Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.132
Ședința publică din 14 februarie 2008
PREȘEDINTE: Carmina Orza
JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcăriță
JUDECĂTOR 3: Lucian Lăpădat
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 776 din 8 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta recurentă personal, asistată de avocat și pârâtul intimat personal, asistat de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța pune în discuția reprezentanților părților, cererea de suspendare formulată de la termenul anterior de reprezentanta reclamantei recurente prin care a solicitat suspendarea soluționării prezentei cauzei până la soluționarea acțiunii formulată la Judecătoria Timișoara, înregistrată sub nr-, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar copia citației nr- a Judecătoriei Timișoara și solicită suspendarea prezentei cauze până la soluționarea celei de la Judecătoria Timișoara.
Reprezentanta pârâtului intimat se opune suspendării cauzei cu precizarea că nu există nici o legătură între cauza de față și cauza ce formează obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Timișoara.
În deliberare, instanța constată că nu sunt incidente în prezenta cauză prevederile art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, respectiv nu există legătură între cele două cauze soluția din prezentul dosar neputând fi influențată de soluția din dosarul înregistrat la Judecătoria Timișoara, astfel că respinge cererea de suspendare, după care nemaifiind alte cereri acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri, pe fond admiterea acțiunii reclamantei așa cum a fost formulată în scris. Precizează că imobilul a fost cumpărat de părți cu bani comuni și recurenta este coproprietară asupra imobilului în cotă de părți cu intimatul.
Reprezentanta pârâtului intimat solicită respingerea recursului, menținerea celor două hotărârii ca temeinice și legale deoarece întabularea dreptului de proprietate al pârâtului în cartea funciară s-a făcut în baza unei hotărârii judecătorești irevocabile.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 19.01.2007, reclamanta a chemat in judecată pe pârâtul solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate că reclamanta este coproprietara in indiviziune cu pârâtul in cota de părți asupra imobilului înscris in CF 21 nr. top 26/147, 26/356 compus din casa cu teren in suprafața de 2838 mp si arabil in suprafața de 2662 mp.
Prevalându-se de dispozițiile art. 480 civ.si art.111 pr.civ. reclamanta a arătat in motivarea cererii că a cumpărat cu pârâtul in cote părți egale imobilul mai sus individualizat, la data de 13.09.1993, prin contract sub semnătură privată de la numiții si C, cu prețul de 3.000.000 lei, pe care l-au achitat integral.
S- precizat de către reclamantă ca a locuit in concubinaj cu paratul din anul l987 si din relatia de concubinaj s-a nascut minora, care a fost recunoscuta de catre parat însă, în luna aprilie 2002, in urma unor scandaluri reclamanta a fost obligata impreuna cu copilul sa paraseasca imobilul, paratul continuand sa locuiasca singur in imobil.
In luna aprilie 2005, in urma inundatiilor din localitatea, apele au distrus casa in care au locuit părțile, ulterior Primaria le-a pus la dispozitie o alta constructie, dar in casa atribuita de catre Primarie locuieste paratul singur care s-a intabulat in CF ca singur proprietar al imobilului.
Prin intâmpinarea depusă la dosar la data de 22.02.2007 paratul a solicitat respingerea actiunii arătând că prezenta actiune, desi este intitulata actiune in constatare tinde la realizarea unui drept real, fiind vorba in realitate de o actiune in revendicare.
In ceea ce priveste fondul cauzei, a susținut că actiunea este neintemeiata, deoarece paratul este singurul dobanditor al fostului imobil, ce s-a demolat in urma inundatiilor din aprilie 2005, iar acest aspect rezulta din sentința civilă nr. 5305/02.05.1996 pronuntata in dosarul nr. 13262/1995 al Judecatoriei
Ca urmare reclamanta nu poate invoca un drept de proprietate asupra unei parti din imobil, bunul avand natura juridica a unui bun propriu, iar acest lucru nu a fost contestat niciodata pana in prezent fiind intrat in puterea de lucru judecat, in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile.
Calitatea de fostă concubina nu ii confera reclamantei posibilitatea legala de a pretinde un drept real, caci nu are situatia unei foste sotii si nu se bucura de prezumtia comunitatii de bunuri.
Prin sentința civilă nr. 3460/05.04.2007 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoaraa respins atât acțiunea principală a reclamantei, cât și cererea accesorie a pârâtului având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecata.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că potrivit evidentei imobiliare reflectata de CF nr. 21, imobilul cu nr. top. 26/147, respectiv nr.top. 26/365 reprezentat de teren intravilan cu casa nr. 13 in suprafata de 2538 mp si teren arabil de 2662 mp, a fost dobandit de catre paratul, cu titlu de cumparare prin sentința civilă nr. 5305/1996, pronuntata de Judecătoria Timișoara in dosarul nr. 13262/1995.
Astfel, prin hotărarea judecătoreasca pronunțată in dosarul nr. 13262/1995 s-a admis cererea reconvenționala formulată de către pârâtul împotriva reclamantei C si s-a constatat ca pârâtul-reclamant reconvențional a dobândit, prin cumpărare, dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in CF 21, nr. top 26/147 si 26/365 compus din casa nr. 13 și intravilan in suprafața de 2838 mp și arabil in suprafață de 2662 mp cu prețul de 3.000.000 lei, dispunându-se intabularea in cartea funciară. S-a valorificat, astfel, inscrisul sub semnatură privată incheiat la data de 13.09.1993, căruia i-a fost conferită natura juridică a unui antecontract, hotărarea pronunțată ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Pornind de la considerațiile asupra coproprietății comune pe cote părți și asupra diferențelor de natură juridică intre coproprietatea obișnuită și proprietatea comună in devălmășie, exprimate in literatura și practica de specialitate,judecătoria a reținut că, raportat la datele spetei,la momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra imobilului, anul 1996, dreptul de proprietate asupra casei si terenului inscrise in CF nr. 21 a intrat in patrimoniul cumparatorului, pur si simplu, apartinand in exclusivitate titularului. La acea dată părtile nu erau casătorite pentru a putea fi luat in discuție un drept de coproprietate in devalmasie, transformat, ulterior, intr-o indiviziune pe cote parti.
Sentinta civila nr. 5305/1996 pronuntata de Judecatoria T in dosarul nr. 13262/1995, de vreme ce nu a fost inlaturata in caile ordinare sau extraordinare de atac, isi produce efectele si nu poate fi contrazisă printr-o hotarare ulterioară, dată intr-un alt proces.
In fine, judecătoria a apreciat că o eventuala contributie a reclamantei, la achizitionarea imobilului nu produce consecinte juridice referitor la recunoasterea unui drept de proprietate asupra imobilului, in contextul in care printr-o hotarare judecatoreasca definitivă si irevocabilă a fost stabilit titularul dreptului de proprietate, ci ar putea sta eventual la baza unui drept de creanta.
Impotriva acestei hotărâri a declarat apel in termenul legal reclamanta, apel inregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 07.06.2007, prin care a solicitat schimbarea in totalitate a sentinței suspusă reformarii, in sensul admiterii acțiunii sale in constatare astfel cum a fost formulată in primul ciclu procesual.
Sintetizând motivele de apel ale reclamantei, tribunalul constată că ele s-au referit in principal la greșita apreciere de către prima instanță a efectelor sentinței civile nr.5305/1996 pronunțată de Judecătoria Timișoara,(in temeiul căreia pârâtul intimat și-a înscris dreptul de proprietate in cartea funciară a imobilului), hotărâre căreia i s-a reținut puterea de lucru judecat, cu toate că intre litigiul anterior și prezentul nu există tripla identitate de obiect, părți și cauză la care se referă art.1201/civ.
Reclamanta și-a fundamentat in drept cererea de apel pe dispozițiile art.1201 și art.1197/civ.
Prin decizia civilă nr. 776/A din 8 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost respins apelul declanșat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.3460/05.04.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara in dosarul nr-, in contradictoriu cu intimatul, ca neîntemeiat.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Timișa stabilit că în mod corect prima instanță a apreciat că sentința civilă nr. 5305/ 02.05 1996 Judecătoriei Timișoara, (prin care i s-a constituit un drept de proprietate exclusivă intimatului asupra imobilului înscris in CF 21 și individualizat topografic cu nr. 26/147, respectiv nr.26/356), se opune și reclamantei cu putere de lucru judecat, in sensul că dreptul real dobândit in temeiul hotărârii judecătorești irevocabile trebuie respectat.
Tribunalul a amintit reclamantei apelante că dispozițiile art.1201/civ. invocate in conținutul cererii de apel se referă la ceea ce in literatura și practica de specialitate poartă denumirea de efect al exclusivității lucrului judecat, care face ca un nou litigiu intre aceleași părți,pentru același obiect și cu aceeași cauză să nu mai fie cu putință.
S-a considerat că acțiunea reclamantei nu a fost paralizată de efectul autorității de lucru judecat, ci de cel al puterii de lucru judecat, prin invocarea caracterului său obligatoriu, potrivit căruia toți subiecții de drept sunt ținuți să respecte dispozițiile sale, ce sunt prezumate a corespunde adevărului, ele neputând fi infirmate printr-un proces ulterior.
Tribunalul a mai constatat că, in afara obligativității, un efect important al hotărârii judecătorești îl reprezintă caracterul său de înscris autentic, întocmit in condițiile art.1171/civ. ceea ce înseamnă că pentru constatările personale ale judecătorului care le-a pronunțat ele fac dovada deplină până la înscrierea in fals,iar regulile in materie de probațiune la care se referă art.1191 alin.1 și 2/pr.civ. ce se referă la inadmisibilitatea probei testimoniale sunt pe deplin aplicabile.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus reținute,tribunalul consideră că soluția judecătoriei, este temeinică și legală astfel că în temeiul art.295 alin.1 și art. 296/.civ. a fost respins apelul reclamantei.
Împotriva deciziei civile nr. 776 din 8 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând hotărârea pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului și modificarea ambelor hotărâri, iar pe fond, admiterea acțiunii, invocând ca temei de drept dispozițiile cuprinse în art. 304 pct. 9 și 312 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului a arătat că instanța de apel în mod greșit respins cererea privind audierea martorilor deoarece, cu declarațiile acestora, ar fi dovedit calitatea de coproprietară asupra imobilului, proba testimonială fiind completată cu un început de dovadă scrisă, respectiv antecontractul de vânzare-cumpărare.
Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport de motivele de recurs invocate și dispozițiile cuprinse în art. 304 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea stabilește că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit evidentei imobiliare reflectata de CF nr. 21, imobilul cu nr. top. 26/147, respectiv nr.top. 26/365 reprezentat de teren intravilan cu casa nr. 13 in suprafața de 2538 mp si teren arabil de 2662 mp, a fost dobândit de către paratul, cu titlu de cumpărare prin sentința civila nr. 5305/1996 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dosarul nr. 13262/1995.
Prin hotărârea judecătoreasca sus-arătată s-a constatat ca paratul-reclamant reconvențional a dobândit, prin cumpărare, dreptul de proprietate asupra imobilului înscris in CF 21, nr. top 26/147 si 26/365 compus din casa nr. 13 și intravilan in suprafața de 2838 mp si arabil in suprafața de 2662 mp cu prețul de 3.000.000 lei, prin aceiași hotărâre dispunându-se și intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate astfel dobândit.
Referitor la critica adusă hotărârii privind respingerea, de către instnața de apel, a probei testimoniale, Curtea o va înlătura deoarece nu se pot dovedi cu martori fapte juridice ce ar intra în contradicție cu conținutul sentinței civile nr. 5305/1996 a Judecătoriei Timișoara, această hotărâre judecătorească intrând în puterea lucrului judecat, așa cum în mod corect au reținut cele două instanțe.
În esență, puterea de lucru judecat a unei hotărârii judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată că exprimă adevărul, deci nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces.
De altfel, criticile din recurs vizează motive de netemeinicie ale sentinței civile pronunțate în 1996, prin care pârâtul și-a întabulat în cartea funciară dreptul de proprietate asupra imobilului litigios, neavând legătură cu decizia civilă pronunțată de către Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 819/2007.
Față de cele ce preced, Curtea găsește neîntemeiat recursul reclamantei astfel că, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, urmează să-l respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 776 din 8 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /03.03.2008
Tehnored /03.03.2008
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel: și
Președinte:Carmina OrzaJudecători:Carmina Orza, Trandafir Purcăriță, Lucian Lăpădat
