Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 115/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 115
Ședința publică de la 03 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier - -
.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant și de recurenții pârâți și împotriva deciziei civile nr. 332 din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata intervenientă și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI M, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant, recurenții pârâți și ambii reprezentați de avocat, lipsind intimata intervenientă și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Recurentul reclamant depune taxă judiciară de timbru în valoare de 9.5 lei consemnată prin chitanțele nr. - din 16.- și nr. - din 20.01.2009, și timbre fiscale de 1,5 lei.
Apărătorul recurenților pârâți invocă lipsă de procedură cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Instanța apreciază că la acest termen procedura este completă, urmând ca dosarul să fie strigat în ordinea de pe listă.
La a doua strigare au răspuns recurentul reclamant, recurenții pârâți și ambii reprezentați de avocat, lipsind intimata intervenientă și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Instanța, având în vedere că recursul declarat de reclamantul este formulat "omisso medio", pune în discuție excepția inadmisibilității recursului acestuia.
Recurentul reclamant lasă la aprecierea instanței excepția pusă în discuție.
Apărătorul recurenților pârâți a pus concluzii de admitere a excepției și de respingere a recursului ca inadmisibil.
Instanța apreciind cauza în stare de soluționare acordă cuvântul asupra recursului formulat de pârâții și
Avocat, pentru recurenții pârâți și, solicită admiterea recursului, casarea decizie și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, pentru a se pronunța cu privire la capătul de cerere ce se referă la constatarea calității de proprietar și pe bunuri care nu aparțineau succesiunii cât și asupra cererii reconvenționale și a cererii de intervenție.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului pârâții și.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința civilă nr. 1434 din 13 mai 2008 s-a admis în parte, acțiunea, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Primăria Mun. M, prin Primar.
S-a constatat că reclamantul este moștenitor legal al defuncților, decedat la data de 30.05.1995 și, decedată la data de 23.06.2007.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți și și s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de.
Au fost obligați pârâții și la plata sumei de 19,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant și s-a respins cererea față de Primăria Mun. M, prin primar.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții și și intervenienta.
Prin decizia nr.332 din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții și și de apelanta intervenient împotriva sentinței civile nr. 1434 din 13 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că pârâții și intervenienta nu au justificat un interes legitim în promovarea cererii reconvenționale și a cererii de intervenție, câtă vreme obiectul acțiunii l-a reprezentat doar constatarea calității de unic moștenitor a reclamantului față de părinții săi, nu și dezbaterea succesiunii acestora.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, au declarat recurs atât reclamantul, cât și pârâții, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurentul reclamant a susținut că în mod greșit Tribunalul nu s-a pronunțat asupra motivelor sale de apel formulate prin întâmpinare, vizând constatarea calității de unic moștenitor, și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
A invocat dispozițiile art. 304, pct.9, și 293, Cod pr. civ.
Recurenții pârâți au susținut că ambele instanțe de fond au apreciat în mod eronat că reclamantul a formulat doar o acțiune în constatarea calității de unic moștenitor, calificarea juridică a cererii trebuind a fi făcută în raport de cadrul procesual stabilit și de motivarea subsumată cererii de chemare în judecată. În acest context, arată recurenții pârâți, trebuia observat că finalitatea urmărită de reclamant era aceea de a i se stabili calitatea de unic moștenitor asupra bunurilor enumerate în acțiune, astfel că pârâții justificau un interes în formularea cererii reconvenționale, care era admisibilă.
Recurentul reclamant a formulat întâmpinare față de recursul pârâților la data de 3.02.2009, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
În ședința publică din 3.02.2009, Curtea, din oficiu, a pus în discuția părților excepția inadmisibilității recursului formulat de reclamant, ca fiind declarat omisso medio.
Recursul formulat de reclamant este inadmisibil, și se va respinge, pentru următoarele considerente:
Unul din principiile comune ale căilor de atac este acela al ierarhiei acestora, potrivit căruia părțile sau procurorul nu pot uza de căile de atac decât în ordinea prevăzută de lege.
Aceasta înseamnă că partea nemulțumită de o hotărâre judecătorească nu poate exercita recurs împotriva acesteia dacă nu a uzat în prealabil de calea de atac ordinară a apelului.
În speță, reclamantul nu a exercitat apel împotriva sentinței primei instanțe, ceea ce înseamnă că nu poate formula direct recurs împotriva deciziei din apel prin care aceasta a fost menținută.
Prin urmare, recursul reclamantului este declarat omisso medio, și este inadmisibil, urmând a se respinge, potrivit art. 312, cod pr. civ.
La fila 17 din dosarul nr- al Tribunalului Gorj se află depusă de către reclamant o întâmpinare față de apelul pârâților și intervenientei, în cuprinsul căreia au fost aduse și critici proprii față de hotărârea primei instanțe.
Chiar dacă nu s-a formulat o critică expresă în acest sens, trimiterea făcută de recurentul reclamant la dispozițiile art. 293, Cod pr. civ. în indicarea temeiului juridic al recursului, acreditează ideea că prin cererea depusă la Tribunal la data de 10.09.2008 s-ar fi formulat atât întâmpinare, cât și cerere de aderare la apelul părților adverse.
O astfel de susținere implicită nu poate fi primită, întrucât aderarea la apel și întâmpinarea sunt acte procedurale care îndeplinesc funcții juridice diferite, și sunt, ca atare, incompatibile.
De altfel, reclamantul a pus concluzii orale doar cu privire la apelul pârâților și intervenientei, fără să insiste în susținerea criticilor proprii față de sentința primei instanțe.
Recursul declarat de pârâți este nefondat.
Potrivit art. 119, alin.1, cod pr. civ. dacă pârâtul are pretenții proprii în legătură cu cererea reclamantului, el poate să formuleze cerere reconvențională.
Cum obiectul cererii de chemare în judecată a constat doar în constatarea calității de unic moștenitor a reclamantului față de autorii și, cererea reconvențională nu putea viza aspecte legate de componența masei succesorale rămasă la decesul acestora, un astfel de petit putând fi formulat pe cale incidentală doar în cadrul unei acțiuni având ca obiect dezbaterea succesiunii acestora.
Prima instanță a reținut că a fost investită doar cu o cerere în constatarea calității de unic moștenitor a reclamantului față de defuncții săi părinți, iar titularul acțiunii, nu a declarat apel împotriva sentinței, achiesând astfel implicit la calificarea juridică dată de Judecătorie cererii de chemare în judecată.
În plus, la cuvântul pe fond acordat în apel, reclamantul a menționat expres că nu a solicitat și stabilirea masei bunurilor de împărțit rămase în patrimoniile succesorale.
În aceste condiții, în mod corect s-a apreciat că prin cererea reconvențională se tinde a se valorifica pretenții care nu au legătură cu cererea reclamantului, astfel că nu există un interes în formularea acesteia pe cale incidentală, și s-a respins ca inadmisibilă, criticile formulate sub acest aspect de pârâți fiind neîntemeiate.
Față de considerentele care preced, Curtea constată că recursul reclamantului este inadmisibil, iar recursul pârâților este nefondat, urmând să le respingă ca atare, potrivit art. 312, cod pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant împotriva deciziei civile nr. 332 din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata intervenientă și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI M, ca inadmisibil.
Respinge recursul declarat de recurenții pârâți și împotriva deciziei civile nr. 332 din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata intervenientă și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI M, ca nefondat.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.2 ex
5.02.2009
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Costinela Sălan, Tatiana Rădulescu
