Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 204/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 204/
Ședința publică din data de 25 martie 2008
PREȘEDINTE: George Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Irina vicepreședintele Curții, cu delegație
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de către reclamanta G cu sediul în G, str.- nr.257, împotriva deciziei civile nr. 640 din 6.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL G, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G și MUNICIPIUL G, prin PRIMARUL MUNICIPIULUI G cu sediul instituției în G,-, în acțiune civilă în constatare.
La apelul nominal a răspuns pentru recurenta-reclamantă - - G consilier juridic, în baza delegației depuse la dosar, lipsă fiind intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Reprezentantul recurentei-reclamante nu are cereri de formulat în cauză.
Nefiind cereri de formulat în cauză, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului civil.
Reprezentantul recurentei-reclamante, pentru considerentele arătate în motivele scrise de recurs, susținute oral în instanță, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea deciziei recurate ca fiind netemeinică și nelegală, și menținerea sentinței civile nr. 5396/22.06.2007 pronunțată de Judecătoria Galați, prin care s-a constatat că reclamanta are în patrimoniu dreptul de administrare a suprafeței de 51,13. aferent construcției magazin nr.477 situat în G, str.-, -.16 - tronson 2.
Recursul se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 și art.3041cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.2912/25.08.2006 la Judecătoria Galați, reclamanta - - Gac hemat în judecată pe pârâta Consiliul Local G/Primăria mun. G solicitând instanței să constate existența dreptului de administrare și folosință a suprafeței de 51,13 mp situate în G, str. - ( cu str. R), aferent blocului BR 16, 1 parter, aferente construcției punctului de lucru - spațiu comercial magazin nr.477, din care 23,20mp suprafață exclusivă și 27,93mp indiviză.
În motivarea cererii, reclamanta arată că are în patrimoniul său centrul de pâine nr.477 dobândit de - -, în baza art.19 și 20 din Legea nr. 15/1990, care ulterior a fuzionat cu conform încheierii nr.4706/18.06.2004 a judecătorului delegat de la ORC A susținut ca spațiul comercial a fost construit din fonduri proprii conform procesul verbal de recepție finală din 30.10.1982.
Ulterior, reclamanta a întocmit documentația pentru a obține certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, dar documentația a fost restituită de Consiliul Județean G, deoarece nu a dovedit dreptul de administrare directă a terenului, deși prin procesul-verbal de recunoaștere și delimitare a incintei semnat de Primăria G s-a identificat terenul pentru care a plătit taxe și impozite.
În drept s-a întemeiat pe disp.art.111 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii s-au depus copii de pe înscrisurile invocate prin cerere conform opisului anexat.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Mun. G/Consiliul Local G, deoarece conform Legii nr.286/2006 pentru modificarea Legii nr.215/2001-art.4 alin.2 stabilește că autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile și gestionarea resurselor care potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz, iar pe fondul litigiului arată că în raport de disp.art.111 Cod procedură civilă cererea este inadmisibilă.
Prin sentința civilă nr.5396/22.06.2007 Judecătoria Galația respins excepția inadmisibilității, dar și cea a lipsei calității procesuale pasive a Primăriei G și a admis acțiunea în constatare formulată de
A constatat că reclamanta are în patrimoniu dreptul de administrare asupra suprafeței de teren mai sus menționată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că spațiul comercial în discuție a aparținut fostei, a fost construit prin mijloace proprii în anul 1982 și că pentru acesta s-au plătit taxe și impozite. În anul 2004 a fuzionat cu, cea din urmă devenind succesoarea în drepturi a primei societăți, dobândind astfel și dreptul asupra construcției și a terenului aferent, pe care l-a folosit în exclusivitate de-a lungul anilor.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local G, instanța consideră că terenul în litigiu se află pe raza municipiului G, fiind proprietatea acestuia și prin urmare Consiliul Local poate exercita atribuții de administrare și dispoziție.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Municipiul G, prin primar, criticând soluția instanței de fond prin aceea că în mod greșit s-a constatat că reclamanta are în patrimoniu un drept de administrare asupra terenului.
Prin decizia civilă nr. 640/06.12.2007 Tribunalul Galația admis apelul declarat de Municipiul G, prin primar, împotriva sentinței civile nr. 5396/22.06.2007 a Judecătoriei Galați, în contradictoriu cu intimații-pârâți Consiliul local G, Primăria municipiului G și intimata-reclamantă - - G, cu sediul în G, str. - nr. 257, pe care o schimbat-o în tot și în rejudecare, a respins excepția inadmisibilității, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local G și a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta - - G, în contradictoriu cu Municipiul G, prin primar, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta a solicitat a se constata că are un drept de administrare și folosință. Pentru a se constata că reclamanta are un drept de administrare și folosință trebuia ca ea să facă dovada că are acest drept și să arate cum a dobândit acest drept. În loc să demonstreze acest aspect cu acte, reclamanta și-a justificat permanent acțiunea cu scopul pe care îl urmărește prin preluare acestei acțiuni și anume acela că dacă obține o hotărâre judecătorească care să constate că ea are un drept de administrare, ulterior va obține chiar un drept de proprietate asupra terenului. La analiza unui drept nu pot fi avute în vedere aspecte viitoare, ci interesează dacă ai sau nu acest drept la acest moment.
Reclamanta susține că a dobândit dreptul de administrare de la - - G, după ce cele două societăți au fuzionat. A invocat în permanență prevederile art.20 din Legea nr.15/1990, potrivit cărora societățile comerciale cu capital de stat sunt proprietare asupra bunurilor din patrimoniul lor. Prin urmare dreptul de administrare directă a fost transformat în drept de proprietate pentru toate bunurile ce făceau obiectul dreptului de administrare a fostelor întreprinderi reorganizate.
Pentru a fi aplicat acest text de lege invocat, reclamanta trebuia să facă dovada că avea în administrare acest teren și că cineva i-a transmis acest drept.
Tribunalul constată că reclamanta nu a dovedit cu niciunul dintre actele depuse la dosar împrejurarea că ar fi transmis către, pe lângă spațiul comercial din Str. -, mai precis construcția, și terenul de sub aceasta.
Mai mult chiar, reclamanta nu a făcut în niciun fel dovada exercitării unor minime acte de administrare a terenului în cauză de-a lungul anilor, acte care să justifice constatarea existenței acestui drept de administrare în patrimoniul său. În lipsa altor probe relevante a căror administrare reclamanta nu a solicitat-o, instanța reține că a predat către reclamantă numai spațiu(clădirea), nu și terenul.
Cum în cauză nu rezultă din niciun act că reclamanta are acest drept și nici autoarea sa, pe care reclamanta o succede în drepturi, nu a avut acest drept, în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei G, în mod greșit instanța de fond a respins-o, întrucât imobilul aparține Municipiului
Astfel, conform art. 19 din Legea 215/2001, modificată, unitățile administrativ-teritoriale sau persoanele juridice de drept public au capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept, sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contracte privind administrarea bunurilor ce aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice în condițiile legii. Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în justiție de Municipiu, prin primar, acesta din urmă fiind citat în prezenta cauză, atât la fond, cât și în apel.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, a declarat recurs reclamanta - - G criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prev.de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Susține recurenta, în argumentarea acestor motive, că instanța de apel nu a cercetat în profunzime cauza ignorând astfel ceea ce corect a sesizat instanța de fond și anume, dreptul de administrare conferit întreprinderilor asupra terenurilor anterior apariției Legii nr.15/1990.
Că greșit a reținut Tribunalul că reclamanta nu a făcut nici un demers în vederea obținerii titlului de proprietate asupra terenului în speță.
Recursul declarat este nefondat.
Deși recurenta invocă critica prev.de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, se impune precizarea că nu argumentează în ce constă interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății sau aplicarea greșită a legii. Mai mult, invocă total nejustificat și dispozițiile art.3041Cod procedură civilă - conform cărora recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prev. de art.304, instanța de recurs putând deci, examina cauza sub toate aspectele.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma aplicării greșite a legii, Curtea constată că soluția de respingere a acțiunii în constatare drept administrare formulată în baza art.111 Cod procedură civilă este pe deplin justificată întrucât reclamanta nu a făcut dovada dreptului de administrare și asupra terenului.
Mai mult, reclamanta nu a înțeles să propună probe în dovedirea dreptului de administrare asupra terenului, ca urmare a fuzionării cu - - G, în ipoteza în care aceasta din urmă ar fi dobândit acel atestat de proprietate asupra terenului, în baza nr.HG834/1991.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul, critica aplicării greșite a legii nefiind justificată.
În drept, sunt aplicabile dispozițiile art.312 pct.(1) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către reclamanta G cu sediul în G, str.- nr.257, împotriva deciziei civile nr. 640 din 6.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL G, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G și MUNICIPIUL G, prin PRIMARUL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.03.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./23.04.2008
VM/23.04.2008
2 ex./23.04.2008
Fond: Judecătoria Galați - jud.
Apel: Tribunalul Galați: jud.
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Viorica Mihai Secuianu, Irina
