Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 273/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 273/2008
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii, și, împotriva deciziei civile nr. 219/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat -, cu delegație la dosar pentru contestatori, lipsă fiind aceștia și restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv d-na judecător Carla lipsește din instanță, fiind în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, completul de judecată a fost complinit, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 6 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător - -, desemnată din lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul contestatorilor - avocat -, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii atacate și fixarea unui nou termen de judecată pentru judecarea cauzei în recurs.
Declară că nu mai susține motivul de contestație prevăzut de art. 317 pct. 1 alin. 2 cod procedură civilă, renunțând la acesta și susține cel de-al doilea motiv al contestației în anulare, respectiv cel întemeiat pe prevederile art. 318 cod procedură civilă, cum că în speța de față este vorba despre o eroare materială, valoarea reală a imobilului este de peste 1 miliard de lei, astfel că s-au încălcat dispozițiile de ordine publică privitoare la competență, eroarea constând în faptul că la aprecierea competenței, s-a avut în vedere valoarea de inventar veche a imobilelor din litigiu, înainte de reorganizarea D, valoare care nu mai este de actualitate.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1139/2007, Judecătoria Devaa admis acțiunea civilă principală precizată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local și în consecință:
S-a constatat că reclamanta este proprietara imobilului construcție Magazin Mixt, cu bufet și anexe, situat în, nr. 50, jud. H, edificată pe terenul evidențiat în CF 155, nr. top. 362/
S-a constatat că reclamanta are un drept de folosință asupra suprafeței de 800 mp din terenul aferent construcțiilor sus menționate, înscris în CF 155, nr. top. 362/A, pe durata existenței acestora în proprietatea sa, pe amplasamentul delimitat de punctele topografice 7-24A-23-24-A-B-12-11-10-9-8-7 din completarea la raportul de expertiză topografică efectuată în cauză de expert, care face parte integrantă din prezenta sentință.
S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la construcție și a dreptului de folosință asupra terenului, în ce privește suprafața de 800 mp anterior descrisă.
S-a respins cererea de intervenție, completată, formulată de intervenienții, în contradictoriu cu reclamanta, precum și acțiunea conexată formulată de intervenienți în calitate de reclamanți în dosarul nr. 3554/2006( -) în contradictoriu cu pârâtele H, având ca obiect revendicare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Imobilul teren, în suprafață tabulară de 4487 mp, înscris în CF 155, nr. top. 362/a, este proprietatea tabulară a numiților în cotă de 3/4 părți, în cotă de părți din restul de părți și în cotă de părți din restul de părți, după cum rezultă din actele de stare civilă și certificatele de moștenitor, în urma defunctei ( căsătorită ), decedată la data de 03.12.1960, au rămas ca moștenitori copii acesteia, și.
Intevenienții și sunt moștenitorii defunctului, decedat la data de 23.06.1985 în calitate de soție supraviețuitoare și respectiv, fiu.
Numiții și sunt moștenitorii defunctei, decedată la data de 19.05.1974, în calitate de copii.
Intervenienta este moștenitoarea defunctului decedat la data de 17.12.1975, în calitate de fiică.
Față de aceste împrejurări, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesual active a intervenienților, ca neîntemeiată.
Imobilul construcție Magazin Mixt, din comuna, a fost edificat în anul 1965 de către fosta Uniune Regională a Cooperativelor de Consum H - D, a cărei continuatoare în drepturi este H - D, în prezent aflându-se în patrimoniul pârâtei Consum Coop.
Construcția este edificată pe o porțiune în suprafață de 1216 mp din terenul înscris în CF nr. top 362/
Prin convenții, fosta Gospodărie Agricolă 23 August din localitatea, raionul, regiunea H, a cedat cu titlu de folosință veșnică Uniunii Raionale a Cooperativelor de Consum din, o suprafață de 600 mp și respectiv 200 mp teren situat în intravilanul satului, între vecinii și, în scopul de a se construi pe acest teren un magazin universal, la dispoziția membrilor Gospodăriei Agricole Colective din.
Motivele de nulitate absolută a celor două convenții invocate de intervenienți prin intermediul completării la cererea de intervenție sunt neîntemeiate și au fost înlăturate.
Cele două convenții sunt încheiate în formă autentică, astfel că legalitatea lor a fost verificată de către judecătorul delegat, la momentul autentificării. Chiar dacă imobilul nu este determinat cu date de carte funciară, în cuprinsul celor două convenții, acesta este determinabil, prin vecinătățile la care face referire, coroborate cu autorizația de construire și celelalte documente întocmite în vederea edificării construcției.
In zonele colectivizate, nu se cerea condiția înscrierii CAP-ului în cartea funciară, pentru ca terenul respectiv să devină proprietatea acestuia.
Prin încheierea celor două convenții în formă autentică, B credință a este mai presus de orice îndoială, astfel că acesta a devenit proprietarul construcției, iar o deposedare a sa de bunul edificat ar constitui o înfrângere evidentă a principiului potrivit căruia B credință trebuie întotdeauna ocrotită.
B credință trebuie privită la momentul încheierii actului, când beneficiarul folosinței asupra terenului în cauză avea toate motivele să creadă că dreptul său a fost dobândit în condiții de perfectă legalitate.
In ce privește noțiunea de revendicare la care face referire art. 107 din Legea nr. 1/2005, aceasta nu poate fi interpretată decât în sensul de solicitare pentru reconstruirea dreptului de proprietate, în condițiile legilor reparatorii ( Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1 /2000).
De altfel în zonele cooperativizate, terenurile care s-au aflat în posesia fostelor cooperative agricole de producție nu revin de drept foștilor proprietari tabulari, ci, în privința acestora, legea specială a prevăzut reconstituirea dreptului de proprietate care se poate face, atât pe alte amplasamente cât și prin despăgubiri.
Raportat la cele de mai sus, instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată și a admis-
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs calificat apel, în ședința publică din 10.12.2007, intervenienții, și, solicitând schimbarea sentinței în sensul de a se constata dreptul de proprietate al acestora asupra imobilului înscris în CF 155, nr. top. 362/a, obligarea pârâtelor la predarea acestui imobil, și constatarea nulității absolute a convențiilor autentificate sub nr. 165/1952 și 182/1963 de către Fostul Tribunal Popular Raionul, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei.
Prin decizia civilă nr. 367/A/2007, Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondat apelul introdus de intervenienții reclamanți în dosarul conexat cu nr. 3554/2006 ( nr. unic -), și împotriva sentinței civile nr. 1139/2007, pronunțată de Judecătoria Deva.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Prin convențiile nr. 185/1962 și 182/1963 Pac edat în folosință veșnică, suprafața de 600 mp și respectiv 200mp.
Existența acestor convenții a căror nulitate absolută se solicită duce la concluzia neîndoielnică a posesiei terenului, la data încheierii lor, de către P.
Cu privire la critica formulată față de soluția instanței de fond, prin care s-a constatat dreptul de proprietate al reclamanților asupra construcțiilor și dreptul de folosință asupra suprafeței de 800 mp teren, în condițiile în care reclamanților nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe acest teren, nu se pot prevala de dispozițiile art. 492 cod civil.
Deoarece terenul s-a aflat în zonă cooperativizată, existența legii speciale, respectiv a Legii nr. 18/1991 și ulterior a Legii nr. 169/1997, a Legii nr. 1/2000, obligă la respectarea procedurii prevăzute de acestea.
Intervenienții moștenitori ai proprietarilor de carte funciară pot uza împotriva hotărârii comisiei de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de căile de atac prevăzute în procedura specială.
In apel, au fost depuse înscrisuri din care rezultă că intervenienții reclamanți recurenți au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar, astfel că apărarea intimatelor din recurs că acest teren n-a fost solicitat în procedura specială, a fost înlăturată ( 52 - 54 dosar apel).
Prin acțiunea înregistrată în dosarul nr. 4315/2004, rezultă că din suprafața de 4478 mp a nr. top. 362/a pârâta folosește 1216 mp, din care 400 mp construcții, restul suprafeței fiind folosită de vecinul de la și V, numitul
OGAșa fiind, s-a constatat că deși reclamanții au promovat o acțiune în revendicare, sigurele pârâte chemate în judecată au fost D și, deci soluția de respingere a cererii de intervenție și a acțiunii din dosarul conexat, este legală.
Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs intervenienții, și solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără a fi motivat în drept.
În expunerea criticilor se arată, în esență, că terenul în litigiu a fost proprietatea tabulară a antecesorilor lor și nu a intrat în perimetrul CAP, astfel că se aplică prevederile art. 492 cod civil privind accesiunea imobiliară și intenționează să păstreze construcțiile, iar pârâtele pot cere oricând contravaloarea acestora.
Convențiile relative la terenul în litigiu sunt lovite de nulitate absolută întrucât, cum fostul CAP nu era proprietarul terenurilor, nu putea face acte de dispoziție relative la imobil.
Prin acțiune s-a solicitat să se constate calitatea de proprietari asupra terenului în suprafață de 4478 mp, iar instanța se pronunță numai cu privire la terenul de 800 mp, lăsând nerezolvată situația juridică a diferenței până la suprafața tabulară solicitată.
Instanța legitimează abuzul de drept al reclamantei și nu se pronunță pentru 400 mp, neindicând nici proprietarul și nici titularul dreptului de folosință.
Împrejurarea că terenul este folosit parțial și de alte persoane nu poate conduce la respingerea acțiunii, aceasta trebuind a fi admisă în parte pentru porțiunea de teren ocupată de către pârâta chemată în judecată.
Prin întâmpinare, intimatele D și au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Prin decizia civilă nr.219/20.06.2008 pronunțată în dosarul nr- Curtea de APEL ALBA IULIAa admis recursul intervenienților, și, a casat decizia nr. 367/2007 a Tribunalului Hunedoara și a trimis cauza Tribunalului Hunedoara pentru judecarea recursului.
S-a reținut că recursul este întemeiat pe baza unui motiv de ordine publică privind necompetența materială după valoare a Tribunalului Hunedoara ca instanță de apel, excepție ce a fost pusă în discuția părților.
Articolul 2821Cod procedură civilă stipulează că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei (vechi) inclusiv, iar art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă prevede că tribunalele judecă, ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
Termenul de litigiu folosit de legiuitor în art. 2821Cod procedură civilă desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrina și jurisprudența în materie, prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonială, ori ca act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 181Cod procedură civilă, instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.
Or, litigiul dedus judecății este în al doilea ciclu procesual și are ca obiect principal constatarea existenței unui drept patrimonial asupra unui imobil construcție, situat în nr. 50.
Împotriva sentinței pronunțate în primul ciclu procesual s-a declarat recurs, recurs soluționat de Tribunalul Hunedoara și s-a dispus casarea cu rejudecare.
În al doilea ciclu procesual, nelegal, Tribunalul Hunedoara, investit cu soluționarea recursului împotriva sentinței 1139/2007 a Judecătoriei Deva pronunțată în rejudecare, la termenul de judecată din 10 decembrie 2007 calificat calea de atac procesuală ca fiind apelul luând în considerare un raport de evaluare extrajudiciară depus în fața sa și care evaluează imobilele având în vedere valoarea de la data efectuării raportului, respectiv noiembrie 2007.
Ori, cererile principale s-au înregistrat pe rolul Judecătoriei Deva la data de 11.11.2005, respectiv 9.09.2004 și s-au înregistrat sub nr. 7055/2004 și 4315/2004, dosare conexate.
În dosarul 4315/2004 recurenții au fost obligați să facă dovada valorii de circulație a imobilului, iar, față de lipsa îndeplinirii acestei obligații, prin încheierea din 21.02.2005 s-a dispus suspendarea judecății. Cauza s-a repus pe rol întrucât la dosar s-au depus înscrisuri în dovedirea valorii de circulație a imobilelor în litigiu.
Din aceste înscrisuri (filele 123, 124, 125) rezultă fără echivoc că valoarea imobilului este sub un miliard lei vechi.
De asemenea, în dosarul tribunalului 177/2006 la filele 231 - 241 din înscrisurile depuse rezultă același aspect.
Prin urmare, relevantă în cauză este valoarea imobilului de la data introducerii acțiunii și nu valoarea de circulație stabilită în cursul procesului, la mai bine de 3 ani, în conformitate cu prevederile art. 181Cod procedură civilă.
În consecință, având în vedere valoarea ce rezultă din înscrisurile depuse la dosarele din primul ciclu procesual arătate mai sus, respectiv că valoarea obiectului pricinii este sub un miliard de lei, iar competența materială este determinată de valoarea obiectului cererii, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 2821Cod procedură civilă citate mai sus, calea de atac ce se poate exercita împotriva sentinței este numai recursul.
Față de cele expuse, Curtea a constatat că Tribunalul Hunedoaraa soluționat calea de atac cu încălcarea normelor legale în vigoare la data sesizării, fiind incidente prevederile art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă, motiv pentru care se a admis recursul, a casat decizia pronunțată în apel, iar cauza a fost trimisă spre soluționarea căii de atac a recursului aceluiași tribunal.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare intervenienții, și, invocând motivele prev. de art. 317 al. 1 pct. 2.pr.civ.
În motivarea contestației s-a arătat că decizia atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, eroarea constând în faptul că, la aprecierea competenței, a fost avută în vedere veche valoare de inventar aflată în evidențele D, valoare care nu mai este de actualitate.
Cu ocazia dezbaterilor, mandatarul contestatorilor a arătat că nu mai susține motivul de contestație indicat în cerere, ci invocă prevederile art. 318.pr.civ. apreciind că dintr-o evidentă eroare materială, la stabilirea competenței s-a avut în vedere valoarea de inventar veche a imobilelor.
În drept, contestația a fost întemeiată pe prev. art. 318.pr.civ.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că prezenta contestație în anulare este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile prev. de art.317 pr.civ.( necompetență - motiv invocat inițial de contestatori și apoi nesusținut - sau vicii vizând procedura citării ) și art. 318.pr.civ.( greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs ).
În sensul art. 318.pr.civ. greșeală materială înseamnă o greșeală de ordin procedural, care a avut drept consecință darea unei soluții greșite, o greșeală comisă de instanță prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată. Greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt, și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Susținerile contestatorilor, în sensul că instanța de recurs, la pronunțarea soluției și stabilirea competenței de soluționare a căii de atac de către Tribunalul Hunedoara, în calitate de instanță de recurs, dintr-o eroare materială nu a luat în considerare valoarea imobilelor stabilită în raportul de expertiză extrajudiciară depus la Tribunalul Hunedoara, sunt nefondate.
Se constată că instanța de recurs a analizat în mod detaliat înscrisurile existente la dosar, inclusiv raportul menționat, și a expus pe larg motivele care au determinat luarea în considerare a elementelor care au stabilit valoarea obiectului pricinii la sub 1 miliard lei.
Astfel, nu poate fi reținută susținerea contestatorilor, deoarece instanța de recurs nu a omis să examineze, ci a înlăturat motivat raportul de expertiză extrajudiciară care determina o altă valoare a obiectului litigiului.
În consecință, nu se poate considera că soluția instanței de recurs este rezultatul unei evidente erori materiale, care să poată fi cenzurată în calea extraordinară de atac a contestației în anulare.
Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 318 teza I pr.civ. Curtea va respinge prezenta contestație în anulare.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii, și, împotriva deciziei civile nr. 219/20.06.2008 a Curții de APEL ALBA IULIA pronunțată în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.09.2008
Președinte, - - | Judecător, - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 ex/15.10.2008
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Monica Farcaș
