Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1511/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1511/R/2009
Ședința publică din 12 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTOR 3: Ioan
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamantul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN S împotriva deciziei civile nr.1 din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe intimații STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- S, -, ȘI, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, consilier juridic A, reprezentantul pârâților intimați și, avocat, în substituirea avocatului titular, care depune delegație de substituire la dosar-fila 53, pârâta intimată, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 11 iunie 2009 s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reprezentantului pârâtei intimate, avocat, o cerere de amânare a cauzei întrucât are de susținut mai multe cauze la Judecătoria Oradea și Tribunalul Sălaj.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că se opune cererii de amânare a cauzei.
Reprezentantul pârâților intimați și arată că nu se opune cererii de amânare a cauzei.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de reprezentantul pârâtei intimate având în vedere că nu s-a depus la dosar nicio dovada pentru justificarea cererii de amânare.
La întrebarea instanței privind lămurirea calității de titular al dreptului de administrare al reclamantei asupra terenului în litigiu sau de reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, reprezentantul reclamantului recurent arată că a formulat cererea de chemare în judecată în nume propriu și în calitate de titular al dreptului de administrare al Inspectoratului de Jandarmi Județean S întrucât prin nr.HG238/2004 s-a prevăzut transmiterea imobilului din administrarea Ministerului Apărării Naționale, în administrarea Ministerului Administrației și Internelor. În această hotărâre se prevede încheierea protocolului între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Administrației și Internelor, însă calitatea de titular al dreptului de administrare a fost stabilită în favoarea Inspectoratului de Jandarmi Județean S, acesta fiind o structură subordonată a Ministerului Administrației și Internelor.
De asemenea, prezintă spre vedere instanței, originalul adresei din data de 18.03.2009 emisă de către Ministerul Administrației și Internelor către Inspectoratul de Jandarmi Județean S, la care este anexată o copie de pe înscrisul intitulat " centralizat al bunurilor din domeniul public al statului", anexă publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1020 bis și depune o copie de pe aceste înscrisuri.
Părțile prezente arată că nu au alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri judiciare orale asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât în mod greșit s-a reținut de către instanțele de fond că reclamantul nu au făcut dovada dreptului de proprietate. Arată că a formulat acțiunea în nume propriu al Inspectoratului de Jandarmi Județean S, iar administrarea imobilului se efectuează la nivel regional.
Reprezentantul pârâților intimați și solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii recurate, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta intimată solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.94 din 15 ianuarie 2008 Judecătoria Zalăua admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Inspectoratul de Jandarmi Județean Totodată, a respins acțiunea în constatare și întabulare în CF formulată de reclamantul Inspectoratul de Jandarmi Județean împotriva pârâților, și Statul Român - prin Ministrul Finanțelor Publice - B ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Reclamanta a fost obligată să plătească pârâților și suma de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că acțiunea promovata de reclamantul Inspectoratul de Jandarmi Județean S are ca obiect constatarea dreptului de proprietate al Statului Român asupra unui bun imobil (teren) care, potrivit susținerilor reclamantului, face parte din domeniul public al statului și întabularea acestui drept în cartea funciară, în favoarea Statului Român. al dreptului de proprietate pretins fiind Statul Român, acestuia îi aparține și dreptul în promovarea acțiunii de față, drept care, în conformitate cu prevederile art.12 alin.5 din Legea 213/1998 se exercită prin Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de reprezentant.
Reclamantul, potrivit actelor pe care le-a depus în cauză, este titular al dreptului de administrare asupra unor bunuri din domeniul public al statului. În conținutul juridic al dreptului său intră ca prerogative, posesia, folosința și, în condițiile strict stabilite în actul prin care i-a fost dat în administrare bunul, dispoziția materială. Dispoziția juridică nu intră în conținutul dreptului său.
În ce privește calitatea procesuală a titularului dreptului de administrare, în litigiile privitoare la bunurile asupra cărora își exercită acest drept, art.12 alin.4 din Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, face următoarea distincție: în litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanță, titularul acestui drept va sta în nume propriu, iar în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului d e procedură civilă. În mod greșit, reclamantul invocă acest text legal pentru justificarea legitimării sale procesuale. Dimpotrivă, coroborând aceste dispoziții legale cu prevederile art. 64-66.pr.civ. instanța le-a interpretat în sensul că în cazul chemării în judecată, în calitate de pârât, a titularului dreptului de administrare, în litigii referitoare la dreptul de proprietate asupra bunurilor pe care le are în administrare, acesta este obligat să arate că Statul este titular al dreptului, care va sta în judecată prin Ministerul Finanțelor.
Chiar dacă acțiunea promovată de către reclamant este o acțiune în constatare, întemeiată pe art.111 pr.civ. ea are ca finalitate recunoașterea printr-o hotărâre judecătorească a dreptului de proprietate al altei persoane, Statul Român și nu al reclamantului, precum și reglementarea situației juridice a acestui drept prin întabularea în cartea funciară. Prin urmare, și în acest caz dreptul la exercitarea acțiunii aparține titularului a cărui drept se cere a fi constatat, Statul Român și nu reclamantului, ca titular doar al unui drept de administrare.
Prin decizia civilă nr.1 din 22 ianuarie 2009 Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN S, apelantul fiind obligat la 1100 lei cheltuieli de judecată către pârâta.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că apelanta a solicitat constatarea dreptului său de proprietate asupra terenului situat în extravilanul municipiului Z, în suprafață de 17 ha 3458 mp și a se dispune întabularea în CF a dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilului și dreptului de administrare a Ministerului Administrației și Internelor, reprezentat prin Inspectoratul de Jandarmi Județean
Pentru dovedirea cererii sale, apelanta a invocat nr.HG238 din 20 februarie 2004, prin care s-a aprobat transmiterea imobilului din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, care s-a și executat, conform protocolului încheiat la 22 aprilie 2004 și a proceselor verbale aferente.
Din extrasele de carte funciară invocate de apelantă, unde este identificat terenul din speță rezultă că, în calitate de proprietari, sunt întabulați și intimații și antecesorii lor, respectiv Statul Român, fapt ce rezultă și din tabelul de la fila 28, dosar fond.
Din probele administrate în cauză rezultă că apelantul nu este proprietarul terenului pentru care solicită constatarea dreptului său de proprietate.
Dreptul de administrare nu se confundă cu dreptul de proprietate și printr-o simplă cerere, fără dovedirea modului de dobândire a dreptului de proprietate, nu se poate transforma dreptul de administrare, în dreptul de proprietate, așa cum solicită apelanta.
Nici posesia și folosința terenului nu dovedesc calitatea de proprietar, pentru că apelanta nu are dreptul de a dispune asupra terenului (jus abutendi).
Ministerul Finanțelor Publice, în măsura în care este de acord cu dorința apelantei, poate transmite dreptul său de proprietate, în numele Statului Român, apelantei, dar nu în baza prevederilor art.111 Cod procedură civilă cum cerut apelanta.
Împotriva acestei decizii reclamantul Inspectoratul de Jandarmi Județean Sad eclarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că în mod greșit instanțele de fond au soluționat excepția lipsei calității procesuale active deoarece reclamantul nu a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu pentru sine ci, în baza legitimări procesuale recunoscute în dreptul modern autorităților publice și instituțiilor care nu pretind în justiție protejarea unui drept propriu, reclamantul a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate al statului, pe terenul pe care reclamantul îl administrează, interesul promovării acțiunii fiind cel al unei legale administrări.
În opinia recurentului justificarea calității procesuale active nu presupune cu necesitate existența unui drept subiectiv sau a unui raport juridic de ordin material deoarece condiția calității procesuale nu este reglementată expres în legislația română. Legitimarea procesuală nu implică cu necesitate justificarea existenței unui drept și nici nu presupune identitatea recurentului cu titularul dreptului, ci este determinată de împrejurările de fapt și de drept prezentate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În drept, reclamantul recurent a invocat prevederile art.304 pct.7 și pct.8 pr.civ.
Pârâta intimată DGFPS S, prin înscrisul intitulat "concluzii scrise", calificat de C ca având natura juridică a unei întâmpinări a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, apreciind că reclamantul are calitate procesuală activă în prezenta cauză (20-21).
Pârâții intimați și prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca fiind legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată (25-24).
Pârâta intimată prin înscrisul intitulat "concluzii scrise" înscris calificat de C ca având natura juridică a unei întâmpinări a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată (32-33).
Pârâții intimați, și, deși legal citați nu s-au prezentat personal sau prin reprezentant în fața instanței și nu au depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Reclamantul recurent a indicat ca temei de drept al cererii de recurs prevederile art.304 pct.7 și pct.8 pr.civ. potrivit cărora, modificarea unei hotărâri se poate cere "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii" respectiv "când instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia".
Așa cum s-a arătat, în cuprinsul cererii de recurs reclamantul nu a dezvoltat în nici un fel motivele de recurs invocate și s-a limitat să arate că instanța de apel a soluționat în mod greșit excepția lipsei calității procesuale active, critică care este calificată de C, în temeiul art.306 alin.3 pr.civ. ca fiind încadrată în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Examinând decizia tribunalului Curtea constată că hotărârea judecătorească cuprinde toate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței fiind respectate prevederile art.261 alin.1 pct.5 pr.civ. fără ca acestea să fie contradictorii sau străine de natura pricinii.
De asemenea, reclamantul nu a precizat în nici un mod care este actul juridic pretins denaturat și în ce constă denaturarea lui sau interpretarea în mod greșit a tribunalului, simpla indicare pur formală a art.304 pct.8 pr.civ. nefiind suficientă pentru cercetarea legalității deciziei atacate prin prezenta cale de atac.
În analiza motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. Curtea reține că prin HG nr.238/20.02.2004 s-a aprobat transmiterea imobilului, identificat la pct.8 din anexa 1, cu suprafața totală de 25 ha (inclusiv construcțiile) situat în mun.Z, jud.S, proprietatea publică a statului, din administrarea Ministerului Apărării Naționale, în administrarea Ministerului Administrației și Internelor.
Predarea - preluarea imobilului mai sus menționat s-a realizat în baza Protocolului încheiat la 22.04.2004 între Ministerul Apărării Naționale, în calitate de predător și Ministerul Administrației și Internelor, în calitate de primitor.
În recurs, reprezentantul reclamantului recurent a depus în probațiune înscrisul intitulat " bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului" din care rezultă că imobilul în litigiu se află în administrarea Ministerului Administrației și Internelor (54-55).
Deși nu este reglementată în mod expres de Codul d e procedură civilă, calitatea procesuală reprezintă o condiție esențială de exercițiu a acțiunii civile.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului subiectiv civil în raportul juridic de drept material dedus judecății.
În ședința publică din 12.06.2009, Curtea în temeiul rolului activ prevăzut de art.129 alin. 4 și alin.5 pr.civ. a cerut reprezentantului reclamantului recurent, consilier juridic A, explicații orale cu privire la calitatea procesuală activă a reclamantului iar acesta a afirmat că prezenta acțiune civilă a fost formulată de Inspectoratul de Jandarmi Județean S, în nume propriu și în calitate de titular al dreptului de administrare asupra imobilului în litigiu, conform HG nr.238/2004 și a protocolului încheiat la 22.04.2004.
Prin urmare, contrar susținerilor recurentului, titularul dreptului de administrare asupra imobilului în litigiu în baza HG nr. 238/204 este Ministerul Administrației și Internelor și nu reclamantul Inspectoratul de Jandarmi Județean S, care a arătat în mod expres că acțiunea civilă precizată a fost formulată în nume propriu și nu în calitate de reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor. Împrejurarea că reclamantul administrează în fapt imobilul și că reprezintă o structură subordonată Ministerului Administrației și Internelor nu este de natură să îi confere acestuia calitate procesuală activă în prezenta cauză.
Având în vedere că, în speță, nu există identitate între persoana reclamantului și persoana care este titulara dreptului de administrare a imobilului litigios, Curtea apreciază că motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. este nefondat iar tribunalul a pronunțat decizia criticată soluționând în mod corect excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
În procesul pendinte, pe calea acțiunii oblice, calitatea procesuală activă revine titularului dreptului de administrare, respectiv Ministerului Administrației și Internelor, care poate formula acțiunea în nume propriu sau poate acorda un mandat special pentru promovarea acțiunii civile Inspectoratului de Jandarmi Județean
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge ca nefondat recursul reclamantului întrucât în speță nu sunt îndeplinite condițiile art.304 pct.7, pct.8 și pct.9 pr.civ. și, în consecință, va menține hotărârea atacată ca fiind legală.
În conformitate cu prevederile art.316 coroborat cu art.274 alin.1 pr.civ. Curtea va obliga recurentul, aflat în culpă procesuală, să plătească intimaților și suma de 1100 lei, iar intimatei suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial (28; 34).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN S împotriva deciziei civile nr. 1 din 22 ianuarie 2009 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților și suma de 1100 lei, iar intimatei suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - - - -- -
GREFIER
RED./MR
17.06.09/2 ex.
Jud.apel:;
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Ioan
