Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 270/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.270/
Ședința publică din 23 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Luminița Șolea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta, cu domiciliul în G,- împotriva deciziei civile nr.19/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenta-pârâtă, personal, intimații-pârâți și, personal, lipsă fiind intimata-reclamantă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Recurenta având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. La agenția imobiliară a fost forțată să semneze de către fostul soț. Se consideră înșelată pentru că i s-a spus că mai primește o garsonieră. Solicită a se lua măsuri. locuiește pe- cu gazdă, împreună cu cei trei copii minori.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. 2493/C/2006 la data de 01.03.2006, reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și, a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate pierderea dreptului locativ al pârâților asupra imobilului din G,-, -.11,. 50 și să i se atribuie beneficiul contractului de închiriere privind acest imobil.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta a încheiat cu Primăria mun. G contractul de închiriere nr. 520/24.03.1994, reînnoit la data de 28.07.2004; mai susține pârâții au părăsit imobilul în 2002, reclamanta rămânând să locuiască singură și încheind cu SC SA un contract de furnizare de energie electrică.
În drept, a invocat disp. art. 27 din Legea 114/1996 și art. 111 din pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 3827/04.05.2007 a Judecătoriei Galați, a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta.
A fost admisă acțiunea civilă în constatare formulată de reclamanta împotriva pârâților, și și în consecință:
S-a constat că pârâții au pierdut dreptul locativ asupra imobilului situat în G,-, -.11,. 58.
A fost atribuit reclamantei beneficiul contractului de închiriere asupra acestui imobil.
Pentru a se pronunța această soluție, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Din sentința civilă nr. 4888/26.09.2003 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. 4331/C/2003 (filele 78-80 și 92-94) rezultă că pârâta din prezenta cauză, (fostă ), a fost căsătorită cu G, căsătoria fiind desfăcută prin divorț, potrivit aceleiași sentințe pârâtei i-a fost atribuit beneficiul contractului de închiriere nr. 520/24.03.1994 (reînnoit) privind spațiul de locuit din G,-, -.11,. 50.
Din contractul de închiriere nr. 520/28.07.2004(filele 4-5) rezultă că pârâta este titulara acestuia, având ca obiect spațiul în discuție.
De altfel, din declarația dată la 02.08.2002 de către fostul soț al pârâtei, respectiv de către G(fila 84) rezultă că acesta este de acord cu schimbarea titularului acestui contract de închiriere pe numele pârâtei și a fiului lor.
La data de 11.05.2004, aceeași persoană G(fila 86) a renunțat în formă autentică la beneficiul contractului de închiriere având ca obiect imobilul din G,-, -.11,. 50, în favoarea fostei sale soții, renunțare dată în fața notarului public (fila 86).
Din coroborarea acestor înscrisuri(fila 78-80, 84 și 86) rezultă fără dubiu că fostul soț al pârâtei, respectiv G, a pierdut orice drept locativ asupra imobilului din G,-, -.11,. 50.
Depozițiile celor două martore audiate în cauză se coroborează cu "convenția de promisiune bilaterală de vânzare cumpărare încheiată între părți(fila 83), potrivit căreia pârâta promite să-i vândă reclamantei imobilul, după ce în prealabil îl va cumpăra de la stat; totodată pârâta a recunoscut că a primit deja prețul vânzării de 120.000.000 de lei, ROL, de la reclamantă, la data de 2.08.2002.
Din adeverințele nr. 223/11.09.2006(fila 88) și nr. 224 din 11.09.2006(fila 89) eliberate de Asociația de locatari nr. 850 G rezultă că reclamanta locuiește în imobilul în discuție din anul 2002, neavând datorii la întreținere.
Din înscrisurile aflate la filele 85, 95-98 rezultă că reclamanta a încheiat contracte de furnizare a energiei electrice privind apartamentul în discuție, încă din anul 2002 și ulterior în 2005. Mai mult, din înscrisul aflat la fila 99 rezultă că la apartament s-au efectuat servicii de blindare instalații.
Coroborând toate probele administrate în cauză instanța a apreciat că reclamanta a putut încheia astfel de contrate numai dacă a figurat în contractul de închiriere având un drept locativ, aspect relatat în acțiunea principală și confirmat de martora.
Pârâții, deși au avut calitate de chiriași ai apartamentului cu nr. 50,-, -.11, au promis să-l vândă reclamantei cu 120.000.000 de lei, ROL, după ce ei înșiși îl vor cumpăra de la stat - înțelegere în baza căreia în anul 2002 reclamanta s-a mutat în apartament cu acordul chiriașilor, iar aceștia au părăsit de bună voie acest apartament, și au pierdut dreptul locativ asupra imobilului.
Potrivit art. 27 din Legea nr. 114/1996 - legea locuinței: "în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, închirierea continuăîn beneficiul altor persoane care au avut același domiciliu cu titularul cel puțin un an și care au fost înscrise în contractul de închiriere".
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o sub aspectul greșitei aprecieri a probelor administrate în cauză.
A arătat că la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare era căsătorită, însă ulterior a divorțat, soțul său fiind acela care a încasat suma de bani de la reclamanta. Cu acești bani soțul său a cumpărat o casă și un teren.
În urma divorțului, pârâtei i-au fost încredințați spre creștere și educare cei trei minori și i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere asupra imobilului situat în strada - -.
Apelanta nu s-a putut muta însă în acest imobil, deoarece locuia intimata-reclamantă, cu acordul fostului soț, încă din anul 2002.
Deși nu avea nici un drept intimata-reclamantă a refuzat să părăsească imobilul, invocând faptul că a efectuat o serie de îmbunătățiri.
Consideră că intimata-reclamantă folosește în mod abuziv imobilul, iar orice pretenție a acesteia trebuie îndreptată împotriva fostului soț, care a încasat toți banii cu prilejul încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin decizia civilă nr.19/2008 a Tribunalului Galațis -a admis apelul, s-a schimbat în parte sentința civilă nr.3827/2007 a Judecătoriei Galați numai în ceea ce privește capătul de cerere privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere care a fost respins pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâților.
Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
Sub un prim aspect, se constată că dispozițiile art. 27 din Legea nr. 114/1996 republicată invocate de reclamantă în ceea ce privește capătul de cerere privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere al imobilului din strada - - nu sunt aplicabile în speță.
Acest capăt de cerere trebuie analizat prin prisma dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 114/1996, potrivit cărora închirierea locuințelor se face pe baza acordului dintre proprietar și chiriaș, consemnat prin contract scris.
Din acest punct de vedere, se constată că cererea privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere trebuie formulată de reclamantă în contradictoriu cu proprietarul sau persoana juridică care are un drept de administrare asupra imobilului.
Și cum raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, rezultă că pârâții din prezenta cauză nu au calitate procesuală pasivă în ceea ce privește capătul de cerere privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere.
În ceea ce privește primul capăt de cerere, se constată că reclamanta își justifică interesul în a solicita instanței să se constate că pârâții și-au pierdut dreptul locativ asupra imobilului.
Deși nu erau proprietari asupra imobilului, pârâta împreună cu fostul soț, G, i-au promis reclamantei că vor face toate demersurile pentru a deveni proprietari asupra imobilului și că i-l vor vinde primind de la aceasta suma de 120.000.000 lei(ROL) la data de 02.08.2002.
Din acel an reclamanta s-a mutat în apartament, a efectuat îmbunătățiri, a achitat cheltuielile de întreținere, a încheiat contracte cu diverși furnizori de servicii, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar și martorii audiați în cauză.
Pârâta, împreună cu soțul și copii, s-a mutat într-un alt imobil.
Cu prilejul procesului de divorț, declanșat la 24.01.2003, pârâta a avut o atitudine duplicitară, în sensul că a solicitat atribuirea beneficiului contractului de închiriere fără a aduce la cunoștința instanței că a fost încheiată o promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la acest imobil sau că nu mai locuia în imobil din anul 2002.
Această atitudine s-a menținut și ulterior, când, la data de 11.05.2004, numitul G declară că renunță la beneficiul contractului de închiriere în favoarea fostei soții, pentru ca la data de 22.09.2004, pârâta să declare că locuiește efectiv în acest imobil (declarații autentificate la notar - filele 86-87 dosar fond), în final obținând reînnoirea contractului de închiriere (contract nr. 520/28.07.2004 - fila 4 dosar fond).
Prin aceste manopere frauduloase, pârâta a reușit să intre în posesia unei sume de bani, dar și să-și reînnoiască contractul de închiriere, deși nu a mai exercitat dreptul de folosință asupra imobilului încă din anul 2002.
În consecință, în mod legal și temeinic a apreciat prima instanță că pârâții și-au pierdut dreptul locativ asupra imobilului situat în G, str. - -, soluția primei instanțe fiind menținută sub acest aspect.
Impotriva deciziei civile nr.19/2008 a Tribunalului Galația declarat recurs pârâta considerând-o nelegală pentru că dispozitivul nu cuprinde mențiunea atribuirii beneficiului contractului de închiriere. Deși în considerente Tribunalul Galația reținut în mod corect că apelanta-pârâtă este titulară contractului de închiriere, în dispozitiv nu se regăsește această constatare.
Totodată această decizie încalcă principiile de drept procesual ignorându-se voința părților stabilită prin contractul de închiriere și situația de fapt existentă.
Astfel, apelanta-pârâta - deși este titulara contractului de închiriere locuiește în alt imobil, împreună cu 3 copii minori, nu realizează venituri și se chinuie să trăiască din alocația copiilor.
Intimata nu are nici un drept locativ asupra apartamentului 50 din Blocul 11, str.- - pentru că a încheiat doar o promisiune de vânzare-cumpărare cu d-nul imobilul în mod abuziv și a acumulat datorii la întreținere de 1100 lei.
Ca atare solicită să se admită recursul și să i se atribuie beneficiul contractului de închiriere.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că recursul nu este fondat.
Primul motiv de recurs vizând contradicția dintre considerente și dispozitiv e neîntemeiat pentru că-n considerente se motivează pe larg de ce instanța de apel a îmbrățișat opinia instanței de fond precum pârâții au pierdut drepturile locative asupra spațiului din G, str.- -, -.11,.50. S-a menționat că la un moment dat în trecut pârâta a fost titulara contractului de închiriere, dar că-n prezent pârâții nu mai au drepturi locative în ceea ce privește imobilul din cauză. Ca atare în dispozitiv în mod corect se găsește mențiunea că se păstrează soluția instanței de fond în ceea ce privește constatarea că pârâții au pierdut drepturile locative.
Cu privire la capătul de cerere formulată de reclamantă privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere instanța de apel l-a respins pentru lipsă calitate procesuală pasivă concluzie logică a celor reținute de instanța de apel precum pârâții și-au pierdut drepturi locative dar reclamanta pentru a putea deveni beneficiara contractului de închiriere ar fi trebuit să cheme în judecată pe proprietarul spațiului și anume Primăria
Drept urmare nu există vreo contradicție între dispozitiv și considerente sau vreo omisiune în dispozitiv.
Al doilea motiv de recurs, vizând încălcarea voinței părților din contractul de închiriere, e, de asemenea, neîntemeiat avându-se-n vedere faptul că prin antecontractul din 02.08.2002 dintre, G și prima a promis să efectueze toate demersurile necesare perfectării vânzării-cumpărării apartamentului între aceleași părți.Unul din aceste demersuri era acela de a cumpăra apartamentul de la obligație de care nu s-a putut achita pentru că nu îndeplinea o condiție prev. de lege (să nu fi deținut anterior o altă locuință). Cum în situația ivită, în caz de neexecutare o altă posibilitate de îndeplinire a promisiunii luate este aceea că promitentul vânzător să cedeze beneficiul contractului de închiriere în favoarea promitentului cumpărător iar acesta din urmă să facă celelalte demersuri pentru cumpărarea apartamentului și cum în caz de neexecutare de bunăvoie a unei obligații contractuale pe cale judecătorească se poate obține realizarea obligației în lumina principiului executării în natură a obligațiilor consacrate (art.1073 și 1075 Cod civil), se constată că nu a avut loc nici o încălcare a voinței juridice a părților. Situația materială a recurentei excede cadrului procesual.
Față de considerentele de mai sus prin prisma disp.art.312 teza I Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de pârâta, cu domiciliul în G,- împotriva deciziei civile nr.19/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.LȘ-23.05.2008
Dact.MH-23.05.2008/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Simona BacșinJudecători:Simona Bacșin, Anica Ioan, Luminița Șolea