Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 284/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 284/
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelantul pârât MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C - împotriva sentinței civile nr. 97/C din 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, județ C, cererea de chemare în judecată având ca obiect "acțiune în constatare".
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data
de 25.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, pentru a da posibilitate apelantului pârât Municipiul C prin Primar să depună concluzii scrise, în temeiul disp. art. 260 alin. 1 în referire la art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra apelului la data de 02.12.2009, respectiv 03.12.2009, dată când a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea adresată instanței de fond și înregistrată sub nr.5721/24.03.2008 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul C prin Primar, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dobândirea dreptului de superficie în favoarea reclamantei asupra imobilului situat în municipiul C, cartier M, compus din construcție și teren în suprafață de 25984 mp, obligarea pârâtului de a-și exprima acordul în ceea ce privește intabularea dreptului de superficie, în cartea funciară, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a învederat instanței că a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției reprezentând depozitul situat în municipiul C, cartier M, fără teren aferent, în urma licitației publice organizată de Administrația Financiară C, în vederea recuperării datoriilor pe care debitoarea acesteia le avea din data de 16.10.1998, compus din 18 pătule de porumb, birouri, cabină, pod basculă, potrivit raportului de evaluare întocmit.
S-a mai arătat că edificarea construcțiilor mai sus arătate s-a făcut anterior anului 1989, când statul era unicul proprietar al terenului și cu acordul acestuia, întrucât nici o fostă întreprindere de stat nu putea să edifice un astfel de depozit fără a avea și consimțământul proprietarului terenului.
S-a mai precizat că deși reclamanta a efectuat demersuri pentru cumpărarea terenului de la municipiul C, acestea au rămas fără finalitate și vreo concretizare juridică în acest sens.
Pentru intabularea dreptului de superficie a mai precizat reclamanta este nevoie de acordul pârâtului care este proprietarul terenului, situație în care, urmează a se dispune obligarea în acest sens de către instanța de judecată.
În drept s-au invocat dispozițiile art.492 Cod civil, 27- 29 din Legea nr.7/1996, 274 Cod proc. civilă,
În dovedirea cererii de chemare în judecată s-au depus la dosar: factura fiscală nr. - din 22.10.1998, procesul verbal de licitație din 16 octombrie 1998, raport de evaluare, plan de situație imobil.
Prin sentința civilă nr.17222 din 08 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr- a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Constanța și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.
În considerentele sentinței civile mai sus menționate s-a reținut că valoarea totală a imobilului depășește suma de 500.000 lei astfel încât competența în primă instanță aparține tribunalului.
Pârâtul Municipiul C prin Primar, a invoca excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei de interes.
Prin sentința civilă nr. 97/26.01.2009 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual active a reclamantei și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii.
A admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului C prin primar și a constatat în favoarea reclamantei existența unui drept de superficie asupra imobilului situat în C, M compus din dreptul de proprietate asupra construcțiilor identificate prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de ing. - Depozitul M și dreptul de folosință pentru suprafața de 25994,45 mp identificat prin același raport de expertiză în limitele notațiilor date de punctele A-B-C-E-F- S-a dispus intabularea dreptului de superficie în favoarea reclamantei. S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că reclamanta se legitimează procesual activ, întrucât a formulat acțiunea pentru constatarea existenței unui dezmembrământ al dreptului de proprietate ca urmare a calității sale de devălmaș asupra construcțiilor cumpărate de soțul său în timpul căsătoriei, cât și în calitate de succesoare la moștenirea rămasă de pe urma defunctului său soț,.
S-a mai reținut că reclamanta a justificat un interes ce decurge din consolidarea dreptului de folosință asupra terenului aferent construcțiilor cumpărate, astfel încât urmează a fi respinsă și excepția lipsei de interes invocată de pârâtă.
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că în speță, dreptul de superficie este constituit prin convenția părților, fostul proprietar al construcțiilor având acordul autorităților locale administrative pentru a edificarea acestora.
Prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de ing. au fost identificate construcțiile realizate pe terenul situat în C, cartier M, cunoscute sub denumirea de "Depozit M", ce a aparținut C, amplasat pe suprafața totală de 25.994, 45 mp și identificată în planul de situație în limitele notațiilor date de punctele A-B-C-E-F-F, pe care se află amplasate 18 pătule pentru depozitarea porumbului, așezate pe baterii de către 6 bucăți, precum și alte construcții anexe ce au folosit personalului administrativ și de supraveghere, la care se adaugă rețelele electrice superioare, precum și platformele pietruite și betonate folosite ca drumuri de acces în incintă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel pârâtul Municipiul C prin Primar care a criticat-o pentru nelegalitate sub următoarele aspecte:
1.Instanța de fond a soluționat în mod greșit cele doză excepții de procedură invocate de pârât. Reclamanta nu a justificat nici calitatea sa procesuală activă și nici existența unui interes personal în promovarea acțiunii în constatarea dreptului de superficie.
Reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului nu este moștenitor sezinar, situație în care aceasta are nevoie de certificat de moștenitor pentru trimiterea în posesie, probă pe care nu a produs-
2.Pe fond, acțiunea promovată de reclamantă este nefondată întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru dobândirea unui drept de servitute.
Autoarea reclamantei, respectiv "" nu a avut constituit în favoarea sa un drept real de folosință, aspect ce rezultă și din factura de vânzare a construcțiilor provizorii. Cea mai M parte a construcțiilor - pătulele sunt construcții provizorii a căror durată de folosință s-a împlinit, iar elementele de construcție definitivă au fost realizate fără autorizație legală de construire.
Existența -ului pe teren face inadmisibilă constatarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate în favoarea unui terț, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 492 Cod civil, în temeiul cărora proprietarul terenului este și proprietarul construcției edificate de un terț fără acordul proprietarului bunului.
În apel, la solicitarea părților, instanța a încuviințat conform art. 295 alin. (2) Cod proc. civilă completarea materialului probator cu înscrisuri: istoricul de rol fiscal pentru terenul în suprafață de 25987,87 mp, nr. 116/17.04.2003 pentru aprobarea planului urbanistic zonal - Reabilitare- M, nr. 58/5.03.1996 de respingere a cererii privind emiterea Acordului Consiliului Local pentru terenul aferent incintei Depozit -M, S = 25987,8 mp.
Analizând legalitatea hotărârii apelate în raport de criticile pârâtului Municipiul C se rețin următoarele:
1.Critica referitoare la modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesual active a reclamantei se reține a fi vădit nefondate și urmează a fi respinsă.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantei și cel care se pretinde titularul dreptului.
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv factura nr. -/22.1.20.1998 rezultă că numitul, soțul reclamantei în prezent decedat, a cumpărat un număr de 18 pătule, drum de incintă, gard prefabricat, basculă auto, birou un corp un vestiar, în urma licitației publice organizată de Administrația Financiară Cumpărătorul a dobândit bunul în nume propriu, iar nu ca reprezentant al unei societăți comerciale, situație în care, în baza art. 30 Codul familiei, bunurile menționate în factură au caracterul unor bunuri comune.
În raport de calificarea bunurilor și față de actele de stare civilă depuse la dosar, în mod judicios prima instanță a reținut că reclamanta s-a legitimat procesual activ în prezenta cerere, ca urmare a calității sale de codevălmaș asupra construcțiilor, cât și ca succesor legal - soție supraviețuitoare a cumpărătorului.
2.Pe fondul apelului, Curtea constată că sunt fondate criticile pârâtului, apelul urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Dreptul de superficie, care presupune o suprapunere a două drepturi de proprietate aparținând la doi proprietari diferiți și având obiecte diferite, dreptul de proprietate al superficiarului asupra plantațiilor, construcțiilor și lucrărilor și dreptul de proprietate al altei persoane asupra terenului, constituie o excepție de la regula prevăzută de art. 488 Cod civil, potrivit căreia proprietatea asupra terenului cuprinde și proprietatea a tot ce se află pe suprafața lui, precum și de la principiul că proprietatea asupra lucrului principal se extinde asupra a tot ceea ce unește ca un accesoriu cu acel lucru.
o suprapunere a două drepturi de proprietate, dreptul de superficie ca dezmembrământ al dreptului de proprietate se constituie prin convenția părților, prin uzucapiune, sau prin lege.
În speță reclamanta a invocat că este titulara unui drept de superficie compus din dreptul de proprietate asupra construcțiilor cumpărate de soțul său prin factura nr. -/22.1.20.1998 și dreptul de folosință asupra terenului aferent acestor construcții în suprafață totală de 25994,45 mp, drept dobândit în baza convenției încheiate între autoarea sa - proprietara construcțiilor și unitatea administrativ - teritorială Municipiul C-proprietara terenului.
În cauză se reține, din probatoriul administrat, că reclamanta nu a făcut dovada existenței unei înțelegeri în acest sens, neavând calitate de titular al unui drept real de folosință la momentul vânzării acestor construcții, iar reclamanta în calitate de succesor cu titlu particular a cu privire la construcțiile dobândite în anul 1998 nu a putut dobândi mai multe drepturi decât deținea autoarea sa.
Astfel se reține că la momentul transformării fostei unități economice de stat C în, conform Legii nr. 15/1990, terenul în suprafață de 25994,45 mp nu s-a menționat în patrimoniul noii societății comerciale înființate cu nici un titlu.
Art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 prevede că bunurile din patrimoniul societății comerciale cu capital de stat sunt proprietatea acestora, cu excepția celor dobândite cu alt titlu.
Rezultă că începând cu momentul transformării fiecăreia dintre fostele unității economice de stat în societăți comerciale, dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate cu titlu de administrare directă în patrimoniul lor a încetat și concomitent s-a născut dreptul de proprietate privată al societății comerciale respective.
Înainte de transformarea lor în societate comercială cu capital de stat, patrimoniul unității economice respective a fost supus inventarierii și evaluării pentru a se stabili valoarea capitalului social.
Conform art. 11 din nr.HG 834/1991 "Terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină pentru societățile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort, iar pentru societățile comerciale înființate prin decizia organului administrativ de stat, de către autoritatea publică județeană". Art. 4 prevede că"terenurile disponibilizate ca urmare a aplicării art. 1 aparțin proprietății private a comunelor, orașelor sau județelor și se constituie în "Fond special destinat realizării de investiții sau desfășurării unor activități economice" administrat de autoritățile administrației publice locale".
În cauză se reține că procedura emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul aferent "Depozitului M" nu s-a finalizat, iar terenul de 25994,45 mp a fost disponibilizat conform art. 4 mai sus citat fiind înregistrat în domeniul privat al Municipiului
Astfel, prin nr. 58/5.03.1996 privind emiterea Acordului Consiliului Local al Municipiului C necesar obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, conform nr.HG 834/1991, a pentru terenurile aferente unor obiective și respingerea cererii privind Acordul pentru alte terenuri deținute de societate în Municipiul C s-a respins cererea privind emiterea Acordului Consiliului Local pentru terenul aferent incintei "Depozit M" - S-,87 mp, conform planului de situație Anexa 21, ce face parte integrantă din această hotărâre (filele 58,59 dosar nr- al Judecătoriei Constanța ).
În raportul ce a însoțit expunerea de motive ce a determinat respingerea cererii privind emiterea acestui acord la pct. 4-Depozitul M"s-a reținut că în urma cercetării la fața locului, s-a constat că terenul în suprafață de 25987,8 mp este ocupat într-un procent de 56% de construcții cu caracter provizoriu - silozuri pentru depozitarea legumelor, restul terenului fiind liber de construcții. Prin Planul Urbanistic Zonal - -etapa IM- Proiect nr. 78/1994 executat de Proiect s-a prevăzut pe amplasamentul actual zona de locuințe, zona de protecție a mediului - mal lac - și căi de comunicație (filele 46-53 dosar nr- al Curții de Apel Constanța ).
nr. 58/1996 nu a fost contestată de conform procedurii prevăzute de nr.HG 834/1991.
Prin urmare, la momentul vânzării construcțiilor - fostă proprietate, în documentația întocmită pentru organizarea licitației în vederea recuperării creanțelor creditorului Administrația Finanțelor Publice C, conform nr.OG 11/1996 - "Cap. III Analiza Diagnostic a - Depozit M", s-a menționat în mod expres că terenul nu face obiectul evaluării, fiind respinsă cererea debitoarei prin care solicita Acordul Consiliului Local al Municipiului C pentru intrarea în patrimoniul (filele 8-11 dosar apel).
Situația terenului a fost adusă la cunoștința potențialilor cumpărători, acestora nerecunoscându-li-se nici măcar un drept de folosință asupra terenului proprietatea Municipiului
De altfel se reține că toate construcțiile dobândite de cumpărătorul au caracterul unor construcții provizorii, așa cum rezultă din expertiza tehnică imobiliară efectuată de ing., cât și din raportul de evaluare întocmit în vederea vânzării la licitație a bunurilor proprietatea debitoarei în anul 1998.
Astfel în capitolul "Diagnosticul tehnic" analizându-se construcțiile ce urmează a fi vândute - 18 bucăți pătule de porumb, birouri, cabină pentru pod basculă, platformă betonată și gard de prefabricate" se menționează în mod expres că aceste construcții au fundații ușoare din beton pentru stâlpii de susținere, cadre și forme din lemn, pardoseli din pământ, învelitoare din plăci de azbociment deteriorate și închideri laterale din panouri de scândură de brad (filele 12-15), aceste caracteristici tehnice fiind specifice unor construcții provizorii, cu durată limitată de funcționare, și care pot fi ridicate la momentul împlinirii acestui termen, la cererea proprietarului terenului.
Mai mult se reține că autoarea reclamantei - nu justifică deținerea unui drept real de folosință asupra terenului în suprafață de 25995,45 mp aferent acestor construcții provizorii realizate în anul 1984.
Din istoricul de rol fiscal - adresa nr. R-/5.08.2009 emisă de - C, Direcția Patrimoniu rezultă că dacă în anii 1985, 1986, 1987, 1988 și 1989I. C deținea în folosință o suprafață de teren de 29155 mp aferente " M"ulterior anului 199o - după reorganizarea fostei unității de stat C în, conform nr.HG 18/1991, aceasta din urmă deținea, conform declarațiilor depuse în anii 1990, 1991, 1992, 1993, în folosință o suprafață de teren de 2500 mp aferentă - " M - ambalaje"(fila 30 dosar apel). Declarațiilor pe proprie răspundere nu li s-a atașat nicio dovadă din care să rezulte actul administrativ sau civil prin care s-ar fi atribuit în folosință acestei societăți comerciale o suprafață de teren.
Deși intimata reclamantă a susținut că toate construcțiile deținute de ea s-au edificat în baza unei autorizații de construcție, și în prezent sunt funcționale, nu s-au produs astfel de probatorii, nefiind depuse la dosar autorizațiile de construire, documentație din care să rezulte durata de folosință a acestor construcții provizorii și nici faptul că și în prezent ele sunt folosite conform destinației avută în vedere la momentul edificării.
Caracterul provizoriu al construcțiilor cumpărate de soțul reclamantei - - este recunoscut chiar de către reclamantă, care s-a înregistrat cu aceste construcții provizorii în registrul fiscal. Astfel, conform adresei - C nr. R-B-/30.07.2009, în prezent, în baza de date - persoane fizice, la rolul R:, la matricola M:7332, figurează înregistrate în indiviziune și, cu construcții provizorii cu suprafață desfășurată de 7437,55 mp, cu rol de impunere de -, 00 lei (fila 37dosar apel). Reclamanta nu și-a înregistrat vreun drept de folosință cu privire la terenul în suprafață de 25987,87 mp și nici nu a făcut dovada că plătește taxele de folosință pentru acest teren.
De altfel pentru o suprafață de teren de cca. 95 ha în care este inclus și terenul în litigiu s-a adoptat C nr. 1116/17.04.2003 prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal - Reabilitare - M și Regulamentul Local de Urbanism aferent -ului, în vederea realizării unor construcții pentru sănătate (); construcții pentru ocrotirea copilului () și zona de locuințe și funcțiuni complementare (ZB)(filele 40-44 dosar apel), proprietarul terenului Municipiul C nefiind de acord cu recunoașterea vreunui drept de folosință în favoarea reclamantei pentru construcțiile provizorii dobândite la licitație publică, și pentru care nu s-a dovedit existența unor autorizații de construire și nici acordul proprietarului terenului la momentul edificării acestor construcții cu caracter provizoriu.
Constatându-se că în cauză nu s-a făcut dovada existenței unei convenții între proprietarul terenului Municipiul C prin Primar și autoarea reclamantei -, cu privire la edificarea unor construcții pe terenul proprietatea apelantului pârât, în vederea dobândirii unui drept de superficie pentru terenul în litigiu, se reține că prima instanță a făcut o aplicare greșită în cauză a dispozițiilor art. 492 Cod civil, motiv pentru care în baza art. 296 Cod proc. civilă se va admite apelul pârâtului Municipiul
Se va schimba în parte hotărârea apelată în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca nefondată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței ce vizează soluționarea excepțiilor lipsei calității procesuale active și lipsa de interes a reclamantei în promovarea prezentei cererii.
Conform art. 274 Cod proc. civilă va obliga intimata reclamantă la 1650,61 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă și onorariu avocat, fond și apel.
Va fi obligată reclamanta la 560,23 lei reprezentând taxă timbru aferentă acțiunii la fond, și neachitată, către bugetul local
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul pârât MUNICIPIUL
C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C - împotriva sentinței civile nr. 97/C din 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, județ.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că respinge acțiunea ca
nefondată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimata reclamantă la 1650,61 lei cheltuieli de judecată
(onorariu avocat și taxă de timbru) aferente judecății în fond și în apel.
Obligă intimata reclamantă la 560,23 lei reprezentând taxă timbru
aferentă fondului, către bugetul local
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red.dec.jud./14.12.2009
Tehnored.gref./6ex./23.12.2009
Emis 2 com./23.12.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
