Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1641/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2235/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1641
Ședința publică de la 30 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 2: Doinița Mihalcea
JUDECĂTOR 3: Daniela Adriana
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr. 834 din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă în dosarul nr-.
are ca obiect - acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 30.11.2009, eliberată de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocatul recurentului-reclamant depune la dosar chitanța CEC reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit prin rezoluția de primire a dosarului, în sumă de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, pe care instanța le anulează și concluzii scrise, precizând că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul recurentului-reclamant susținând oral motivele de recurs solicită în principal admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, și în subsidiar, admiterea recursului, desființarea sentinței civile pronunțată de Judecătoria sector 1 B și deciziei civile atacate și pronunțarea unei hotărâri în sensul de a se constata calitatea recurentului de cetățean român, cetățenie dobândită prin nașterea din părinți cetățeni români.
Menționează că instanțele de fond și apel au apreciat în mod greșit că cererea recurentului prezintă un caracter contencios și că nu se subscrie prevederilor dispozițiilor art.331 din Codul d e procedură civilă și nu a avut în vedere caracterul exemplificativ și nu limitativ al cererilor ce se pot soluționa în procedura necontencioasă.
De asemenea, arată că ambele instanțe se află în eroare cu privire la obiectul acțiunii în sensul că recurentul nu a formulat o cerere de redobândire sau de acordare a cetățeniei române întemeiată pe dispozițiile din Legea nr.21/1991 și nu a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești în acest sens. Nu se poate reține că recurentul a solicitat să se stabilească existența sau inexistența cetățeniei române, având în vedere dispozițiile art. 24 alin.2 și art.34 din Legea nr.21/199 care arată că cetățenia dobândită prin naștere nu se poate pierde și că sunt și român cetățeni toate persoanele care au dobândit această calitate potrivit legislațiilor anterioare.
Arată că nici recurentul și nici părinții acestuia nu au renunțat la cetățenia română, nu a fost lipsit de ea și nici nu a pierdut-o sub nici o altă formă. Părinții acestuia au dobândit cetățenia română prin naștere fiind născuți în România.
Apreciază că, situația de față se înscrie în dispozițiile art.5 alin.2, lit. b din Legea 21/1991, în sensul că toți copii născuți din părinți cetățeni români în afara României sunt cetățeni români. Nu se poate formula o cerere de dobândire, redobândire sau acordare a cetățeniei pentru motivul că nu a pierdut și nici nu i-a fost retrasă cetățenia română pe care a dobândit-o prin naștere.
În speță, este admisibilă o cerere formulată în fața instanței, în cadrul procedurii necontencioase în condițiile în care situația recurentului nu se încadrează în niciuna din situațiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetățeniei române prevăzute de Legea nr.21/1991.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 08.01.2009, reclamantul a solicitat constatarea calității sale de cetățean român, cetățenie pe care a dobândit-o prin naștere.
În motivarea acțiunii s-a arătat că tatăl său, G, s-a născut la 1.07.1936 în orașul, județul, România, localitate care până în anul 1940 s-a aflat sub jurisdicția Statului Român. În aceeași localitate, însă în anul 1938 s-a născut și mama sa, ambii părinți dobândind prin naștere pe teritoriul românesc cetățenie română.
Reclamantul s-a născut la 18.06.1969, nașterea fiind înregistrată sub nr.75 din 5.07.1969 în registrul de stare civilă al Primăriei, Republica
Susține reclamantul că a dobândit cetățenia română prin naștere în străinătate, fiind născut din părinți cetățeni români, iar potrivit art.5 alin.2 din Constituția României, cetățenia nu poate fi retrasă aceluia ce a dobândit-o prin naștere.
Judecătoria sectorului 1 B, prin sentința civilă nr.2979/20.02.2009, a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că a fost investită cu o cerere aparent necontencioasă, însă cetățenia exprimă relația politico - juridică dintre o persoană și un stat, se impune analizarea condițiilor art.5 alin.2 lit.b din Legea nr.21/1991 și față de care Statul Român este interesat să-și exprime poziția, astfel încât cererea are un profund caracter contencios.
Pe de altă parte, s-a mai arătat că poziția reclamantului este inconsecventă, solicitând, pe de o parte, stabilirea unei situații de fapt, iar pe de altă parte, constatarea unui drept la cetățenia română.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul, criticând-o ca nelegală și netemeinică, considerând că cererea sa se încadrează în prevederile art.331 Cod de procedură civilă, întrucât petentul nu a formulat o cerere de redobândire sau de acordare a cetățeniei române întemeiată pe Legea nr.21/1991, ci doar constatarea calității sale de cetățean român.
Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, prin decizia civilă nr.834 din 26.06.2009, a respins apelul ca nefondat.
S-a apreciat că cererea reclamantului nu este necontencioasă, câtă vreme pentru a se stabili temeinicia acesteia, este necesară analizarea condițiilor prevăzute de art.5 alin.2 lit.b din Legea nr.21/1991, urmărind în fapt redobândirea cetățeniei române, întrucât nici el și nici părinții acestuia nu au în prezent cetățenia română.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petentul, arătând că potrivit regulamentului privitor la constatarea cetățeniei române a locuitorilor din și de Nord, tatălui său i s-a constatat prin lege că este cetățean român, dobândind prin naștere cetățenia română.
Potrivit art.5 alin.2 din Constituția României, cetățenia dobândită prin naștere nu poate fi retrasă, chiar dacă datorită modificărilor politico - teritoriale, respectiva localitate a fost anexată la. iar după destrămarea acesteia, face parte din Republica
Doar simpla voință neviciată poate duce la renunțare la cetățenie, exprimată printr-un demers individual.
În aceste condiții, nu se poate renunța la cetățenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorități străine, astfel încât nici bunicii săi, nici tatăl său, fiind cetățeni români nu au renunțat printr-o cerere autorizată către statul român la cetățenia română.
Situația sa se circumscrie dispozițiilor art.5 alin.2 lit.b din Legea nr.21/1991, în sensul că este considerat cetățean român, cel născut în străinătate, dacă cel puțin unul dintre părinți este cetățean român.
Se mai învederează că procedura de constatare a unui fapt se înscrie în prevederile art.331 Cod de procedură civilă, și nu aduce atingere procedurilor de dobândire, redobândire a cetățeniei prin acordare la cerere, astfel cum prevede legea specială.
Dispozițiile legii speciale sunt aplicabile numai în situația celor care nici ei și nici ascendenții lor nu au avut legătură cu statul român prin cetățenie.
Apreciază că, competența constatării cetățeniei dobândite prin naștere nu este atribuită unui organ special prevăzut de legea specială, ci se subsumează dispozițiilor art.331 Cod de procedură civilă și în fapt i s-a refuzat judecarea cererii, încălcându-se dispozițiile art.21 din Constituția României și art.13 din
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea va respinge recursul ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.331 Cod de procedură civilă, procedura necontencioasă se aplică în ceea ce privește cererile pentru dezlegarea cărora, este nevoie de mijlocirea instanței, fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o persoană.
Potrivit art.335 Cod de procedură civilă, dacă cererea, prin însăși cuprinsul ei sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
În speță, cererea are caracter contencios, întrucât în prezent reclamantul are cetățenia M și pretinde că în mod greșit are această cetățenie și nu pe cea română.
Constatarea cetățeniei române în condițiile solicitate de recurent urmăresc stabilirea unui drept potrivnic față de Statul Român, întrucât recurentul pretinde că nu este cetățean al M, ci cetățean al România.
În atare condiții, analizarea dispozițiilor art.5 alin.2 lit.b din Legea nr.21/1991 nu se poate realiza, decât în contradictoriu cu statul față de care reclamantul pretinde că are cetățenia sa.
Față de dispozițiile art.335 Cod de procedură civilă, citate anterior, reclamantului nu i se refuză accesul la o instanță, întrucât valorificarea drepturilor sale se poate realiza în alte condiții și proceduri.
Astfel fiind, în temeiul art.312 alin.1 cu referire la art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.834 A din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/13.01.2009
------------------------------------------------
- Secția a III-a -
-
Jud.Sector 1 -
Președinte:Ioana BuzeaJudecători:Ioana Buzea, Doinița Mihalcea, Daniela Adriana
