Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 144/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.144
Ședința publică din data de: 12.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 3: Carmen
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenții - pârâți și împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 10.09.2008 de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă și intimații - pârâți -, MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și HERĂSTRĂU NORD
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns, intimata - reclamantă, reprezentată de avocat, CU împuternicire avocațială nr. -/19.01.2009, intimata - pârâtă -, reprezentată de mandatar, cu copia procurii autentificată prin încheierea de autentificare nr. 1319/04.12.2006, aflată la fila nr. 13 din dosar și intimata - pârâtă personal și asistată de avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenții - pârâți și și intimații - pârâți, MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și HERĂSTRĂU NORD
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Curtea, constată că la fila 34 din dosar recurenții pârâți și au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin 6 din Legea nr.47/1992 republicată în Monitorul Oficiul nr.643/2004. Totodată a mai fost invocată și excepția nulității recursului, așa încât pune în discuție aceste chestiuni care vor fi unite cu fondul cauzei.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea acestei noi excepții de neconstituționalitate întrucât este invocată pentru tergiversarea cauzei, această excepție este reluată deoarece dosarul a mai fost înaintat la Curtea Constituțională. Solicită admiterea excepției nulității recursului ca fiind întemeiată. Cu privire la fondul recursului solicită a se respinge recursul ca nefondat.
Reprezentantul intimatului pârât solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. În ceea ce privește excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă a se respinge ca nefondată. Totodată solicită suspendarea cauzei în vederea înaintării cauzei Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin 6 din Legea nr.47/1992
Mandatarul intimatei - pârâte - arată că va depune la dosar concluzii scrise cu privire la aspectele puse în discuție la termenul de judecată de astăzi.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul București secția a V-a civilă la data de 10.09.2008, în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că soluționarea cererii de suspendare a cauzei nu depinde de acea teză a dispoziției legale cu privire la care s-a invocat excepția de neconstituționalitate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate invocate, apelanții-pârâți și au arătat că dispozițiile art. 244 alin 1 pct. 1 cod procedură civilă sunt contrare prevederilor constituționale, întrucât instanța are doar facultatea, iar nu obligația de a suspenda judecata, dacă constată că dezlegarea pricinii atârnă de existența sau inexistența unui drept care face obiectul altei judecăți.
Aspectul invocat de apelanții-pârâți nu prezintă relevanță în soluționarea cererii de suspendare, întrucât indiferent dacă instanța are facultatea sau obligația de a suspenda judecata, este necesar să constate, mai întâi, că cererea de suspendare se încadrează în ipoteza vizată de textul art. 244 alin 1 pct. 1 cod procedură civilă, respectiv că soluția din proces depinde de rezolvarea unei chestiuni prejudiciale ce se judecă într-un alt dosar.
În speță, cererea de suspendare nu întrunește condițiile prev. de art. 244 alin 1 pct. 1 cod procedură civilă, întrucât dezlegarea cauzei nu atârnă de soluția din dosar nr- al Judecătoriei Sector 1, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de mandat autentificat sub nr. 973/12.06.2003, având în vedere că nu s-a contestat mandatul însuși, ci scopul pentru care a fost dat acest mandat.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs apelanții-pârâți și.
În motivarea recursului se arată în esență că soluția recurată este nelegală
pentru următoarele motive: soluționarea cu prioritate și separată a excepției; admisibilitatea excepției; motivele excepției.
În dezvoltarea criticilor astfel formulate, recurenții redau conținutul art. 29 din Legea 47/1992 arătând că din aceste prevederi legale rezultă că instanța de drept comun în fața căreia s-a ridicat o excepție de neconstituționalitate este ținută să pronunțe o încheiere prin care: fie să sesizeze Curtea și să suspende judecarea cauzei, în orice fază a litigiului fie să respingă excepția de neconstituționalitate strict pe considerentul de inadmisibilitate.
În continuare, recurenții fac referire la dispozițiile art. 255 alin. 1 și 2 și art. 137.pr.civ. cât și la reglementarea din art. 29 alin. 6 din Legea 42/1992 referitoare la calea de atac căreia îi este supusă încheierea prin care instanța se pronunță în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate și a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Totodată, fac referire recurenții la prevederile art. 282 alin. 2 din pr.civ. conform căruia împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății. Rezultă - în susținerea recurenților - că art. 29 alineatul (6) al legii nr. 47/1992 derogă de la prevederile art. 282 alineatul (2) Cod de Procedură Civilă, deoarece formularea căii de atac a împotriva încheierii de respingere poate fi realizată separat de fond.
Nesoluționarea cu prioritate a excepției și "unirea ei cu fondul" cererii de suspendare a judecății prezentului dosar - întemeiată pe art. 244 alin. 1 pct. 1 - răpește părții posibilitatea reală de a învesti instanța de control judiciar cu recursul împotriva încheierii de respingere a excepției de neconstituționalitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale și a cererii de suspendare a judecății cauzei în baza art. 29 alin. (6) al legii nr. 47/1992.
Consideră recurenții că instanța nu are posibilitatea soluționării cererii de suspendare a judecății întemeiată pe art. 244 alin. 1 pct. 1 împreună cu excepția de neconstituționalitate, deoarece: prin admiterea excepției de către Curtea Constituțională, aceasta ar statua că suspendarea judecății trebuie să fie obligatorie în situațiile în care un proces al depinde de altul; dacă excepția de neconstituționalitate și cererea de suspendare pe art. 244 sunt soluționate împreună, întotdeauna se vor soluționa după respingerea excepției și a cererii de suspendare pe art. 244; recursul împotriva încheierii de respingere a excepției de neconstituționalitate; excepția de neconstituționalitate însăși.
Or, este posibil ca excepția de neconstituționalitate să fie admisă de Curtea Constituțională după ce instanța de drept comun soluționat irevocabil procesul pe fond. În această situație, nu mai este posibilă promovarea nici unei căi de atac împotriva soluției (irevocabile) din procesul de fond, pentru că, pentru această situație, Codul nu mai prevede posibilitatea refacerii actului de procedură.
În concluzie, chiar dacă excepția de neconstituționalitate a fost admisă de Curtea Constituțională, din cauză că fondul a fost între timp soluționat, excepția rămâne fără efecte față de însăși persoana care a promovat-
Sub aspectul admisibilității excepției, se susține că este îndeplinită această condiție față de prevederile art. 29 alin. 1, 2 și 3 din Legea 47/1992, respectiv: excepția privește neconstituționalitatea unei legi - art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod de Procedură Civilă, care este în vigoare; soluționarea cauzei (sub aspectul cererii de suspendare a cauzei în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod de Procedură Civilă) depinde de prevederile legale criticate pentru neconstituționalitate; excepția este formulată de una din părțile dosarului, respectiv de recurenții și; articolul 244 alin. 1 pct. 1 Cod de Procedură Civilă nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioara a Curții Constituționale.
recurenții, în conținutul motivelor de recurs, criticile de neconstituționalitate evocate în fața instanței de apel cu privire la dispozițiile art. 244.pr.civ.
Pe de altă parte, susțin recurenții că situația juridică generată de refuzul admiterii cererii de suspendare nu cunoaște nici un remediu.
Astfel, în prezentul dosar, instanța uzând de facultatea conferită de art. 244 alin. 1 pct. 1, respins cererea de suspendare, procesul soluționându-se în continuare inclusiv în căile de atac.
La finalul acestui litigiu, hotărârea irevocabilă care va constata nulitatea absolută a mandatului d-nei va împiedica pronunțarea unei hotărâri într-o cauză promovată de o persoană lipsită de mandat. Prin aceasta, se încalcă principiul dreptului la apărare (art. 24 alin.1) deoarece apărarea, in cazul celui de-al doilea proces (cauza disjunsă) rămâne iluzorie, din moment ce, în baza art. 322 pct. 7 soluția nu o poate contrazice pe aceea din primul proces (prezentul dosar nr. în care am solicitat suspendarea pe temeiul lui 244 alin. 1 pct. 1).
Este evident - în susținerea recurenților - că acest caracter facultativ al suspendării unui proces care se află in dependență efectivă față de altul instituie un mod inechitabil de soluționare a cauzei, încălcându-se art. 21 alin. 3 din Constituție.
În ședința publică din data de 22.01.2009, la solicitarea instanței recurenții - prin avocat ales - au depus exemplare ale motivelor de recurs spre a fi comunicate părților din proces.
În setul de acte astfel depus la dosar, recurenții au atașat - fără a face în fața instanței de recurs vreo precizare/solicitare relativă la cereri noi ce s-ar formula în această fază procesuală - un memoriu în cuprinsul căruia au înțeles să invoce excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. 6 din Legea 47/1992 și un alt memoriu prin care au arătat că declară recurs împotriva soluției care se va pronunța de că instanța de recurs asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. 6 din Legea 47/1992.
În susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. 6 din Legea 47/1992, arată recurenții că această dispoziție a legii este contrară prevederilor art. 21 și 53 din Constituția României; limitarea căilor de atac la recurs este contrară principiului dreptului la apărare. Compatibilitatea unui text de lege cu Constituția constituie o problemă importantă, care nu poate fi lăsată de legiuitor a fi dezbătută numai într-un dublu grad de jurisdicție. Și termenul de 48 de ore de la pronunțare în care se poate exercita această cale de atac este unul prohibitiv - în opinia recurenților - pentru că nu conferă posibilități reale de motivare a recursului, motivarea căilor de atac dând expresie principiului dreptului la apărare reglementat de Constituție. În același sens se critică prevederile menționate în sensul că nu reglementează ipoteza în care instanța respinge excepția de neconstituționalitate pentru alte considerente decât inadmisibilitatea.
Aceleași îngrădiri sunt - în susținerea recurenților - în contradicție și cu prevederile art. 53 din Constituția României, această din urmă normă stabilind limitativ cazurile în care legea poate opera restrângeri ale exercițiului unor drepturi. operate prin art. 29 alin. 6 din Legea 47/1992 nu sunt motivate prin vreunul dintre motivele indicate limitativ de Constituție.
În ședința publică din data de 12.03.2009, Curtea a pus în discuția părților admisibilitatea excepției de neconstituționalitate astfel invocată în fața instanței de recurs, corespunzător exigențelor art. 29 alin. 1, 2, 3 și 6 din Legea 47/1992.
Analizând excepția menționată, prin raportare la reglementarea cu caracter special din Legea 47/1992, Curtea apreciază că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Cauza pendinte are ca obiect acțiunea în revendicare a trei apartamente, formulată de către reclamanta împotriva pârâților, care au cumpărat aceste imobile pe temeiul Legii 112/1998.
Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992 "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind constituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".
Prin raportare la obiectul menționat al litigiului dedus judecății, dar și la criticile concret formulate în cadrul motivelor de recurs - aceste critici determinând limitele în care instanța de control judiciar este ținută a se pronunța, potrivit cu exigențele art. 304 ind. 1 coroborat cu art. 129 alin. ultim cpr.civ. - Curtea constată că nu are legătură cu obiectul cauzei reglementarea care stabilește că recursul este singura cale de atac ce poate fi exercitată împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, situație față de care excepția de neconstituționalitate invocată în fața instanței de recurs apare ca fiind inadmisibilă.
Cu privire la motivele dezvoltate prin cererea de recurs, a susținut intimata-reclamantă că nu se încadrează în prevederile art. 304.pr.civ. și, în consecință, a invocat nulitatea recursului.
Analizând excepția astfel invocată cu precădere, potrivit cu dispozițiile art. 137 alin. 1.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Recursul pendinte este unul declarat împotriva unei hotărâri (încheieri) care, potrivit legii speciale, nu poate fi atacată cu apel, situație față de care devin incidente prevederile art. 304 ind. 1.pr.civ. conform căruia un atare recurs "nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele".
Așa fiind, faptul că motivele de recurs se încadrează ori nu în prevederile art. 304.pr.civ. nu este relevant în aprecierea cerinței instituite prin art. 302 alin. 1 pct. 3.pr.civ. (de a se arăta motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor), în fața instanței de recurs putându-se, invoca în speță, critici care permit examinarea cauzei sub toate aspectele asupra cărora s-a pronunțat instanța inferioară prin hotărârea atacată.
Pentru aceste considerente Curtea apreciază că excepția nulității recursului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Referitor la recursul declarat de către recurenții-pârâți și împotriva încheierii pronunțate la data de 10.09.2008 de Tribunalul București secția a V-a civilă, din analiza lui prin raportare la actele și lucrările dosarului, la criticile formulate și la prevederile art. 304 ind. 1 coroborat cu art. 129 alin. ultim pr.civ. Curtea constată caracterul nefondat al acestuia.
Considerentele avute în vedere sunt următoarele:
Recurenții au invocat, în fața instanței de apel, neconstituționalitatea prevederilor art. 244 alin. 1 pct. 1.pr.civ. susținând că reglementarea unui caracter facultativ al suspendării pe acest temei este una neconformă prevederilor 21 alin. 3, art. 24 alin. 1 și art. 16 alin. 1 din Constituție.
Excepția astfel invocată a fost analizată sub aspectul admisibilității ei (și implicit sub aspectul îndeplinirii condițiilor cerute de legea specială pentru sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea ei) din perspectiva exigențelor art. 29 din Legea 47/1992 cât și în considerarea formulării de către apelanții-recurenți a unei cereri de suspendare a cursului judecății pe temeiul normei criticate pentru neconstituționalitate.
Într-un astfel de context, exigența instituită prin alin. 1 al art. 29 din Legea 47/1992 - aceea ca dispoziția legală a cărei neconstituționalitate s-a invocat să aibă legătură cu soluționarea cauzei - nu putea fi apreciată ca satisfăcută pentru că nu era pusă în discuție o chestiune care să intereseze soluția pe care instanța era chemată să o pronunțe cu privire la calea de atac dedusă judecății.
Simpla referire făcută de o parte la existența unui alt litigiu și invocarea, prin raportare la acesta, a incidenței prevederilor art. 244 alin. 1.pr.civ. nu poate fi apreciată ca suficientă pentru a se constata îndeplinită condiția instituită prin art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992 (ce ar avea drept consecință suspendarea cursului judecății pe durata soluționării excepție de către instanța de contencios constituțional). Instanța în fața căreia se face o asemenea susținere trebuie să verifice în ce măsură litigiul invocat are sau nu legătură cu aspectele litigioase asupra cărora are a se pronunța, o astfel de apreciere fiind necesară spre a se putea stabili legătura respectivei dispoziții legale cu soluționarea cauzei în lumina cerinței de soluționare a procesului într-un termen rezonabil, corespunzător prevederilor art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Față considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea constată caracterul nefondat al criticilor aduse încheierii recurate,urmând a dispune, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1.pr.civ. respingerea recursului astfel susținut.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmsibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin 6 din Legea nr.47/1992.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția nulității recursului.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către recurenții - pârâți și împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 10.09.2008 de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă și intimații - pârâți -, MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și HERĂSTRĂU NORD
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Tehred-
2ex/07.04.2009
Jud.apel. TB 5 -
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Elena Viviane Tiu, Carmen
