Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 866/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.866
Ședința publică din data de 28 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Dan
: -- -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC "" SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.343 din 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, cu domiciliul în comuna, nr. 186, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC "" SA B reprezentată de avocat, conform contractului de asistență juridică încheiat la 24 aprilie 2009, lipsind intimatul reclamant
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă SC "" SA arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul în fond, solicită în principal admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, în subsidiar, modificarea în parte a sentinței în sensul acordării primelor solicitate raportat la salariul de bază mediu pe SC SA astfel cum a fost comunicat prin adresa aflată la dosar, cu mențiunea că sumele sunt brute. Cheltuielile de judecată urmează a fi solicitate pe cale separată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului formulat de pârâta SC "" SA B, împotriva sentinței civile nr.343 din 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata la nr- pe rolul Tribunalul Prahova reclamantul G în contradictoriu cu pârâta SE SA solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta să achite suma de 4254,32 lei, din care suma de 3780 lei drepturi salariale cuvenite si neacordate la care se adaugă indicele de inflație aferent.
În motivarea acțiunii formulate reclamantul a arătat că începând cu anul 2004 drepturile salariale pentru sărbătorile de C și Paște nu i-au mai fost acordate fără nicio motivare din partea unității parate, deși prin contractul colectiv de munca art. 168 au fost prevăzute.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a admis în parte acțiunea și în consecința a obligat pârâta SC SA să plătească reclamantului prima de C pentru anii 2004-2006 și Paste pentru anii 2005-2007 în suma bruta de 6043 lei, suma ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data scadentei fiecărei sume până la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art.168 alin. 1, 2 din contractul colectiv de muncă pentru anul 2003 primele de Paște și C au fost incluse în salariul reclamantului, însă, ulterior aceste suplimentări salariale nu i-au mai fost efectiv plătite, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului.
Drept consecință, prima instanță a admis acțiunea, reținând în sarcina pârâtei obligația de plată a sumei de 6043 lei, reprezentând prime de C 2004-2006 și de Paște pentru anii 2005-2007, actualizate cu indicele de inflație.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta SC SA B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie (filele 4-6).
Recurenta a susținut că în mod greșit a fost soluționată excepția prescripției dreptului la acțiune, în cauză termenul în care reclamantul avea dreptul la acțiune fiind de 6 luni, iar nu de 3 ani-așa cum s-a argumentat de instanța de fond.
Sub un alt aspect, s-a susținut că din interpretarea dispozițiilor art.168 (1 și 2) din contractul colectiv de muncă pe anul 2003 rezultă că toate primele negociate cu salariații prin reprezentanții sindicali vor fi incluse în salariile de bază ale acestora, ceea ce s-a și întâmplat, reclamantul primindu-și drepturile salariale pe care le-a pretins din nou prin acțiunea sa.
S-a mai susținut că suma acordată de instanță a fost raportată la salariul mediu brut, iar nu la echivalentul salariului de bază mediu pe SN SA, astfel cum s-a stabilit prin art.168 din contractul colectiv de muncă.
Pentru aceste motive, s-a cerut admiterea recursului, casarea hotărârii și în principal respingerea acțiunii ca prescrise, iar în subsidiar, ca neîntemeiate ori modificarea acesteia în sensul acordării către reclamantă a drepturilor salariale raportate la nivelul unui salariu de bază mediu pe SN iar nu la cel al unui salariu mediu brut.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar si sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele care succed:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, se constată că aceasta a fost invocată pentru prima dată în recurs, însă, din interpretarea dispozițiilor art.283 alin.1, lit.c din codul muncii și nu cele ale lit.e din același articol, evocate de pârâtă, deoarece este mai presus de orice îndoială că obiectul acțiunii promovate de reclamantă îl reprezintă plata unor drepturi salariale, rezultă că termenul de exercitare a acțiunii este cel de 3 ani, iar nu de 6 luni - aplicabil litigiilor relative la neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
Referitor la fondul cauzei, Curtea retine că potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților.
Din înscrisurile aflate în dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual s-a negociat acordarea acestor drepturi, conform art.168 alin.1 din contractele colective de muncă, disputa juridică a părților nefiind legată de sintagma includerii lor în salariu, ci a efectivității plății lor.
În acești termeni, în mod corect prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că - incluse ori nu în salariul reclamantului - aceste drepturi i-au fost efectiv plătite, statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurenta pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.
În aceste condiții se constată că nu pretențiile reclamantului, ci susținerile recurentei sunt lipsite de fundament, Curtea reținând că potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților.
Tot lipsită de fundament este și susținerea recurentei că instanța de fond ar fi calculat drepturile reclamantului raportându-se la salariul mediu brut pe unitate, deoarece tribunalul a avut în vedere disp. art. 168 CCM calculând drepturile bănești în raport cu salariul de bază mediu pe unitate ce rezultă din înscrisul depus de pârâta-intimată la fila 35 din dosarul Tribunalului Dâmbovița, suma totală de 6043 lei fiind echivalentul suplimentărilor salariale reprezentând prime de Paști 2005-2007 și 2004-2006.
Așa fiind Curtea, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. constată că recursul este nefondat și urmează să îl respingă ca atare, menținând în totalitate sentința primei instanțe care este legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de de pârâta SC "" SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.343 din 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, cu domiciliul în comuna, nr. 186, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Dan
- - - - - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2 ex./25.05.09
Trib.P nr-
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Dan
