Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 2009/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ /R/2009
Ședința publică din 5 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.1/A din 7 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr.2169/2008, privind și pe intimatul reclamant și intimații pârâți și, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentei pârâte, av., din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentantul intimatei pârâte, av., din Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta intimaților pârâți, din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 25 februarie 2009 intimata pârâtă a înregistrat la dosar întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului, act din care s-a comunicat un exemplar reprezentantului recurentei anterior începerii dezbaterilor.
Curtea, în urma deliberării, nemaifiind cereri în probațiune de formulat, în temeiul art.150 proc. civ. închide faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare orale.
Reprezentantul recurentei pârâte susține recursul așa cum este formulat solicită admiterea lui în conformitate cu prevederile art.304 pct.9 proc. civ. potrivit motivelor indicate în memoriul de recurs depus la dosar, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului și menținerea hotărârii instanței de fond, ca legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei pârâte, solicită respingerea recursului în baza art.312 alin.1 proc. civ. ca nefondat și menținerea hotărârii atacate. Arată că întrucât s-a reținut greșit excepția insuficientei timbrări a acțiunii, în cauză nu există vreun motiv de modificare a hotărârii recurente și nici motive de casare a acesteia, apreciază că hotărârea atacată poartă atributul de legalitate, cu consecința menținerii acesteia, consecutiv respingerii recursului, urmând ca în faza de rejudecare pe fond să fie avute în vedere toate cheltuielile de judecată, inclusiv cele din actualul stadiu procesual.
Reprezentanta intimaților pârâți, arată că nu se opune admiterii recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 10852 din 08.10.2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, a fost admisă excepția insuficientei timbrări a acțiunii civile, excepție invocată de pârâții și, și a fost anulată ca insuficient timbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, în calitate de tutore al interzisului, în contradictoriu cu pârâții, și, având ca obiect constatarea nulității absolute.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta, în calitate de tutore al interzisului a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții, și, să se constate nulitatea absolută a promisiunii de vânzare-cumpărare cumpărare atestată sub nr. 8/30.10.2008 de av., pretins încheiată între și pârâta cu privire la. 8 din C-N, nr. 40, jud. C, să se constate nulitatea absolută a procurii speciale autentificate sub nr. 1890/23.10.2006 de BNP încheiată între și pârâta, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4067/07.12.2006 de BNP Asociați și, încheiat între pârâta și pârâții și cu privire la. 8 din C-N, nr. 40, jud. C înscris în CF nr. - C, sub nr. top. 658/VIII, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură.
La termenul din 10 septembrie 2008, instanța a pus în vedere reclamantei, pentru motivele reținute în încheierea de ședință să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.769,40 lei și timbru judiciar de 10,30 lei sub sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată ca insuficient timbrată.
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamanta a formulat, potrivit art. 18 din Legea nr. 146/1997 cerere de reexaminare, cerere care a fost soluționată prin încheierea civilă nr. 2535/2008 în sensul respingerii acesteia și menținerii obligației de plată a taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
Având în vedere că reclamanții nu și-au îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și susținerea acestora că nu înțeleg să achite o asemenea taxă, pârâții și au invocat excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată pana la primul termen de judecata, neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Potrivit art. 35 alin.1 și 5 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, adică înainte de primirea (înregistrarea), efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau înainte de prestarea serviciilor, neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea acțiunii sau a cererii.
Având în vedere faptul că reclamanta nu a achitat taxa judiciară de timbru de 1.769,40 lei și timbru judiciar de 10,30 lei stabilită prin încheierea de ședință din 10 septembrie 2008, neconformându-se obligației dispuse de către instanță, în temeiul art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 raportat la art. 35 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 147/1996, instanța de fond a admis excepția insuficientei timbrări a acțiunii civile și a anulat ca insuficient timbrată cererea de chemare în judecată.
Prin decizia civilă nr. 1/A/7.01.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, a fost admis apelul declarat de către reclamantul prin reprezentant legal împotriva sentinței civile nr. nr. 10852 din 08.10.2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost desființată și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că, prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta, în calitate de tutore al interzisului a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții, și, să se constate nulitatea absolută a promisiunii de vânzare-cumpărare cumpărare atestată sub nr. 8/30.10.2008 de av., pretins încheiată între și pârâta cu privire la. 8 din C-N, nr. 40, jud. C, să se constate nulitatea absolută a procurii speciale autentificate sub nr. 1890/23.10.2006 de BNP încheiată între și pârâta, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4067/07.12.2006 de BNP Asociați și, încheiat între pârâta și pârâții și cu privire la. 8 din C-N, nr. 40, jud. C înscris în CF nr. - C, sub nr. top. 658/VIII, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură.
Conform dispozițiilor art.3 alin. 1 lit. a1din Legea nr.146/1997 cererile în anularea sau declararea nulității unui act juridic se taxează cu 12 lei. În situația în care prin cerere se solicită repunerea părților în situația anterioară taxa de timbru se calculează potrivit prevederilor art.2.
În cauză reclamantul nu a solicitat repunerea în situația anterioară, astfel că în mod greșit prima instanță l-a obligat la timbraj aferent valorii de circulație a imobilului. Este real că Legea nr.146/1997 s-a modificat prin Ordonanța de Urgență nr.212/2008 prin care se modifică art.3 alin.1 lit. a1din Legea nr.146/1997 în sensul că dispozițiile art.2 alin.1 se aplică și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu s-a solicitat și repunerea părților în situația anterioară. Acest act normativ nu era însă în vigoare la data înregistrării acțiunii reclamantului și nu se aplică retroactiv.
În ceea ce privește Decizia nr.XXXII/2008 a Secțiilor Unite ale ICCJ dată în recursul în interesul legii, aceasta nu vizează legea taxelor de timbru, ci competența și stabilirea căilor de atac.
Conform acestei decizii dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
Prin urmare, în mod greșit s-a apreciat că această decizie a statuat implicit și taxarea acestor acțiuni la valoare. Reclamantul a achitat taxa de timbru în cuantumul legal, la momentul înregistrării acțiunii astfel că prima instanță trebuia să procedeze la soluționarea pe fond și nu să anuleze acțiunea ca insuficient timbrată.
Întrucât din ansamblul considerentelor mai sus arătate a reieșit că prima instanță a aplicat greșit dispozițiile legale referitoare la taxa de timbru, tribunalul a apreciat că apelul formulat este întemeiat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal pârâta, solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii apelului declarat de reclamant.
În motivarea recursului, întemeiat pe disp. art.304 pct.9 Cod proc.civ. pârâta a arătat că soluția instanței de fond este legală și în concordanță cu dispozițiile legale și doctrina ce vizează instituția actelor juridice.
Reclamantul, cu toate că cunoaște efectele juridice pe care le produce nulitatea actelor juridice, nu face referire în cererea de chemare în judecată la principiul repunerii părților în situația anterioară. Dacă s-ar accepta punctul de vedere al reclamantului, ar însemna ca proprietarii care au dobândit dreptul de proprietate în baza actului nul să piardă această calitate pe de o parte, iar, pe de altă parte, să nu dobândească calitatea de proprietar.
Soluția instanței de fond este în concordanță și cu decizia civilă nr. 32/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, deși vizează determinarea competenței materiale instanței și a căii de atac prin argumentele pe care se fundamentează, subliniază faptul că dispozițiile alin. 1 din Legea nr. 146/1997 se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității unui act juridic, chiar dacă nu se solicită repunerea părților în situația anterioară.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul s- opus admiterii recursului, arătând că decizia atacată cuprinde motivele de fapt și de drept care au condus instanța de apel la adoptarea soluției de admitere a apelului, de desființare și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În concretizarea principiului disponibilității, intimatul a arătat că nu a înțeles să formuleze cerere de repunere în situația anterioară, fapt ce determină un timbraj datorat într-un cuantum fix pe temeiul disp. art.3 lit.1din Legea nr. 146/1997, raportat la art.14 din același act normativ, așa cum corect reținut instanța de apel.
Faptul că legea îngăduie scindarea unui proces în mai multe pricini, dintre care unele sunt supuse timbrării cu sumă fixă, nu determină incidența excepției de netimbrare. Admiterea excepției netimbrării acțiunii în situația din speță, contravine și exigenței art.6 din jurisprudența
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea apreciază recursul întemeiat și, în consecință, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ. urmează să-l admită pentru următoarele considerente:
Conform art.5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, se consideră "acțiuni și cereri evaluabile în bani, cele ale căror obiect este un drept patrimonial ce poate fi evaluat în bani", iar potrivit art.6 alin.1 lit. b din același act normativ "cererile pentru restituirea prestațiilor efectuate în temeiul unui act juridic pentru care s-a cerut constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau revocarea, capătul principal de cerere va fi supus taxei judiciare de timbru".
Acțiunea promovată de reclamanta a avut ca obiect constatarea nulității absolute a promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată între pârâții și, nulitatea absolută a procurii speciale autentificată sub nr. 1890/23.10.2006 de Biroul Notarului Public, nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4067/7.12.2006 de Biroul Notarului Public Asociați și, încheiat între mandatara pârâtului și pârâții și.
După cum se poate observa, reclamanta nu solicitat repunerea părților în situația anterioară încheierii celor două acte, promisiunea de vânzare-cumpărare și contractul autentic de vânzare-cumpărare, dar efectul direct al pronunțării nulității unui contract este desființarea actului juridic pentru trecut și viitor iar, între părți, nulitatea unui act juridic are ca efect repunerea părților în situația anterioară încheierii lor.
Ori de câte ori pe calea acțiunii în justiție se urmărește a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este nu numai posibilă, dar și necesară.
În cazul acțiunii în nulitatea actului juridic, dreptul subiectiv are conținut patrimonial, având în vedere natura contractului cărui desființare se cere (contract de vânzare-cumpărare), contract ce a dat naștere unor drepturi patrimoniale, fiind evident că lipsirea de efecte unor astfel de acte juridice are tot consecințe patrimoniale și, ca atare, acțiunea prin care se valorifică un asemenea drept este patrimonială.
A susține că acțiunea în constatarea nulității unui act juridic, în speță, contractul de vânzare-cumpărare, producător de consecințe patrimoniale nu are caracter evaluabil în bani, înseamnă a ignora natura însăși a dreptului pe care se fundamentează acțiunea, drept cu caracter personal și conținut economic.
Caracterul patrimonial al acțiunii subzistă, indiferent de formularea unor pretenții accesorii privitoare la repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului producător de efecte sub aspectul timbrării, întrucât, raportat la disp.art.3 lit.a1din Legea nr. 146/1997, o asemenea cerere se timbrează în mod separat, conform art.2 din aceeași lege.
Argumentul potrivit căruia numai atunci când se cere restituirea prestațiilor efectuate avem de a face cu acțiune patrimonială este greșit, întrucât dreptul de valorificat rămâne același, consecințele fiind doar sub aspectul executării hotărârii.
Cererea de chemare în judecată prin care se solicită constatarea nulității unui act, fără a se cere și restituirea prestațiilor efectuate de părți este o cerere patrimonială atunci când tinde la desființarea unui act juridic ale cărui efecte (drepturi și obligații), au caracter patrimonial.
În sprijinul acestor rețineri vine și decizia civilă nr. 38/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care deși vizează determinarea competenței materiale și a căilor de atac, se referă la faptul că "litigiile având ca obiect constatarea nulității unor acte juridice privind drepturi patrimoniale sunt evaluabile în bani, indiferent dacă este sau nu formulat petit accesoriu privind restabilirea situației anterioare", fiind evident că, după stabilirea competenței materiale de judecare în primă instanță urmează timbrarea tuturor capetelor de cerere.
Urmare admiterii recursului, curtea va modifica decizia civilă nr. 1 din 7.01.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, în sensul că în baza art.296 alin.1 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul prin mandatar împotriva sentinței civile nr.10859 din 8 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de împotriva deciziei civile nr.1 din 7 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul prin mandatar împotriva sentinței civile nr.10859 din 8 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. IA dact. GC
3 ex/24.03.2009
Jud. apel:,
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
