Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 342/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 342/A/2008
Ședința publică din 12 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Livia Băldean președinte secție
JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâții ȘI, împotriva sentinței civile nr. 350 din 25 iunie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimata, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul pârâților apelanți,avocat și reprezentanta reclamantei intimate, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar- fila 19, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanții pârâților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Curtea, după deliberare, constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului cauzei.
Reprezentantul pârâților apelanți solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și modificarea sentinței apelate în totalitate în sensul respingerii ca neîntemeiată acțiunii introductive. Susține pe scurt motivele de apel, arătând că actul de vânzare cumpărare a cărui nulitate se solicită nu este lipsit de cauză juridică, notarul public care l-a redactat a consemnat declarația vânzătorului, în sensul că prețul a fost achitat. Mai mult, din răspunsul la interogatoriu, se poate observa că prezenta acțiune nu a constituit inițiativa reclamantei și nici expresia propriei sale voințe, ci voința celorlalți copii.
De asemenea, arată că nu s-au avut în vedere apărările subsidiare a pârâților din întâmpinare în sensul că, dacă instanța va aprecia că este lovit de nulitate contractul de vânzare- cumpărare ca act de vânzare, el rămâne valabil ca act de donație întrucât întrunește condițiile de formă și fond ale unei donații.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea apelului ca fiind nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor pe care le depune la dosar. Apreciază că instanța a respins corect și judicios excepția inadmisibilității acțiunii. Susținerile apelanților nu au nici un fel de temei legal.
De asemenea, arată că în cuprinsul întâmpinării formulate în fața instanței de fond pârâții au admis ideea că în ipoteza în care actul ar fi nul pentru neîndeplinirea condițiilor de valabilitate ca act de vânzare- cumpărare, el ar trebui considerat valabil ca și donație, prin urmare chiar apelanții au admis că nu au achitat nici un preț.
În replică, reprezentantul pârâților apelanți arată că judecătorul fondului a reținut selectiv răspunsul la interogatoriu al intimatei, nefăcând nici o vorbire cu privire la răspunsul la întrebările de la numărul 5 și 8.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr.350/C din 25 iunie 2008,pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților ȘI și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 745/20-06.2007 la BNP având ca obiect terenul în suprafață de 9000 mp înscris în CF - C nr. cad. 9098; terenurile înscrise în CF 15341 C nr. top 13711/11/1/2, 13711/12/1/2/2 - în suprafață de 1256 mp precum și cota de parte din parcelele top 13711/11/1/5 si 13711/12/1/2/5. S-a respins cererea privind restabilirea situației de CF. Totodată, s-a respins cererea reclamantei privind plata cheltuielilor de judecată.
S-a dispus darea în debit a reclamantei pentru suma de 1400 lei reprezentând taxa de timbru neachitată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 745/20.06.2007 la BNP, reclamanta a înstrăinat pârâților terenurile arătate în petitul acțiunii pentru prețul convenit de 208.500 Euro, echivalentul a 671.683 lei la cursul oficial al BNR de 3,2215 Ron/Euro, preț achitat în întregime anterior semnării contractului.
Reclamanta este beneficiara titlului de proprietate - pentru suprafața de 9000 mp teren extravilan C în 96 parcela 36, iar prin titlul de proprietate - a beneficiat și de suprafața de 5700 mp extravilan alături de alți beneficiari, terenul fiind în tarlaua 94 parcela 13711/1/7.
Prin sentința civilă nr. 1680/4.02.2005 a Judecătoriei Cluj N, dosar nr. 19710/2004, s-a constatat că terenul în suprafață de 570 mp face parte din corpul funciar înscris în Cf 1811 C, s-a dispus comasarea parcelelor top 13711/11/1 si 13711/12/1/2 într-un singur corp funciar de 5700 mp; s-a dispus apoi dezmembrarea acestuia, reclamantei fiindu-i atribuite parcelele top nou 13711/11/1/2 și 13711/12/1/2/2 în suprafață de 1256 mp, dreptul reclamantei fiind întabulat în CF - Cota de parte din drumul de acces reprezentând parcelele top 13711/11/1/5 și 13711/12/1/2/5 este înscrisă în favoarea aceleași reclamante în CF - Terenul în suprafață de 9000 mp a fost înscris în CF - C nr. top 9098.
Prima instanță a reținut că din interogatoriul luat pârâtei rezultă că aceasta nu a cunoscut prețul convenit, ci doar faptul că prețul oferit de soțul său este cel înscris în actul de vânzare - cumpărare.Pârâta nu a fost prezentă la achitarea prețului, acest fapt fiindu-i doar comunicat de către soț.
S-a reținut că pârâta a declarat că prețul a fost achitat la data încheierii actului, la locuința reclamantei și că au avut un depozit bancar în lei, alte aspecte fiindu-i comunicate de soțul său. La aceleași întrebări pârâtul a declarat că prețul a fost achitat cu o săptămână înainte de încheierea actului, în euro, respectiv 200.000 euro, ce i-au fost împrumutați de fiii săi, iar 20.000 euro de un prieten pe numele.
În administrarea aceleiași probe reclamanta a arătat din nou insistențele la care a fost supusă, faptul că nu i s-a citit contractul anterior semnării și că nu a primit nici un preț.
Tribunalul a reținut că din întâmpinarea pârâților a rezultat că aceștia nu au exclus ipoteza unei conversiuni a actului încheiat, într-un act de donație, susținere ce nu poate fi primită de vreme ce înșiși pârâții susțin că au încheiat un contract de vânzare - cumpărare și nu o donație, pentru care au plătit prețul înscris. Pârâții au susținut, de asemenea,că declarația reclamantei, înscrisă în actul de vânzare cumpărare referitoare la achitarea prețului anterior încheierii contractului, are caracterul unei mărturisiri extrajudiciare ce nu poate fi retractată și nici combătută prin probe testimoniale.
Prima instanță a considerat că această apărare trebuie apreciată prin prisma conținutului art. 1171 si 1174 Cod Civil. Mențiunile făcute de părți în fata notarului public, referitoare la plata prețului anterior semnării actului, fără a fi verificate personal de notarul public, sunt prezumate a fi autentice până la proba contrară întrucât art. 1171 cod civil se referă la faptele materiale petrecute în fața notarului public și constatate de acesta în mod direct, în timpul exercitării funcției.
În consecință, tribunalul a reținut că probele menționate confirmă susținerile reclamantei privind lipsa cauzei convenției constând în neplata prețului, reclamanta făcând dovada acestei cauze de nulitate. Când lipsa cauzei constă în lipsa contraprestației - la contractele sinalagmatice - lipsește un element esențial al actului juridic, iar reclamanta a răsturnat prezumția instituită prin art. 967 Cod civ. Lipsa cauzei atrage sancțiunea nulității absolute a actului deoarece actul încheiat este contrar normelor de drept stabilite pentru încheierea sa valabilă.
Așa fiind, tribunalul a admis cererea privind constatarea nulității absolute a contractului.
Cererea privind rectificarea CF s-a respins ca nedovedită întrucât reclamanta a depus la dosar doar CF în care este proprietară, fără a fi depuse cărțile funciare în care imobilul s-a transcris după încheierea actului de vânzare - cumpărare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții și solicitând modificarea ei în totalitate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii introductivă de instanță, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în fond și în apel. În motivarea apelului au invocat următoarele motive de netemeinicie și de nelegalitate ale sentinței apelate:
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 05 decembrie 2007, instanța a respins fără temei legitim excepția de inadmisibilitate a acțiunii introductive de instanță pe care a invocat-o prin întâmpinarea depusă la dosar.
Motivele de inadmisibilitate ale acțiunii pe care le-au invocat au fost:
- contractul de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se solicită nu este lipsit de cauză juridică, de vreme ce prin conținutul său notarul public care l-a redactat a consemnat declarația vânzătoarei (reclamanta ), că întreg prețul contractual i-a fost plătit de către cumpărător înaintea perfectării contractului notarial;
- această declarație făcută de reclamantă în fața notarului public în deplină cunoștință de cauză și în deplină libertate de exprimare a propriei sale voințe juridice are semnificația juridică a unei mărturisiri extrajudiciare și valoare probantă superioară unei depoziții de martor;
- retractarea mărturisirii extrajudiciare la care s-a referit nu se poate face printr-o acțiune introductivă de instanță, întrucât reclamanta nu își poate retracta propria sa voință juridică liber exprimată și în deplină cunoștință de cauză în fața notarului public;
- promovarea acțiunii introductive de instanță nu a constituit nici inițiativa reclamantei și nici expresia propriei sale voințe, ci conform răspunsului la interogatoriul luat în fața instanței de judecată la întrebarea nr. 5 "copiii mei s-au ocupat de această acțiune. nu am avut cunoștință de promovarea acțiunii, dar m-am prezentat pentru că am primit citație."
- pe de altă parte la întrebarea nr. 8 din interogator care îi cerea reclamantei să declare dacă înțelege să renunțe la judecată această răspunde: "dacă ceilalți fii ai mei apreciază că trebuie să renunțe, renunț și eu".
- în fine, la o întrebare pusă din oficiu de instanță precizează:" ceilalți fii nu mi-au explicat obiectul acțiunii formulate nici anterior, nici ulterior introducerii acțiunii."
Susțin că însăși reclamanta recunoaște promovarea acțiunii introductive de instanță nu a fost opera voinței sale juridice, ci a celorlalți fii ai săi, ea aflând despre existența acțiunii, doar când a primit citația de la instanță. Și pentru că acțiunea nu a fost opera voinței sale ea nici nu poate renunța la judecată decât dacă renunță ceilalți copii ai săi. Cu toate acestea, judecătorul fondului a considerat că această acțiune este admisibilă.
Referitor la fondul cauzei, susțin că sentința apelată nu este legală și temeinică, instanța comițând câteva erori de judecată care au înrâurit la modul decisiv dezlegarea dată de el pricinii.
Astfel,susțin că o primă eroare de judecată constă în analiza selectivă a răspunsurilor la interogator date de reclamantă, precum și a celor date de către pârâți. Din răspunsurile date la interogator de către reclamantă, prima instanță a reținut doar pe acelea prin care aceasta afirmă că a încheiat contractul la insistențele pârâtului, că nu a primit nici un preț și că nu i s-a citit contractul de către notar, omițând cu desăvârșire răspunsurile date de reclamantă la întrebările nr. 5 și 8, precum și la întrebarea pusă acesteia din oficiu de către instanță, răspunsuri prin care aceasta confirmă că acțiunea introductivă de instanță nu a fost promovată de către ea, ci a fost înaintată în numele ei de către ceilalți fii ai săi, că ea nici nu a avut cunoștință despre înregistrarea acțiunii și nici despre obiectul ei, aflând despre existența procesului numai în momentul în care a primit citația. Prin urmare, s-a apreciat ca fiind relevantă afirmația reclamantei că notarul nu i-a citit contractul, ceea ce nu corespunde adevărului și că reclamantul a insistat pe lângă ea să-i vândă terenurile în litigiu pentru care nu a primit prețul, deși ea nici nu a reușit și nici nu a încercat să facă proba acestor afirmații, decât mărturisirea judiciară pe care reclamanta o face prin același interogator în sensul că nu a avut cunoștință despre promovarea acțiunii introductive de instanță, nici despre obiectul ei.
În al doilea rând, susțin că nici calitatea de reprezentant a doamnei avocat a reclamantei nu poate fi reținută, deoarece contractul de asistență juridică în baza căruia și-a îndeplinit atribuțiile în procedura judiciară nu a fost semnat de către reclamantă, ci a fost încheiat în numele ei fără mandat din partea acesteia de către fiica reclamantei.
Raportat la răspunsurile date de reclamantă la interogator, care au fost ignorate cu desăvârșire, judecătorul fondului avea obligația în baza art. 129 alin. 4 și 5. proc. civ. să verifice legitimitatea calității de reprezentant al avocatului care a participat la proces în reprezentarea reclamantei, fără ca aceasta să știe că este reprezentată de un avocat cu care nu a încheiat nici un contract de asistență juridică. În aceste condiții, susțin că întreaga procedură din fața primei instanțe a fost viciată și sub acest aspect.
Mai arată că o altă eroare de judecată constă în denaturarea apărării subsidiare a pârâților din întâmpinare în sensul că, dacă instanța va aprecia că este lovit de nulitate contractul de vânzare - cumpărare ca act de vânzare - cumpărare, el rămâne valabil ca act de donație întrucât întrunește condițiile de formă și de fond ale unei donații și, pe cale de consecință judecătorul fondului trebuia să-l mențină în vigoare ca atare, astfel cum pentru ipoteza prev. de art. 845.civ. legiuitorul a instituit o prezumție relativă în acest sens, însă instanța a interpretat-o ca o recunoaștere a pârâtului că nu a plătit prețul contractual, ceea ce este cu totul fals și cu totul tendențios.
În același sens susțin că au fost interpretate și răspunsurile la interogator date de pârâta, dându-le, fără temei legitim, semnificația unor indicii că prețul nu s-a plătit. La dosar au fost depuse dovezi medicale din care rezulta starea precară a sănătății pârâtei, dovezi în baza cărora ea putea să refuze justificat să răspundă la interogator. Prin faptul că pârâta a declarat la interogator că prețul nu a fost plătit în fața ei, ci a fost achitat de către soțul său la domiciliul reclamantei, precum și din faptul că pârâta a declarat că nu cunoaște exact prețul convenit ci doar că acel preț este înscris în contract, instanța a ajuns la concluzia potrivit căreia prețul nu a fost plătit, ignorând situația existentă în familia pârâților, dominată de maladia gravă de care suferă pârâta, precum și de faptul că pârâtul este șofer internațional de și că din această meserie el are venituri importante, ca și faptul că pârâții au doi fii majori care lucrează de mai multă vreme în Spania unde au câștiguri frumoase și că o mare parte din banii astfel câștigați aceștia îi trimit acasă pentru ca să fie investiți de către părinții lor.
În sfârșit, referitor la invocarea în cazul dat a dispozițiilor art.1171 și 1174. civ. care nu au legătură cu speța, arată că dacă reclamanta s-a prezentat în fața notarului și în deplinătatea facultăților mintale, fără să fie constrânsă, indusă în eroare sau în necunoștință de cauză, declară că a primit prețul contractual înaintea perfectării actului translativ de proprietate, nu exista nici un motiv plauzibil ca instanța să pună sub semnul îndoielii această mărturisire extrajudiciară și să ia în considerare ceea ce reclamanta declară la interogator, că nu a primit prețul contractual într-un proces în care fiind manipulată de ceilalți copii ai săi. Așa fiind, lipsa cauzei nu a fost dovedită în acest dosar, așa cum greșit reține prima instanță printr-o interpretare cu totul părtinitoare față de reclamantă.
La data de 23.08.2008 a decedat pârâta, iar prin cererea înregistrată la data de 16.10.2008, numiții, jr. și au învederat că sunt moștenitorii legali ai defunctei apelante și înțeleg să continue acest proces.
Prin întâmpinarea depusă la dosar (fila 13-14), intimata a solicitat respingerea apelului ca nefundat.
Examinând hotărârea apelată, actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea reține următoarele:
Referitor la inexistența cauzei contractului de vânzare-cumpărare, ca și condiție de validitate intrinsecă a oricărei convenții prevăzută de art.948C.civ, urmare a lipsei contraprestației părților,actul autentic de carese prevalează pârâții, în care s-a consemnat că prețul terenului de 208.500 Euro a fost achitat în întregime la data încheierii actului, nu reprezintăprobă certă a plății prețului, știut fiind că actul autentic face dovada deplină până la înscrierea în fals numai cu privire la constatările personale ale notarului, nu și cu privire la celelalte mențiuni ale actului, declarate de părți, cum este achitarea anticipată a prețului, care fac dovada numai până la proba contrarie, ce poate fi făcută prin orice mijloc de probă.
Or, în condițiile în care pârâții nu au făcut prin nimic altceva dovada plății prețului ca act juridic la mâna reclamantei, deși îi revenea sarcina probei, această plată nu poate fi reținută ca dovedită prin conținutul actului autentic, așa cum se pretinde, din moment ce mențiunea în discuție vizând plata prețului valorează doar ca început de dovadă scrisă.
Potrivit art. 966. civ, obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea nici un efect, iar în conformitate cu dispozițiile art.967 civ. cauza este prezumată până la dovada contrarie, motiv pentru care lipsa cauzei trebuie dovedită.
Pârâții nu au făcut dovada plății prețului, iar această plată nu poate fi reținută ca dovedită prin conținutul actului autentic, astfel că soluția pronunțată, de constatare a nulității absolute a acestuia este legală și temeinică, neavând relevanță în cauză împrejurarea că reclamanta a fost consiliată de copii săi, respectiv de frații pârâtului, în demersurile făcute pentru restabilirea situației anterioare încheierii actului, dată fiind situația tensionată creată între aceștia.
În același context, nici critica referitoare la lipsa mandatului acordat avocatului reclamantei nu este întemeiată. Avocatul și-a justificat calitatea în proces cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică, fiind fără relevanță faptul că acest contract a fost semnat de fiica reclamantei, respectiv de sora pârâtului, câtă vreme a existat consimțământul reclamantei pentru reprezentare și asistare prin avocat.
În sfârșit, în ce privește pretinsa "analiză selectivă a răspunsurilor la interogator a reclamantei", trebuie precizat că instanței nu i se poate cere, procedând la motivarea soluției, să analizeze detaliat fiecare răspuns la întrebările cuprinse în chestionar, ci să le rețină motivat doar pe acelea care constituie argumente în măsură să susțină soluția pronunțată, înlăturând, în același timp motivat pe cele pe care le-a considerat nepertinente.
Prima instanță a redat, însă, motivele de fapt și de drept, examinând problemele esențiale ale cauzei, printr-o motivare conformă cu dispozițiile art.261alin.1 pct.5 proc.civ.
Cum nici unul din motivele de apel invocate nu se verifică, prima instanță aplicând corect atât legea materială, cât și normele de procedură incidente stării de fapt, stabilită printr-o temeinică analiză a tuturor dovezilor administrate, hotărâtoare în dezlegarea pricinii, apelul fiind nefondat, urmează a fi respins conform art.282, 296.proc.civ.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 alin.3 proc.civ. apelanții vor fi obligați să plătească intimatei suma de 3800 lei, cheltuieli parțiale de judecată reprezentând parte din onorariul avocațial în sumă de 6000 lei, conform împuternicirii avocațiale și chitanțelor depuse la dosar (19,28,29), avându-se în vedere faptul că munca avocatului intimatei în fața instanței de apel nu justifică onorariul de 6000 lei, ea concretizându-se în redactarea întâmpinării, prezența la două termene de judecată și punerea de concluzii orale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul și pârâta, decedată în cursul procesului, continuat de, jr. și împotriva sentinței civile nr. 350/C din 25 iunie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numiții apelanți să plătească intimatei suma de 3800 lei, cheltuieli parțiale de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red.AR
Dact./8ex.
29.12.2008
Președinte:Denisa Livia BăldeanJudecători:Denisa Livia Băldean, Alina Rodina
