Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1104/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1104
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 22.10.2009
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Neagu Mihaela
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
GREFIER-- -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant, domiciliat în B,-, împotriva sentinței civile nr. 456/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât SC SA, cu sediul în B, cartier 1,-, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul, lipsă fiind intimata SC SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
La solicitarea instanței, recurentul se legitimează cu legitimația nr.-.
Depune la dosar acte cu opis.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, recurentul arată că nu sunt îndeplinite condițiile disp.art.163 pr.civ.
Menționează că prin acțiunea formulată a solicitat să se constate că în perioada 1.09.1991-10.05.1993, a avut calitatea de salariat al intimatei, depunând la dosar în dovedirea susținerilor sale probe noi, care nu au fost depuse în alte dosare.
Mai arată că decizia nr.177/30.11.1993 prin care se anula decizia nr.9040/2938/30.11.1993 nu i-a fost comunicată niciodată, încălcându-se astfel dispozițiile Codului muncii.
Mai menționează recurentul că din toate actele depuse la dosar reiese că în perioada 1991-1993 avut în locație de gestiune Cantina restaurant, fiind angajatul intimatei.
Solicită admiterea recursului formulat și modificarea hotărârii de fond în sensul respingerii excepției autorității de lucru judecat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției invocate și asupra recursului.
CURTEA:
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr- reclamantul a formulat acțiune în constatare în contradictoriu cu A B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate faptul că a fost salariat pe perioada 1.09.1991 până la data de 10.05.1993, cu toate drepturile legale în vigoare.
În fapt, reclamantul a motivat că la data de 1.08.1998 a fost angajat în funcția de șef unitate la Cantina Restaurant B, fiind angajatul societății
La data de 1.08.1990 conducerea A B, a solicitat transferul în interesul serviciului de la B, pe aceeași funcție.
La data de 1.05.1991 a negociat salariile la nivel de unitate, iar la data de 30.08.1991, în baza HG Nr.1228/1990, conducerea SC SA Bao rganizat licitație publică privind acordarea în sistem de locație de gestiune a celor două cantine restaurant, a seri.
Conform cap. IV din contractul nr. 1/1.09.1991 încheiat cu SC SA B, locatarul și salariații cantinei restaurant își păstrează calitatea de salariat al SC SA pe toată perioada desfășurării contractului de locație de gestiune.
În raport de prevederile contractului de locație de gestiune, consideră că în perioada 1.09.1991 -1993, fost angajatul SC SA
Faptul că a avut calitatea de salariat la SC SA rezultă din cuprinsul adresei emise de conducerea unității la data de 3.03.1992 prin care se solicita transformarea celor două locații de gestiune în SRL.
Prin decizia nr. 9040/2938/10.05.1993 i s-a desfăcut contractul de muncă în baza art. 130 lit. i pentru absențe nemotivate, fără preaviz și fără cercetare administrativă.
Împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă a formulat contestație, iar în cursul procesului decizia contestată a fost anulată prin Decizia nr. 177/30.11.1993.
Susține că această decizie nu i-a fost înmânată, încălcându-se prevederile Codului muncii.
Solicită să se constate faptul că în perioada 1.09.1991 - 10.05.1993, a avut calitatea de salariat al A cu toate drepturile conferite de legile în vigoare.
În drept, a invocat dispozițiile Codului muncii, precum și dispozițiile art. 235 și următoarele din Cod de procedură civilă.
Pentru dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri.
Pârâtul B, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția puterii lucrului Judecat.
Pârâtul a motivat că aspectele invocate de reclamant în acțiune au mai făcut obiectul mai multor dosare pe rolul instanțelor de judecată, fiind soluționate prin hotărâri judecătorești irevocabile.
Astfel, în dosarul nr. 7960/1999 înregistrat la Judecătoria Brăila ce a avut ca obiect acțiunea în constatare, formulată de cu privire la constatarea calității de salariat la SC SA B pe perioada 1.09.1991 și până la data de 30.11.1993, s-a pronunțat decizia civilă nr. 184/10.04.2000, rămasă irevocabilă, de către Tribunalul Brăila, prin care a fost respinsă acțiunea.
Pârâtul apreciază cu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 Cod civil, privind autoritatea de lucru judecat.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de înscriere în fals cu privire la Decizia nr. 177/30.11.1993, pârâtul învederează că și acest aspect a făcut obiectul unei plângeri penale, iar prin Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 1862/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăilas -a confirmat soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 290 Cod penal și art. 292 Cod penal, rezoluție rămasă definitivă prin sentința penală nr. 581/9.03.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-.
În consecință, pe cale de excepție a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantul, întrucât există autoritate de lucru judecat.
În drept, a invocat dispozițiile art. 115,116 Cod de procedură civilă.
Pentru dovedirea excepției invocate a depus la dosar sentințele irevocabile pronunțate cu privire la litigiile anterioare dintre părți.
Tribunalul, analizând cu prioritate excepția invocată de pârât, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, prin Sentința Civilă nr. 456/25.05.2009 a respins acțiunea pentru autoritate de lucru judecat.
În motivare a reținut că prin sentința civilă nr. 103 din 6.01.2000 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 7960/1999 a fost admisă acțiunea în constatare formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC SA B, constatându-se că reclamantul a avut calitatea de salariat al pârâtei în perioada 1.09.1991-15.04.1993.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta motivând că în mod greșit au fost interpretate ca dovezi ale calității de salariat la C A, dispozițiile de plată privind achitarea impozitului pe salarii și a asigurărilor sociale pe perioada 1.09.1991-15.04.1993, întrucât aceste plăți au fost efectuate de reclamant personal.
Verificând sentința recurată, instanța a constatat că recursul este fondat, reținând că instanța de fond a dat o greșită interpretare probelor administrate cu privire la calitatea de salariat a reclamantului.
S-a motivat în decizia de recurs că decizia de desfacere a contractului de muncă nr. 9040/10.05.1993 a fost anulată prin decizia nr. 177/30.11.1993 emisă la cererea lui formulată în dosarul nr. 6882/1993 prin care solicita desfacerea contractului de muncă în baza art. 129 Codul Muncii de la data încheierii contractului de locație de gestiune, adică de la data de 1.09.1991.
Decizia nr. 177/30.11.1993 a rămas definitivă nefiind contestată de intimat, astfel că decizia nr. 9040/10.05.1993 nu mai putea fi luată în considerare de instanța de fond.
Împrejurarea că decizia nr. 9040/10.05.1993 a fost operată în carnetul de muncă al intimatului nu are nici o relevanță deoarece acesta a refuzat să pună la dispoziția unității acest document pentru a fi operate modificările conform deciziei nr. 177/30.11.1993.
Instanța de recurs a mai reținut în considerentele deciziei că această modificare a fost operată în carnetul de muncă în timpul procesului și că, de la data de 1.09.1991 când reclamantul a preluat în locație de gestiune cantina, contractul individual de muncă încheiat cu SC SA Baî ncetat, iar acesta ar fi trebuit să se prezinte la camera de muncă să fie luat în evidențele acesteia pentru efectuarea operațiunilor în carnetul de muncă.
Concluzia instanței de recurs este că pe perioada contractului de locație de gestiune nu mai era salariatul unității pârâte, cum greșit a reținut instanța de fond.
În consecință, prin decizia civilă nr. 184 din 10 aprilie 2000 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 1140/2000, s-a admis recursul declarat de SC SA B împotriva sentinței civile nr. 103/6.01.2000 pronunțată de Judecătoria Brăila.
Față de această sentință desființată prin decizia nr. 184 din 10 aprilie 2000, există autoritate de lucru judecat.
În drept, în conformitate cu dispozițiile art. 1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate.
În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de textul de lege invocat, fiind identitate de părți, obiect și cauză între cele două acțiuni.
Existând o sentință definitivă și irevocabilă, respectiv sentința civilă nr. 103 pronunțată în dosarul nr.1140/2000, modificată prin decizia civilă nr. 184/10.04.2000 privind aceleași părți, obiect și cauză, acțiunea a fost respinsă ca fiind autoritate de lucru judecat.
În ce privește capătul de cerere vizând înscriere în fals cu privire la Decizia nr. 177/30.11.1993, există de asemenea autoritate de lucru judecat, așa cum corect a susținut pârâta prin întâmpinare, având în vedere că și acest aspect a făcut obiectul unei plângeri penale, iar prin Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 1862/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăilas -a confirmat soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 290 Cod penal și art. 292 Cod penal, rezoluție rămasă definitivă prin sentința penală nr. 581/9.03.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul solicitând casarea ei și soluționarea pe fond a cauzei.
În motivare a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, întrucât nu se poate reține excepția autorității de lucru judecat, pentru că a depus acte noi, care nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei în celelalte dosare.
Consideră că instanța trebuia să atașeze toate dosarele la care a făcut referire pentru a constata că în prezent se invocă acte noi.
De asemenea susține că decizia nr. 177/30.11.1993 a făcut obiectul dosarelor penale nr. 605/P/1993, 606/P/1993, 742/P/1993 și 1643/P/1993 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, dosare penale care nu au fost soluționate până în prezent.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Brăila este legală și temeinică.
A depus la dosar și Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 1175/P/2009.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și a celor de ordine publică conf.art.304 pr.civ. Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că în cauză există autoritate de lucru judecat, față de sentința civilă nr. 103 pronunțată în dosarul nr.1140/2000 de Judecătoria Brăila, modificată prin decizia civilă nr. 184/10.04.2000 a Tribunalului Brăila.
Potrivit art. 1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Legea nu face referire la probele care se administrează în cauză, ca urmare este irelevant dacă reclamantul depune acum acte noi față de cele avute în vedere în dosarele anterioare.
În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de textul de lege invocat, fiind identitate de părți, obiect și cauză între cele două acțiuni.
De asemenea, este irelevantă înscrierea în fals față de decizia nr. 177/30.11.1993, atât timp cât față de părțile, obiectul și cauza prezentei acțiuni se constată că există autoritate de lucru judecat.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B,-, împotriva sentinței civile nr. 456/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red./12.11.2009
Dact./4 ex/16.11.2009
FOND: -
Adis.jud.-
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Neagu Mihaela, Alina Savin
