Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 951/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 951
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu DR. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către reclamanții recurenți, și împotriva sentinței civile nr. 77 pronunțată la data de 15.10.2008 de către Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Ministerul Justiției, Tribunalul Timiș, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, instanța reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 77/15.10.2008 pronunțată în dosar nr-, Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins acțiunea reclamanților, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul Timiș, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, reiterând motivele arătate în petitul acțiunii, referitoare la justificarea sporului de permanență de 25%, așa cum beneficiază și alte categorii socio-profesionale și arătând că instanța de fond, în mod nelegal, a considerat că nu sunt incidente dispozițiile Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, privind discriminarea.
Au mai arătat că, de un spor asemănător și în același cuantum beneficiază și funcționarii publici cu statut special din sistemul Administrației Penitenciarelor, cât și din Ministerul Justiției, care au atribuții de coordonare și control ale activității din sistemul Administrației Penitenciarelor, dar și personalul militar din instituțiile Publice de Apărare Națională, Ordine Publică și Siguranță Națională, potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999.
În consecință, au apreciat reclamanții recurenți, că în absența unei reglementări legale menite să asigure o recompensă materială pentru magistrați și personalul auxiliar ce efectuează serviciul de permanență în care și ei se găsesc în situație similară cu cea a categoriilor de salariați enumerați mai sus, beneficiază de asemenea de recompensă, se încalcă principiul fundamental al dreptului muncii în ce privește nediscriminarea și egalitatea de tratament, iar pe de altă parte, alte instanțe au dat câștig de cauză reclamanților.
Curtea, analizând recursul de față, prin prisma motivelor învederate și în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, constată că este nefondat și îl va respinge, cu aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
Critica referitoare la existența unei discriminări între reclamanți, care au calitatea de magistrați, respectiv personal auxiliar de specialitate al instanței judecătorești și alte categorii socio-profesionale, precum polițiștii și funcționarii publici din cadrul MIRA, nu poate fi reținută în mod corect prima instanță a rezolvat această problemă, constatând că nu devin incidente dispozițiile Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 și nici nu sunt încălcate normele dreptului comunitar în materie de nediscriminare în raporturile de muncă.
De asemenea, în mod judicios, a stabilit instanța de fond că reclamanții sunt salariați în baza unor alte acte normative față de persoanele la care se raportează și că fiecare dintre aceste persoane au statute diferite, atribuții diferite, legi de organizare și competențe diferite, iar salarizarea se face ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
Este irelevant faptul că alte instanțe au admis astfel de acțiuni, din moment ce în sistemul jurisdicțional românesc, practica judiciară nu constituie izvor de drept.
Față de cele ce preced, cum sentința atacată este legală și temeinică, sub aspectul motivelor de recurs invocate, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul reclamanților, declarat împotriva sentinței civile nr. 77/15.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /22.06.2009
Tehnored.: /2 ex./25.06.2009
Curtea de APEL TIMIȘOARA -,
Președinte:Dumitru PopescuJudecători:Dumitru Popescu, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
