Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 222/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 222/2010
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 1167/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Se constată că sa depus la dosar din partea reclamantului recurent concluzii scrise, doua adeverințe eliberate de pârâta intimată, adresa nr. 48/2003 emisă de pârâtă către diferite turnători din țară și Metodologie de lucru pentru laboratoarele de.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 4 februarie 2010, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Constată că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub număr de dosar -, reclamantul Gac hemat în judecată pârâta TRANSILVANA A și A prin administrator judiciar Manager CM A I și Casa de Insolvență Transilvania, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să se constate că în perioada 08.11.1969-01.12.1984 a desfășurat activitate în cadrul unității pârâte în condițiile grupei I de muncă;
- să fie obligată pârâta la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că a fost angajatul pârâtei A și a desfășurat activități care se încadrează în grupa a Ia de muncă datorită condițiilor deosebite, respectiv în cadrul mai multor secții.
Pârâta TRANSILVANA Aad epus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii deoarece reclamantul a fost salariat al antecesoarelor pârâtei A și A, cărora le revine obligația de a face cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
Pârâta prin lichidatori a depus întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune acordării grupei solicitate în condițiile în care din probele administrate rezultă că acesta se încadrează în grupa de muncă pe care o solicită, dar solicită reclamantului să-și precizeze acțiunea cu privire la perioada pentru care solicită grupa de muncă.
Prin Sentința civilă nr.1682/2009 Tribunalul Alba respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul G împotriva pârâtei A, prin administrator judiciar Manager CM A I și Casa de Insolvență Transilvania. S-a luat act de renunțare a reclamantului față de pârâta Transilvania
Pentru hotărî astfel, prima instanță reținut că, n carnetul de muncă este menționat expres că reclamantul nu a beneficiat de grupa I de muncă pentru perioada solicitată în acțiunea introductivă, or această mențiune are forța oricărei mențiuni dintr-un înscris autentic, în sensul art. 1171 cod civil iar din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că activitatea desfășurată de reclamant se încadrează în grupa I de muncă.
Împotriva hotărârii declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii și admiterea acțiunii așa cum fost formulată.
În expunerea de motive recurentul arată că, instanța de fond reține în mod eronat, că activitatea desfășurată de el nu se încadrează în grupa I de muncă, deoarece nu se regăsește în la nivel de unitate pe anii 1992, 1993 și 2000 iar în contractul de muncă este menționat în mod expres că nu a beneficiat de grupa
Încadrarea pe grupe de muncă s-a făcut în conformitate cu anexa nr.8 din aferente anilor 1992, 1993, iar potrivit anexei nr.7 activitatea desfășurată de el se încadrează în grupa I de muncă, deoarece condițiile erau cele identice din secțiile,.
Prin natura producției la A, existau secțiile I, II, Fontă, Atelier, Atelier Tratamente, în celelalte secții, respectiv M1, M2 și existau condiții identice cu secțiile la cald astfel încât consideră că sunt aplicabile prevederile art.3 raportat la art.23, 25 anexa 1 din Ordinul nr.50/1990.
Datorită faptului că existau condiții de muncă identice cu cele din siderurgie consideră că este îndreptățit, la fel ca și colegii săi, la acordarea grupei I de muncă.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că recursul declarat de reclamant este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a fost angajatul pârâtei A în perioada 08.11.1969-01.12.1984, în funcția destrungar în cadrul Secției Mecanică I și II conform mențiunilordin carnetul de muncă.
Potrivit art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
De asemenea, potrivit art. 6 din același act normativnominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități,ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Art. 7 al textului de lege prevede că încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50 %, iar pentru grupa a II -a cel puțin 70% din programul de lucru.
În aplicarea acestui text de lege, conducerea societății intimate, în urma negocierii cu sindicatul a clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, a stabilit locurile de muncă cu condiții deosebite de muncă încadrate în grupele I și II menționându-le expres în înscrisurile privind structura locurilor de muncă pe grupă de muncă depuse la dosar.
Perioada lucrată după data de 18.03.1969 până în anul 1990, când intrat în vigoare.nr.50/1990 și în continuare, se încadrează în grupele I și II de muncă în conformitate cu prevederile ordinului ce înlocuiește ordinele nr. 59/1969, 105/1976 și 210/1977 ale ministrului muncii și ministrului sănătății, care își încetează aplicabilitatea.
Pentru perioada de activitate desfășurată între 18.03.1969 și 31.12.1975 încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul lucrat, așa cum a fost stabilit prin Precizările Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății nr. 11.860/1969, fără a se condiționa de existența buletinelor de determinare a noxelor, cum greșit susține recurentul.
Pentru perioada lucrată între 01.01.1976 și 31.12.1989 încadrarea în grupele I și II de muncă, de asemenea, nu este condiționată de existența buletinelor de determinarea noxelor.
perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Sociale.
Faptul că, ulterior anului 1990 s-a încheiat la nivelul societății comerciale contract colectiv de muncă iar în anexe s-au prevăzut sectoarele care beneficiază de grupă de muncă, anexe pe care le invocă recurentul în susținerea pretențiilor sale, nu are relevanță, deoareceacest contract nu poate fi aplicabil recurentului pentru perioadă în care nu era în vigoare.
La nivel de unitate, funcția de strungar deținută de reclamant în cadrul unității pârâte pentru perioada 08.11.1969-01.02.1984 în cadrul secției Mecanică 1 și 2, nu se regăsește ca fiind încadrată în grupa I de muncă potrivit Ordinului nr.50/1990. Chiar dacă reclamantul și-a desfășurat activitatea în condiții nocive de muncă nu prezintă relevanță juridică la încadrarea în grupa de muncă pretinsă, în condițiile în care nu sunt întrunite criteriile legale susenunțate.
Față de cele ce preced, Curtea, în conformitate cu art.312 alin.(1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul promovat de reclamant.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 1682/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.02.2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.C/
6 ex./.10.03.2010
Jud. fond. /
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Carmen Fiț
