Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.12/
Ședința publică din 24 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
JUDECĂTOR 3: Irina
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.273/25 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dos.nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurenta-reclamantă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.-/2007, eliberată de Baroul B și intimata-pârâtă, lipsă fiind intimații-pârâți, Comisia locală pentru aplicarea fondului funciar și Comuna.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 03.12.2007, eliberată de Primăria municipiului Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:
Recurenta-reclamantă depune la dosar un set de acte și susține că este moștenitoare, întrucât pentru terenul litigios plătește impozit la primărie. Se precizează de către aceasta că are apărător angajat și solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
Curtea, în urma verificării borderoului cu acte depuse de către recurenta-reclamantă, constată că acestea se află deja la dosarul cauzei, motiv pentru care se restituie. Constată că cererea recurentei-reclamante este întemeiată și dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
La a doua strigare a cauzei, avocat susține că de la dosar lipsesc mai multe acte care sunt necesare pentru soluționare, acte care au rămas în dosarul din care cauza a fost disjunsă și solicită amânarea judecării pentru depunerea acestora.
La solicitarea instanței, apărătorul recurentei precizează că obiectul prezentului dosar vizează constatarea calității de moștenitor a recurentei, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă și 684 Cod civil. Depune la dosar un set cu acte și arată că în certificatul de moștenitor nr.285/1993 au fost menționate greșit vecinătățile terenului ce face parte din masa succesorală, iar prin acțiunea de față se urmărește îndreptarea acestei erori și constatarea calității de moștenitor.
Intimata susține că prin prezenta cauză se urmărește schimbarea vecinătăților și preluarea în mod abuziv a terenului și a imobilului.
Curtea respinge cererea de completare a probatoriului și de amânare a cauzei, având în vedere că actele depuse la acest termen de judecată sunt îndestulătoare pentru ca instanța să se poată pronunța.
Avocat și intimata, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, în raport de această precizare, constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat solicită admiterea recursului, având în vedere că în cauză sunt incidente dispozițiile art.304 pct.5 coroborat cu art.105 Cod procedură civilă, în sensul că instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, încălcându-se astfel principiul disponibilității, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. A criticat decizia instanței de apel și pentru cazurile prevăzute de pct.9 al art.304 Cod procedură civilă, în sensul că nu se regăsește identitatea de obiect, cauză și părți, încălcându-se dispozițiile art.1200 și 1201 Cod civil.
Intimata solicită respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată de instanța de apel ca fiind temeinică și legală.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 21.06.2005, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar, Comuna, și, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate: dreptul său de proprietate asupra imobilului situat în orașul, pct." ", compus din casă cu 2 camere și teren în suprafață de 319,86.; că acest imobil este identificat conform parcelei cadastrale 88; nulitatea absolută a adeverinței nr.892/1992 eliberată pe numele; nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr.2933/1999.
Ulterior reclamanta și-a modificat acțiunea (18), în sensul că a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitor asupra imobilului în litigiu.
Prin încheierea din 12 ianuarie 2007, Judecătoria Pitești, în temeiul dispozițiilor art.163 Cod procedură civilă, a dispus disjungerea cererii modificatoare și formarea unui nou dosar, cu termen de judecată la data de 16.02.2007, ce are ca obiect constatarea calității de moștenitor a reclamantei, asupra imobilului din, pct."", sat, compus din casa cu 2 încăperi și terenul în suprafață de 319,86. în contradictoriu cu aceiași pârâți.
Din încheierea de ședință din 09 martie 2007 (19) rezultă că apărătorul reclamantei a susținut că obiectul acțiunii îl constituie identificarea imobilului raportat la certificatul de moștenitor și constatarea împrejurării că vecinătățile au fost eronat menționate în acest act.
Pârâtele au invocat excepțiile privind autoritatea de lucru judecat și a lipsei de interes în formularea acțiunii.
Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.1886/30.03.2007 a admis excepțiile și a respins acțiunea reclamantei, aceasta fiind obligată la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către pârâtele persoane fizice.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta este sora autorului pârâtelor, având împreună ca părinți pe și.
Între aceleași, părți s-a purtat o acțiune în revendicare, ce a fost respinsă prin sentința civilă nr.142/2000, rămasă definitivă și irevocabilă, reținându-se cu putere de lucru judecat că reclamanta nu a dovedit titlul său de proprietate asupra terenului revendicat, teren ce se solicită, prin prezenta acțiune a face parte din cel menționat în certificatul de moștenitor.
Potrivit art.1201 cod civil - principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți ca și contrazicerea între două hotărâri judecătorești, drept urmare reclamanta a avut la dispoziție acțiunea în realizare, cu privire la imobilul de față, acțiune ce a fost respinsă, astfel că aceasta nu justifică nici interes în promovarea prezentei acțiuni.
Împotriva sentinței, a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că în speță nu se regăsesc elementele autorității de lucru judecat, așa cum acestea sunt definite prin art.1200 și 1201 Cod civil, cum greșit a reținut prima instanță.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.273 din 25 septembrie 2007, respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, obligând-o pe aceasta să plătească intimaților suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut că reclamanta, deși și-a modificat și precizat acțiunea în mai multe rânduri, în esență, a solicitat ca instanța să constate calitatea sa de moștenitor asupra imobilului situat în comuna, pct."", compus din casă cu 2 camere și teren, imobil asupra căruia instanțele de judecată și-au spus părerea în mod definitiv și irevocabil, sub aspectul titularului dreptului de proprietate. S-a reținut cu putere de lucru judecat că reclamanta nu și-a dovedit titlul de proprietate cu privire la terenul revendicat, în cadrul unei acțiuni în realizare, așa cum corect a reținut și instanța de fond, motiv pentru care, aceasta nu justifică nici interes în promovarea prezentei acțiuni.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:
Instanța a omis a se pronunța asupra unui capăt de cerere cu care a fost legal investită, încălcându-se astfel principiul disponibilității, fapt ce atrage sancțiunea casării și a trimiterii cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea criticii se arată că omisiunea vizează nepronunțarea asupra constatării că acest imobil este identificat conform parcelei cadastrale nr.88, orașul, pct."".
O altă critică este încadrată în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, cu referire la nelegala admitere a excepțiilor invocate de intimați, respectiv cea a autorității de lucru judecat și a lipsei de interes.
Se susține că nu este îndeplinită tripla identitate reglementată de art.1200 și 1201 Cod civil și art.166 Cod procedură civilă, cele două acțiuni având obiect diferit, respectiv dosarul nr.6335/2000 viza revendicarea imobilelor litigioase, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.260/25.02.2000 și modificarea vecinătăților evidențiate în certificatul de moștenitor nr.285/1993, în timp ce acțiunea dedusă judecății are ca obiect constatarea calității de moștenitor asupra acestor imobile.
Cu privire la cea de-a doua condiție, respectiv identitatea de cauză, se susține că în primul litigiu temeiul l-a constituit art.480, respectiv 948 Cod civil, în timp ce în prezentul dosar sunt vizate dispozițiile art.696, 644 Cod civil, Legea nr.18/1991 și art.111 Cod procedură civilă, nefiind îndeplinită nici ultima condiție cerută pentru a exista autoritate de lucru judecat, respectiv identitate de părți, întrucât, în cel de-al doilea proces, participă și alte persoane.
Ultimul motiv de recurs se referă la interesul reclamantei în formularea acțiunii, interes prezent și actual, determinat de plata impozitelor și taxelor aferente imobilelor litigioase de care a fost deposedată abuziv, instanța fiind lipsită de rol activ întrucât nu a urmărit restabilirea adevărului și a ordinii de drept, grav încălcată de către pârâți și autorități, cu consecința privării reclamantei de un drept fundamental, respectiv dreptul la moștenire.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor prezenta.
Primul motiv de recurs ar fi putut fi încadrat în prevederile art.304 pct.6 Cod procedură civilă, anterior modificărilor aduse acestuia prin art.I pct.III din nr.OUG138/2000.
În prezent, art.304 pct.6 vizează doar situațiile de plus petita și ultra petita.
În caz de minus petita, așa cum susține recurenta, săvârșită printr-o hotărâre definitivă, partea are la dispoziție doar procedura prevăzută de art.2812Cod procedură civilă pentru completarea hotărârii, neexistând un drept de opțiune între recurs și completarea hotărârii.
De altfel, așa cum recunoaște și recurenta-reclamantă, capătul de cerere asupra căruia se pretinde că nu s-au pronunțat instanțele, respectiv faptul că imobilul este identificat conform parcelei cadastrale nr.88 a orașului pct." " face obiectul dosarului nr- din care a fost disjunsă acțiunea dedusă judecății, așa cum rezultă din sentința civilă nr.505/26 ianuarie 2007, pronunțată de Judecătoria Pitești (28-30).
Din considerentele acestei hotărâri judecătorești se constată că obiectul acțiunii formulate de reclamanta a vizat: constatarea dreptului său de proprietate asupra imobilului situat în orașul, pct." ", compus din casă cu 2 camere și teren în suprafață de 319,86.; că acest imobil este identificat conform parcelei cadastrale 88; nulitatea absolută a adeverinței nr.892/1992 eliberată pe numele; nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr.2933/1999.
Se poate concluziona că acțiunea, obiect al analizei de față, a vizat doar constatarea calității de moștenitor față de imobilul din certificatul de moștenitor în care vecinătățile au fost trecute eronat.
În acest sens au fost și numeroasele precizări ale apărătorului reclamantei, așa cum rezultă și din preambulul acestei hotărâri judecătorești.
Deși în concluziile orale această critică a fost încadrată în prevederile art.304 pct.5 Cod procedură civilă coroborat cu art.105 din același cod, se constată că în cauză nu sunt incidente aceste dispoziții legale, întrucât instanțele nu au încălcat formele de procedură prevăzute de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, de altfel nici nu a fost motivată prima critică în acest sens.
În mod corect au reținut instanțele că au intrat în puterea lucrului judecat mențiunile certificatului de moștenitor nr.285/1993, conform cărora reclamanta, în calitatea sa de fiică, este unica moștenitoare a autorilor comuni și și a dobândit imobilul compus din casa de locuit cu 2 camere, sală și pivniță, situată pe terenul în suprafață de 328,68. teren intravilan curți-construcții, cu vecinii: N - G, E - drum comunal, S - și uliță, V - gârla, imobil poziționat cadastral la nr.168, comuna, sat.
Odată cu respingerea acțiunii în revendicare, formulată de aceeași reclamantă, prin sentința civilă nr.14212/12.12.2000, definitivă prin decizia civilă nr.208/02.03.2004 a Tribunalului Argeș și irevocabilă prin decizia civilă nr.497/R/14.04.2005, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, instanțele s-au pronunțat cu autoritate de lucru judecat și asupra capătului de cerere privind modificarea vecinătăților imobilului în certificatul de moștenitor nr.285/16.02.1993, în sensul constatării faptului că, dacă este vorba despre o eroare la identificarea acestora prin act, cererea de îndreptare a ei cade in competența notarului public, iar numai împotriva încheierii de respingere a unei astfel de cereri s-ar putea, eventual, formula plângere în instanța de judecată(23-27dosar fond și 37 dosar apel).
O asemenea cerere, însă, nu s-a formulat, ci se încercă, pe o cale ocolită, aceea a unei acțiuni în constatare fondată pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, a se ajunge la realizarea aceluiași efect, al modificării datelor de identificare a bunului declarat de către chiar reclamanta recurentă în fața notarului.
Principiul puterii lucrului judecat, rezultând din art.1201 Cod civil, împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți într-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară pronunțată într-un alt proces.
Din cuprinsul celor două acțiuni rezultă că scopul final urmărit de reclamantă este același, existând astfel identitatea de obiect, litigiile fiind purtate între același părți și aceleași calități și având aceeași cauză, deși aparent prima acțiune viza revendicarea, iar cea de-a doua constatarea calității de moștenitor, același act a fost analizat de instanțe în adoptarea soluțiilor.
Pentru aceste considerente, și motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă este neîntemeiat, instanțele făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art.1201 Cod civil și art.166 Cod procedură civilă.
În mod corect au reținut instanțele că reclamanta nu justifică nici interesul promovării acțiunii.
Admisibilitatea oricărei cereri adresată instanțelor este condiționată de îndeplinirea cumulativă a mai multor cerințe, printre care și cea a interesului.
Prin interes se înțelege folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, condiție pe care reclamanta nu o îndeplinește, câtă vreme una dintre cerințele imperative ale procedurii prevăzute de art.111 Cod procedură civilă, este aceea ca partea care apelează la ea să nu aibă la îndemână acțiunea în realizare
Or, așa cum rezultă din întreg dosarul cauzei și a confirmat, încă o dată, recurenta reclamantă, în ședința publică din data de 13 decembrie 2007, aceasta nu posedă terenul asupra căruia solicită a i se constata dreptul de proprietate dobândit prin moștenirea asupra căreia s-a întocmit certificatul de moștenitor.
Față de cele ce preced, recursul este privit ca nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr.273 din 25 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR, județul A și COMUNA, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./06.02.2008
Jud.apel:
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim, Irina
