Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 8618/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 8618

Ședința publică de la 08 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Pascu

JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru

JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței nr. 2875 din 18.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă, reprezentată de avocat, lipsind recurenta pârâtă SC SA.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se tardivitatea recursului, întrucât nu a fost declarat în termenul prevăzut de lege, după care, se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.

Avocat, pentru intimata reclamantă, față de excepția tardivității, pune concluzii de respingere a recursului ca tardiv introdus, iar în subsidiar, solicită respingerea acestuia ca nefondat.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Prin sentința civilă nr. 2875 de la 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC SA

A fost obligată societatea pârâtă la plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anul 2004, precum și a celor de Paște pentru anul 2005, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății și indexate în raport de indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.

A fost respins al doilea capăt de cerere și s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta este angajată a societății pârâte, prestând activitate în cadrul acesteia în baza unui contract individual de muncă.

Potrivit art. 168 al. 1 din CCM la nivelul unității pârâte pe anul 2004 cu ocazia sărbătorilor de, Paște si C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor."

Prin alin. 2 s-a menționat ca,pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității si in condițiile negociate cu ".

CCM la nivel de unitate pe anul 2005 menține textului alin. 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, in sensul consemnării că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat.

Același text se regăsește, in ultima formă menționată, în CCM pe anul 2006.

În fine, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut că in contractele precedente.

Actul adițional la CCM al A nr. 8080/23.05.2000, înregistrat la. B sub nr. 2643/11.05.2005, a conferit art. 168 alin. 2 forma menționată in CCM la nivelul anului 2005.

Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arată că,părțile semnatare confirmă faptul că, in redactarea art. 168 alin. 1 si 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003 primele de Paste si de C să fie introduse in salariile de baza ale fiecărui angajat .

De asemenea, prin,Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al ", datată 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, se da o interpretare textului in discuție,potrivit voinței părților la semnarea contractului".

Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul pârâtei pe anul 2004 "cu ocazia sărbătorilor de Paște si C salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale".

Deci voința părților a fost ca aceste prime de Paște și de C să fie materializate sub forma unor suplimentări salariale.

Conform art. l alin. 1 din Legea nr. 130/1996, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Art. 31 din Legea nr. 130/1996 dispune că poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse CCM se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o data ulterioară, potrivit convenției părților.

Conform art. 236 alin. 4 Codul muncii, CCM încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.

Normele enunțate subscriu, așadar, CCM (în egală măsură ca și contractele individuale de munca) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.

Legea dispune în sensul că prevederile CCM reflectă voința partenerilor sociali, care însă trebuie să se manifeste întotdeauna în conformitate cu prevederile legale.

Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1996 cuprinde o normă permisivă, care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie "îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări. "

Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, în sensul că ele pot fi modificate potrivit acordului de voința al părților, dar numai până la momentul încetării efectelor acestuia.

În același sens și contractul colectiv de muncă poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.

În speță, astfel cum rezultă din situația de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.

Astfel, art. 168 alin. 2 prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de baza al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de baza al salariaților și pe următorii ani, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1.

Pe de alta parte, părțile nu au consemnat în CCM pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentari salariale au fost incluse în salariile de baza pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcută abia în anul 2007.

S-a reținut, astfel, că interpretarea clauzei, peste termenul pentru care fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996 (prin acte neînregistrate la direcția teritoriala de munca) nu pot produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.

Cât privește apărările referitoare la prematuritatea formulării acțiunii invocate de parată, s-a reținut că angajatorul nu poate aprecia că acest drept nu s-a născut, în absenta negocierilor dintre patronat și sindicat.

Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare a acestora nu poate nega dreptul salariaților - asumat de părți prin contractele colective de muncă - de a beneficia de aceste suplimentari. În consecință aceasta apărare a fost respinsă ca nefondată.

În conformitate cu prevederile art. 156 Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorilor", obligație pe care pârâta nu a respectat-

Deoarece reclamantul nu a putut beneficia de sumele respective la timpul cuvenit, ci abia după un interval mare de timp, în care moneda națională a suferit o devalorizare în cadrul procesului de inflație, instanța a reținut că acesta a suferit un prejudiciu care nu se acoperă prin simpla acordare a suplimentărilor salariale solicitate.

Potrivit art. 1084 din Codul Civil, reclamanta are dreptul la repararea integrală a prejudiciului prin reactualizarea sumelor cu coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună în parte, de la data nașterii dreptului până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta, criticile vizând nulitatea absolută a hotărârii care se înscrie în sfera sentințelor-plagiat, precum și rezolvarea greșită a cererii introductive.

Recursul este tardiv.

Instanța, din oficiu, a pus în discuție tardivitatea recursului declarat de pârâtă.

Potrivit prevederilor art.80 din Legea 168/1999, în materia litigiilor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond.

Articolul 301 Cod pr. civilă precizează că neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, în afară de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Constatând astfel că, data comunicării sentinței instanței de fond, conform dovezii de comunicare este 05.06.2008, iar data înregistrării căii de atac la instanța de fond este 19.06.2008, se observă că recursul a fost promovat peste termenul prevăzut de lege, respectiv 10 zile de la data comunicării hotărârii, astfel cum este prevăzut de art.80 din Legea 168/1999.

Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va mai analiza motivele de casare care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art.137 Cod pr. Civilă, soluționarea cauzei pe cale de excepție face de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Față de aceste considerente, urmează a se respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr. 2875/18.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică de la 08 octombrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. jud. -

Tehn.

2 ex./22.10.2008

Președinte:Mariana Pascu
Judecători:Mariana Pascu, Gabriel Viziru, Mihaela Mitrancă

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 8618/2008. Curtea de Apel Craiova