Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1289/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.1289

Ședința publică din 17 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Cristian Pup

JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcăriță

JUDECĂTOR 3: Lucian Lăpădat

GREFIER:- -

S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta ASOCIAȚIA PESCARILOR SPORTIVI T împotriva deciziei civile nr. 415 din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT și ACVACULTURĂ B, AGENȚIA DOMENIULUI STATULUI B și COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A FONDULUI, având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru reclamanta recurentă Asociația Pescarilor Sportivi T, lipsă fiind pârâții intimați.

Procedura neîndeplinită cu pârâta intimată Compania Națională de Administrare a Fondului, deoarece a fost restituită dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu aceasta cu mențiunea că "destinatar mutat de la adresă noul proprietar nu permite afișarea".

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat pentru reclamanta recurentă Asociația Pescarilor Sportivi T, arată că pârâta intimată Compania Națională de Administrare a Fondului a trecut la pârâta intimată Agenția Domeniilor Statului B, situație față de care instanța constată îndeplinită procedura de citare cu aceasta.

Pârâta intimată Agenția Domeniilor Statului Bap reluat integral patrimoniul pârâtei intimate Compania Națională de Administrare a Fondului, care nu mai are personalitate juridică.

Nemaifiind de formulat alte cererii instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat pentru reclamanta recurentă Asociația Pescarilor Sportivi T pune concluzii de admitere a recursului, desființarea hotărârii instanței de apel ca nelegală și netemeinică, iar rejudecând fondul cauzei admiterea cererii așa cum a fost formulată și precizată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr.12348/09.10.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, a fost respinsă actiunea formulata de reclamanta Asociatia Pescarilor Sportivi, (denumită în continuare ), impotriva piritelor Agentia Nationala Pentru Pescuit și Acvacultura, Compania Nationala de Administrare a Fondului și Agentia Domeniilor Statului; prin aceeași hotărâre, au fost respinse exceptiiile lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Agentiei Domeniilor Statului și a fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a piritei Compania Nationala de Administrare a Fondului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit protocolului incheiat la data de 25.11.1997 intre Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) T si reclamanta T, aceasta din urma a preluat toate contractele privind apele curgatoare si bazinele unde se practica pescuitul recreativ-sportiv incheiate cu Apele Romane si alte unitati detinatoare. In cuprinsul aceluiasi protocol se precizeaza ca patrimoniul T se compune din cabana si dotarile existente achizitionate de Filiala Pescarilor Sportivi

La data de 16.08.1991 s-a incheiat intre AJVPS si SC SA contractul de cooperare pentru exploatarea lacului pentru o perioada de 10 ani incepind cu 16.08.1991 si la 31.12.2001.

Conform proceselor verbale aflate la dosar, in perioada 1999-2004 lacul a fost populat cu peste de diferite specii de catre reclamanta.

In ceea ce priveste constatarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra resursei acvatice vii din lacul s-a apreciat ca aceasta cerere este neintemeiata.

Potrivit art 3 alin 1 din Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art 135 alin 4 din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor sint de uz sau interes public si sint dobindite de stat sau de unitatile administrativ teritoriale prin modurile prevazute de lege .

Conform art 5 din Legea 192/2001privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura resursele acvatice vii din bazinele piscicole e sunt de interes national sau local .

In cazul de lacul este bazin piscicol astfel ca resursa acvatica vie este proprietate publica, a arătat prima instanță.

Potrivit art 2 din Legea 213/1998 statul sau unitatile administrativ teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public iar potrivit art 11 bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.

de cele aratate s-a apreciat ca reclamanta nu poate ridica un drept de proprietate asupra bunurilor ce fac parte din domeniul public al statului.

In ceea ce priveste obligarea pârâtelor sa interzica pescuitul recreativ sportiv pentru alte asociatii sau persoane fizie sau juridice fara acordul T in lacul si aceasta cerere a fost respinsa ca neintemeiata ca o consecita a respingerii cererii avind ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra resursei acvatice vii.

S-a reținut că reclamanta a motivat aceasta cerere prin faptul ca incepind cu anul 2005 pârâtele au acordat dreptul de pescuit si membrilor pescari ai altor asociatii, situatie in care se incalca dreptul sau de proprietate asupra pestelui din lacul. Pârâtele nu puteau emite autorizatii de pescuit fara sa seama de faptul ca asociatia reclamanta este proprietara pestelui, chiar daca pârâtele au in atributiile de serviciu incheierea de contracte si emiterea de autorizatii.

Asadar, reclamanta și-a întemeiat acest capat de cerere pe dreptul sau de proprietate asupra resursei acvatice vii, instanta de fond apreciind ca aceasta din urma face parte din domeniul public al statului.

Mai mult, potrivit art 1 din Ordinul 514/2007 al dreptul de pescuit in bazinele piscicole e apartine statului si este dat de autorizatia de pescuit si se exercita prin permisul de pescuit iar potrivit art 2 autorizatia de pescuit este un document cu regim special emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura asociatiilor de pescari sportivi legal constituite .

de aceste dispozitii s-a apreciat ca instanta nu poate obliga pârâtele sa acorde autorizatie de pescuit doar cu acordul reclamantei.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocata de pirita Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura prin întâmpinare s-a apreciat ca aceasta este neintemeiata si a fost respinsa ca atare.

Reclamanta a depus la dosar Protocolul incheiat la data de 25.11.1997 cu AJVPS T prin care a preluat toate contractele privind apele curgatoare si bazinele unde se practica pescuitul recreativ-sportiv incheiate cu Apele Romane si alte unitati detinatoare.

In ceea ce priveste exceptia lipsi calitatii procesuale pasive a Agentiei Domeniilor Statului s-a apreciat ca si aceasta este neintemeiata.

Potrivit art. 69 din OUG 23/2008 ADSse subrogaCompaniei Nationale de Administrare a Fondului in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele incheiate de aceasta cu agentii contractanti care detin in exploatare si in administrare amenajari piscicole. Aceeasi dispozitie a fost preluata si in protocolul incheiat intre acestea la data de 09.04.2008.

Desi pârâta a invocat faptul ca domeniul sau de activitate este reglementat de Legea 268/2001 s-a apreciat ca potrivit OUG 23/2008 aceasta a preluat si atributiile Companiei Nationale de Administrare a Fondului.

de aceasta situatie instanta de fond a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ADS si a respins actiunea formulata împotriva Companiei Nationale de Administrare a Fondului pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia.

Împotriva hotărârii a formulat recurs reclamanta, solicitând desființarea acesteia și, în urma rejudecării fondului, admiterea cererii astfel cum a fost precizată.

În motivarea recursului, reclamanta a arătat că prima instanță nu a ținut cont de probele aflate la dosar prin care reclamanta a dovedit că in perioada 1991-2001 cumpărat de la SC SA T întreaga cantitate de existentă în lacul, devenind proprietarul acestuia. In plus, la dosar există hotărâri judecătorești în considerentele cărora se menționează faptul că reclamanta deține un drept de proprietate asupra peștelui din lacul, drept recunoscut de pârâtele din respectivele dosare, inclusiv de către Direcția Apelor T; acestea au recunoscut un drept de creanță, catalogat ca atare și de instanțele de judecată, în favoarea, cu mențiunea că eventuale despăgubiri ar putea fi solicitate pe cale civilă, a mai arătat recurenta-reclamantă.

S-a apreciat de către recurentă că pârâtele nu puteau încheia contracte cu alte asociații și nici nu puteau emite autorizații pentru pescuit în lacul fără a ține cont de faptul că este proprietarul peștelui. Neprocedând în acest fel, pârâtele au "naționalizat" proprietatea reclamantei, pe care au dat-o spre exploatare tuturor, a mai arătat recurenta, apreciind că, atât timp cât a făcut dovada cumpărării resursei acvatice vii din lacul, aceasta nu poate intra sub incidența Legii nr. 213/1998 și nici sub incidența Legii nr.192/2001.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 cod procedură civilă si art.304 indice 1 cod procedură civilă.

Intimata Agenția Domeniilor Statului a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, intimata a invocat, în esență, faptul că reclamanta nu poate pretinde un drept de proprietate asupra bunurilor care fac parte din domeniul public al statului.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.268/2001, HG nr.626/2001 și art.308 alin.2 cod procedură civilă.

La termenul de judecată din 17.04.2009, tribunalul a calificat drept apel calea de atac incidentă în speță, având în vedere valoarea resursei acvatice vii asupra căreia reclamanta solicită a-i fi constatat dreptul de proprietate, indicată de reclamantă ca fiind 1.095.000 lei și prevederile art.282 indice 1 cod procedură civilă.

In apel nu au fost solicitate și administrate probe noi.

Prin decizia civilă nr. 415 din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a fost respins apelul declarat de apelanta-reclamantă Asociația Pescarilor Sportivi T, cu sediul în T,-, județ T, împotriva sentinței civile nr.12348/09.10.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, cu sediul în B, sector 4,--37,.V, Agenția Domeniilor Statului, cu sediul în B, sector 1,- și Compania Națională de Administrare a Fondului, cu sediul în B,-.

A fost respinsă cererea apelantei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Tribunalul a reținut următoarele:

Din contractul de cooperare pentru exploatarea lacului încheiat între SC SA și AJVPS T, pe o perioadă de 10 ani, începând cu 16.08.1991 și până la 31.12.2001 (fila 7 din dosarul - al Judecătoriei Sectorului 4 B), reiese că obiectul acestui contract este practicarea pescuitului sportiv și a celui industrial și activitatea de agrement, SA asigurând o cantitate de 97 tone de, iar AJVPS T asigurând cantitatea de 111 tone.

Conform protocolului privind patrimoniul reclamantei care revine prin transformarea Filialei Pescarilor Sportivi din cadrul AJVPS T (filele 81-82 din același dosar), T va prelua toate contractele privind apele curgătoare și bazinele unde se practică în prezent pescuitul recreativ-sportiv încheiate cu Apele Române și alte unități deținătoare precum și contractele încheiate cu unitățile deținătoare privind suprafețele de teren și altele care contribuie la realizarea obiectului de activitate și au fost nominalizate la data încheierii protocolului pentru Filiala Pescarilor Sportivi S-a arătat totodată că patrimoniul T se compune dintr-o serie de imobile-construcții, dotări existente în acestea, mijloace de transport și disponibilități bănești enumerate în același protocol, fără însă a se preciza că AJVPS transmite în patrimoniul reclamantei și un eventual drept de proprietate asupra peștelui din Lacul. Această transmisiune nici nu ar fi fost posibilă câtă vreme, potrivit art.5 din Legea nr.192/2001, în vigoare la data promovării cererii de chemare în judecată, prevedea că fondul piscicol din bazinele piscicole e aparține domeniului public de interes național și local, fiind deci inalienabil. Tot astfel, potrivit Anexei III pct.3 a Legii nr.213/1998, fac parte din domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor lacurile ce nu sunt declarate de interes public național sau județean.

Astfel fiind, reclamanta nu poate invoca un drept de proprietate asupra resursei acvatice vii din lacul, ci, eventual, un drept de creanță reprezentând contravaloarea investițiilor bănești realizate prin popularea acestui lac.

Deși reclamanta-apelantă a făcut trimitere la o serie de hotărâri judecătorești prin care i s-ar fi recunoscut un drept de proprietate asupra peștelui din lacul, hotărârile judecătorești respective (sentința civilă nr.1908/2000 a Judecătoriei Timișoara și decizia civila nr.427/A/2000 a Tribunalului Timiș ), pe lângă faptul că nu au mențiunea rămânerii irevocabile, nu recunosc vreun drept de proprietate al reclamantei asupra resursei acvatice vii din lacul, ci doar constată nulitatea absolută a unei licitații încheiate în luna martie 1998 între RA Apele Române și SC SRL și SC --Mo- SRL pentru închirierea acumulărilor, și în vederea valorificării potențialului piscicol și de agrement. Din considerentele hotărârii anterior menționate pronunțată de Tribunalul Timiș rezultă că pârâtele din respectivul dosar (RA Apele Române, SC SRL și SC --Mo- SRL) nu au contestat faptul că reclamanta ar avea dreptul la despăgubiri pentru lucrările efectuate de-a lungul timpului in acumulările menționate, fără însă ca această poziție a pârâtelor să lege instanța în prezentul dosar sau să confere reclamantei vreun drept de proprietate asupra resursei acvatice vii din lacul.

Or, câtă vreme reclamanta nu are un drept de proprietate asupra acestei resurse, nu poate solicita nici obligarea pârâtelor să interzică pescuitul altor persoane fizice sau juridice în lac, dreptul de pescuit in bazinele piscicole e aparținând statului, potrivit art.1 din Ordinul 514/2007 al, fiind dat de autorizația de pescuit emisă de Agenția Naționala pentru Pescuit și Acvacultura asociațiilor de pescari sportivi legal constituite.

Împotriva deciziei civile nr. 415 din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs reclamanta ASOCIAȚIA PESCARILOR SPORTIVI T, solicitând admiterea acestuia și modificarea în tot hotărârii instanței de apel, rejudecarea apelului, schimbarea sentinței și admiterea acțiunii.

În motivarea recursului s-a arătat că instanța de apel nu a ținut seama de probele aflate la dosar din care rezultă că Asociația Pescarilor Sportivi deține un drept de proprietate asupra peștelui din Lacul de .

S-a precizat că Direcția Apelor a încheiat contracte cu recurenta, contracte preluate și de Compania Națională de Administrare a Fondului, iar ordinele Ministerului Agriculturii și Legea nr. 192/2001 nu împiedică intimații să respecte dreptul de proprietate asupra peștelui din lacul.

În finalul recursului s-a arătat că prin nerecunoaștere a dreptului de proprietate asupra peștelui din Lacul de s-a produs o "naționalizare a bunurilor proprietatea recurentei".

În drept, au fost invocate motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.

La filele 8 -11, Agenția Domeniilor Statului a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului deoarece dreptul de proprietate invocat de către recurentă are ca obiectul bunuri ce fac parte din domeniul public al statului.

Examinând recursul prin prisma celor arătate și în condițiile prev. de art. 304 rap. la art. 306 și art. 312 Cod procedură civilă, se reține că acesta este nefondat.

În esență, recurenta a criticat hotărârile primelor instanțe deoarece nu s-ar fi respectat dreptul său de proprietate asupra fondului de din Lacul de, drept de proprietate, în opinia recurentei dovedit cu contractele de exploatare anterioare, sentințe judecătorești etc.

Acest punct de vedere invocat de către recurentă nu este susținut de dispozițiile legale cu caracter special, respectiv Anexa III, pct. 3 din Legea nr. 213/1998 și art. 5 din legea nr. 192/2001, prevederi legale care arată că fondul piscicol din bazinele e cum este cazul Lacului de aparține domeniului public de interes național sau local.

Fiind vorba de o resursă biologică regenerabilă, de interes general, ne referim la fondul piscicol, care se dezvoltă în mediul acvatic, care, sub aspectul resurselor de apă, aparține domeniului public, acest fond piscicol nu putea fi apropiat de recurentă în baza unor contracte de licitație, care aveau ca obiect organizarea activității de pescuit sportiv.

Sentințele judecătorești la care se face trimitere nu au examinat dreptul de proprietate asupra fondului de ci doar modalitatea în care s-a realizat o licitație încheiată în luna martie 1998.

De altfel și sub aspect strict contractual susținerile recurentei nu sunt fondate deoarece contractul la care aceasta face referire a expirat iar clauzele acestui contract, nu î-și mai pot produce efecte juridice în sensul celor solicitate de către recurentă.

Sub acest aspect hotărârea pronunțată de către instanța de apel a respectat dispozițiile legale în materie, menționate mai sus, temeiul legal al soluției derivând tocmai din normele cu caracter special prevăzute de Legea nr. 192/2001.

Referitor la motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, Curtea va reține că nici acest motiv de recurs nu este incident în speță, deoarece instanța de apel a interpretat în mod corect actul juridic dedus judecății, fără a-i schimba natura ori înțelesul vădit neîndoielnic, reținând că atât sub aspect contractual, între părți nu mai există raporturi juridice derivând din contractul încheiat pe o perioadă de 10 ani, începând cu 16.08.1991, pe de o parte, iar pe de altă parte toate celelalte convenții încheiate pe baza celei menționate, vizează aspecte ce țin de desfășurarea activității de pescuit sportiv și nu legate de drepturi de proprietate asupra fondului piscicol.

Față de cele arătate recursul declarat de către Asociația Pescarilor Sportivi T va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de către reclamanta ASOCIAȚIA PESCARILOR SPORTIVI T împotriva deciziei civile nr. 415 din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. /22.12.2009

Tehnored /22.12.2009

Ex.2

Primă instanță:

Instanța de apel: și

Președinte:Cristian Pup
Judecători:Cristian Pup, Trandafir Purcăriță, Lucian Lăpădat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1289/2009. Curtea de Apel Timisoara