periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare"; conform dispozițiilor prevăzute în art. 40 pct. 2 lit. c din Codul muncii, pârâta "are obligația de a ne acorda toate drepturile ce decurg din lege".

Reclamantele apreciază că sunt discriminate întrucât nu le este acordat acest spor precum și cele 3 zile de concediu în plus, deși de aceste drepturi beneficiază deja alți angajați din cadrul înalte* Curți de Casație și Justiție precum și din aparatul Ministerului Justiției.

Prin întimpinare, pirita Ministerul Public - Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justiție, invoca excepția de necompetenta materiala a Tribunalului Timiș si trimiterea cauzei spre soluționare Judecătoriei Timișoara, excepție soluționata de către instanța prin respingerea ei prin încheiere de ședința, iar pe fond, solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiata, arătând in acest sens ca, admiterea acțiunii ar echivala cu adăugarea de către instanța la legea speciala de salarizare a personalului auxiliar de specialitate.

In cuprinsul intimpinarii, pirita Ministerul Public - Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație și Justitie, formuleaza cerere de chemare in garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor.

Prin întimpinare, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin reprezentanta in teritoriu Direcția Generala a Finanțelor Publice T, pe cale de excepție, invoca lipsa calității procesuale pasive a acestei pirite, excepție soluționata de instanța prin respingerea acestei excepții prin incheiere de ședinta, iar in subsidiar, solicita respingerea unei eventuale cereri de chemare in garanție a Ministerului iconomiei si Finanțelor formulata de Ministerul Justiției/ Ministerul Public ca inadmisibila, excepție solutionata de asemenea prin respingere, prin incheiere de ședința, iar pe fond, solicita respingerea actiunii ca neîntemeiata.

Prin încheierea de ședința din data de 28.02.2008, instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului National pentru Combaterea Discriminării.

Verificând in limitele competentei conferite de lege, demersul judiciar dedus judecații, raportat i probatoriul administrat ca si la prevederile legale aplicabile spetei, acțiunea se privește ca întemeiata, tribunalul urmând aoa dmite, pentru următoarele considerente.

Prin sentința civilă nr. 1996 din 24.04.2008, Tribunalul Timiș, a fost admisă acțiunea reclamanților, au fost obligați pârâții la plata drepturilor salariale cuvenite si neachitate reclamanților constând in sporul de utilizare a calculatorului reprezentând 15% din salariul de baza brut, aferent perioadei septembrie 2005- până la zi, precum si in continuare, actualizate in raport de rata inflației la data plații efective, și a obligat pârâții sa acorde reclamanților 3 zile in plus la concediul de odihna începând cu data introducerii acțiunii, precum si cu 3 ani înainte de aceasta data.

De asemenea, s-a admis cererea de chemare in garanție formulată de reclamanți si de pârâtul Ministerul Public Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justiție a chematului in garanție Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru a pronunța soluția menționată, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanții îndeplinesc funcția de personal auxiliar din cadrul Parchetului de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justitie-Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism-Serviciul Teritorial Timișoara si Biroul Teritorial Timiș, iar începând cu anul 2000, reclamantele isi efectuează lucrările la calculator, în toate cele 8 ore ale programului de lucru.

Potrivit Ordinului nr. 414/2006 publicat in Monitorul Oficial nr 455 bis din 25 mai 2006 emis de Ministerul Sănătății, in Anexa 6*1 la nr. crt. 43, paragraf 06-Alte sporuri, este prevăzut sporul de 15% spor calculator. Același spor de calculator este prevăzut si in alte acte normative - contracte colective de munca, astfel ca, neacordarea sporului de calculator reclamat de reclamanți in prezenta uza se privește ca neîntemeiata, in condițiile in care, si reclamanții desfășoară activitate zilnica la calculator.

Art. 20 din Constituția României, prevede ca dispozițiile constituționale privind drepturile si libertățile cetățenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declarația Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

Potrivit Art. 7 si 23 din Declarația Universala a Drepturilor Omului semnata de România la 1955, "Toți oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fără deosebire la o protecție egala a legii, oamenii au dreptul la o protecție egala împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta declarație si împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare"; "Orice persoana are dreptul la, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile si satisfăcătoare de munca, precum si la ocrotire împotriva șomajului. Toți oamenii au dreptul, fără nici o discriminare, la salariu egal pentru munca ", principii regăsite si in dispozițiile art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, art. 14 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului supra arătat.

Efectele OG nr. 83/2000 care înlătura dreptul la sporul de vechime al magistraților acordat prin i nr. 50/1996 trebuie analizate si din perspectiva dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, potrivit cărora, dispozițiile unei legi organice nu pot fi abrogate prin norma legala ordinara, anta guvernului neputând astfel sa afecteze existenta sau exercitarea acestui drept; faptul ca OUG 7/2002 si OUG nr. 26/2006 nu prevăd expres sporul de vechime ci numai un spor de vechime in magistratura, nu înlătura dreptul reclamanților la acest spor, cele 2 sporuri fiind distincte, sporul de vechime fiind prevăzut de art. 155. si de dispozițiile anterior indicate, aplicabile personalului ir de specialitate.

Acest principiu al nediscriminării, isi găsește consacrarea si in legislația muncii romane, anume 5 alin. 1, potrivit căruia, "în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii."

Ori, prin neacordarea sporului de 15% pentru munca la calculator, reclamantele au fost puse situație de discriminare fata de personalul din alte unități bugetare care profita de beneficiul spor.

Având in vedere dispozițiile art. 142. potrivit căruia "Salariații care lucrează în i grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare", urmează a admite si petitul privind obligarea pârâților sa acorde reclamanților 3 zile in plus la ul de odihna începând cu data introducerii acțiunii, precum si cu 3 ani înainte de aceasta data. Cu privire la cererea de chemare in garanție a Ministerului Finanțelor Publice, cerere formulata de reclamanți si de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justiție, constata întemeiata aceasta cerere uimind aoa dmite, in considerarea faptului ca, in calitatea ordonator principal de credite si de elaborator al proiectului bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții, potrivit Legii nr. 500/2002 de a repartiza fondurile necesare salarizării lua masuri pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, si cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare.

Împotriva sentinței susmenționate a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice, prin care a solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul constatării lipsei calității procesuale pasive sau ca și chemat în garanție, respingerea cererii de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justiție ca inadmisibilă, iar referitor la acțiunea reclamanților, respingerea acesteia ca neîntemeiată și nelegală.

A mai declarat recurs și pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justiție, care a solicitat casarea sentinței și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea acțiunii sale, recurenta a arătat că față de faptul că reclamantele și-au întemeiat acțiunea și pe dispozițiile OUG 137/2000, prin Decizia nr. 831 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constat că dispozițiile art. 2 alin. 1 și alin. 11, precum și dispozițiile art. 27 din OG 137/2000 sunt neconstituționale.

A mai arătat recurentul că în mod eronat instanța de fond a reținut că reclamantele nu beneficiază de sporul de lucru în condiții grele sau vătămătoare, acesta fiind acordat prin ordinele Procurorului General nr. 45 din 28.04.2005 și 80 din 28.04.2006, sporul fiind prevăzut de OG 8 din 24.01.2007.

În ceea ce privește acordarea a 3 zile de concediu de odihnă, recurentul a arătat că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești adăugând la lege, întrucât aceștia beneficiază conform art. 65 din Legea 567/2004, de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, respectiv de o perioadă de concediu cu 10 zile lucrătoare mai mare decât perioada minimă de concediu de odihnă prevăzut în art. 140 al. 1 din Codul muncii, nefiind incidente dispozițiile art. 142 din Codul muncii.

Sentința recurată a mai fost criticată și în ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație.

Legal citați, intimații reclamanți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

Examinând cauza sub toate aspectele sale potrivit disp. art. 3041.pr.civ. și cu precădere prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenți, Curtea constată recursurile întemeiate pentru următoarele motive:

Potrivit art. 48 (1) din legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Ulterior, prin art. 22 din OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției s-a prevăzut în al. 1 că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii - așa cum stipulează art. 22 al. 2.

Stabilirea condițiilor și procedurii de acordare a sporului de 15% reprezintă o problemă de legiferare, iar în cauză, opțiunea legiuitorului a fost în sensul de a reglementa acordarea acestui spor numai o singură dată, reclamanții beneficiind pentru perioada solicitată de acest spor, conform ordinelor Procurorului General nr. 45 din 28.04.2005 și 80 din 28.04.2006, și OG 8 din 24.01.2007.

Prin urmare, numai legiuitorul are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor, el este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați.

În ceea ce privește aplicarea Ordinului nr. 414/2006 privind "aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar" publicat in Monitorul Oficial nr 455 bis din 25 mai 2006 emis de Ministerul Sănătății, in Anexa 6*1 la nr. crt. 43, paragraf 06-Alte sporuri, este prevăzut sporul de 15% spor calculator, Curtea reține că prin Decizia nr. 831 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constat că dispozițiile art. 2 alin. 1 și alin. 11, precum și dispozițiile art. 27 din OG 137/2000 sunt neconstituționale, instanțele de judecată nefiind în măsură să extindă aplicarea unui act normativ de salarizare care prevede o categorie socială, la o altă categorie socială care are propria lege de salarizare.

Referitor la capătul de cerere privind acordarea a 3 zile în plus la concediu de odihnă, se rețin următoarele:

Potrivit art. 65 al. 1 din legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare.

Aceste dispoziții legale au un caracter special, prin urmare au prioritate față de dispozițiile codului muncii, având în vedere prev. art. 1 al. 2 din Codul muncii prin care se stipulează faptul că prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii. În acest sens sunt și prevederile art. 295 care stabilesc că prevederile codului se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor este incompatibila cu specificul raporturilor de muncă respective.

Și cum durata concediului de odihnă de care beneficiază personalul din sistemul autorității judecătorești este reglementat prin legislație specifică completă, cu dispoziții derogatorii de la dreptul comun și care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă - prevederile art. 142 din Codul muncii invocate în apărare de către reclamanți, nu-și pot avea aplicabilitate în cauză.

Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile formulate pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 1996/24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii reclamanților.

Ca urmare a respingerii acțiunii reclamanților, cererile de chemare în garanție formulate de reclamanți și pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Ministerului Finanțelor Publice vor fi respinse, avându-se în vedere dispozițiile art. 60 din Codul d e procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 1996/24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantele, și pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Modifică sentința în sensul respingerii acțiunii.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de reclamanți și pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR p., JUDECĂTOR,

- - - - - -

În concediu de odihnă

PREȘEDINTE SECȚIE,

GREFIER,

- -

Red. / 11.06.2009

Tehnored /11.06.2009/2 ex

Prima instanță: și - Trib. T

Președinte:Dumitru Popescu
Judecători:Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 847/2009. Curtea de Apel Timisoara