Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 391/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 391/2008
Ședința publică de la 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de către pârâții, și împotriva deciziei civile nr.60/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- având ca obiect acțiune în constatare.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din 16 octombrie 2008 și 21 octombrie 2008, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față reține:
Prin sentința civilă nr.1675/2007 pronunțată de Judecătoria Câmpenia fost admisă acțiunea principală formulată de reclamantul împotriva pârâților și soția sa, și, - și:
-s-a dispus rectificarea suprafeței din CF 571 cu nr.top.1371/1/1 și 1372/1/2 la suprafața reală de 6907 mp;
-s-a dispus anularea întabulării din CF 3370 și 2044 cu nr.top.1069/2001, 11166/20001, 71 și 993/2001 și restabilirea situației anterioare de CF în sensul reîntabulării pe vechii proprietari;
-a fost admisă cererea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali și împotriva pârâților, -, scu, G, și.
-S-a constatat că reclamanții reconvenționali și pârâții reconvenționali sunt coproprietari asupra imobilelor înscrise în CF 574 a dispus sistarea stării de indiviziune potrivit raportului de expertiză tehnică varianta I, prin atribuirea întregului imobil în litigiu reclamanților reconvenționali și în cota de 1/1 parte, fără sultă și s-a dispus întabularea în CF a acestui lot.
-Au fost respinse cererile reconvenționale formulate de reclamanții reconvenționali, - și.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.251 a Judecătoriei Câmpenia fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul și s-a constatat că acesta a dobândite dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor înscrise în CF 571 nr.top.1372/1/1 și 1371/1/2 cu o suprafață reală a acestor imobile de 6907 mp față de suprafața reală de 5471 mp cât era înscris în CF.
S-a reținut că imobilele înscrise în CF 3307, 2045 și 2044 sunt posedate de reclamant și nu de proprietarii de carte funciară și că această situație ar fi datorată unei identificări greșite a acestor imobile, aspect recunoscut de reclamanții reconvenționali.
Acțiunea principală a fost admisă potrivit art.36 și urm,din Legea 7/1996.
Reclamanții reconvenționali și sunt coproprietari cu ceilalți pârâți și reclamanți reconvenționali asupra imobilului înscris în CF 574 nr.top.1366/2 conform cotelor de proprietate înscrise în cartea funciară.
Din concluziile lucrării de expertiză topografică efectuată de. în dosar civil nr.362/2005, însușit de părți ca și probă în prezentul dosar rezultă că acesta este identic din punct de vedere topografică și administrativ cu cel înscris în CF 574 nr.top.1366/2 casă de lemn cu fundație de piatră, curte în suprafață de 572 MP și suprafață reală de 1152 mp situat administrativ în între vecinii -, și.
S-au efectuat două variante de sistare a stării de indiviziune cu privire la teren, s-au evaluat construcțiile, rezultând că acestea nu sunt comod partajabile în natură.
Instanța de fond a constatat în baza probatoriului administrat în cauză și în dosar 362/2005, având în vedere și sentința civilă 539/1987 a Judecătoriei Cîmpeni că în realitate este vorba despre unul și același imobil, coproprietatea părților, existând doar o eroare de identificare. Acest imobil a făcut obiectul unui partaj în anul 1987, fiind atribuit integral lui și.
Pentru acest considerent acțiunea reconvențională a acestora a fost admisă, conform situației anterioare, cu precizarea expresă a identificării corecte din punct de vedere al evidenței de carte funciară a imobilului.
S-a reținut că ceilalți reclamanți reconvenționali, - și au fost despăgubiți cu suma de bani pentru cotele lor de proprietate din imobilul partajat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtul G, pârâtele reclamante reconvenționale, și pârâții - și.
Recurenții au arătat în motivele de recurs următoarele:
Gac riticat sentința instanței de fond, pentru că deși este coproprietar al imobilului înscris în CF 574 nu i s-a acordat sulta aferentă cotei sale de proprietate și nici nu s-a avut în vedere investițiile pe care acesta le-a făcut la imobilul în litigiu, anterior anului 1960. Fratele său nu i-a acordat partea cuvenită din valoarea imobilului negociată cu forma.
, și au criticat hotărârea instanței de fond pentru că- nu a avut în vedere puterea lucrului judecat conform art.166 Cod procedură civilă. O astfel de acțiune trebuia promovată în contradictoriu cu proprietarii tabulari ai imobilului învecinat, iar încheierile de întabulare pot fin anulate doar în condițiile în care este desființat titlul care a stat la baza emiterii lor.
Instanța de fond nu a avut în vedere excepția autorității de lucru judecat conform art.163 cod procedură civilă în ce privește acțiunea reconvențională, în cauză fiind pronunțată sentința civilă 1529/2003 și sentința civilă 162/2006. De asemenea instanța de fond nu a avut în vedere că prin sentința civilă 583/2002 s-a pronunțat sistarea stării de indiviziune asupra acelorași imobile.
și - arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor părților chemate în judecată, respectiv asupra numiților și. Instanța de fond nu a avut în vedere înscrierile din cartea funciară actualizată, astfel că s-a pronunțat cu privire la unele persoane decedate deși acțiunea a fost promovată pentru alte persoane, iar alte persoane au fost înscrise cu un alt nume decât cel pe care îl poartă în prezent.
Pârâții nu sunt coproprietari de CF și nu au făcut dovada că sunt moștenitorii proprietarei, astfel că în mod greșit a fost admisă acțiunea față de aceștia.
Instanța de fond s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere cuprins doar în acțiunea reconvențională formulată de acești recurenți, pe care l-a admis deși acțiunea reconvențională a recurenților a fost respinsă.
În mod greșit a fost admisă acțiunea principală formulată de, fiind invocate aceleași motive ce au fost invocate de reclamanții reconvenționali, și.
Pentru aceleași considerente a fost invocată excepția autorității de lucru judecat.
În mod greșit s-a reținut că imobilul în litigiu, fără a fi identificat este același cu cel înscris în CF 574 și că reclamanții reconvenționali au efectuat investiții la acest imobil.
La termenul din 22.02.2008 s-a pus în discuție calea de atac împotriva hotărârii instanței de fond rezultând că valoarea acestuia este mai mare de 100.000 lei s-a apreciat și calea de atac legală a apelului, cauza fiind transpusă la completul de apeluri în baza art.282 raportat la 282 ind.1 cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.60/A/2008 Tribunalul Alba -secția civilă a admis apelul pârâților G și, și - împotriva sentinței civile nr.1675/2007 a Judecătoriei Cîmpeni, pe care a schimbat-o în parte, respectiv în ce privește soluționarea acțiunii principale și a cererii reconvenționale, astfel că judecând fondul cauzei:
-a fost respinsă acțiunea reclamantului împotriva pârâților, - și.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali și față de pârâții reconvenționali și -, și, cu, G și și.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Pentru a pronunța decizia menționată instanța de apel a reținut că prin sentința civilă nr.251/2007 a Judecătoriei Cîmpeni a fost stabilit exact suprafața uzucapată de reclamant și identificarea lui topografică, context în care acesta nu poate revendica o altă suprafață de teren, iar în condițiile în care a uzucapat și alte imobile cu o altă identificare topografică are posibilitatea formulării unui alt tip de cerere. Acțiunea acesteia este astfel inadmisibilă, ea fiind întemeiată pe un alt temei de drept, iar pe de altă parte o acțiune în rectificare de CF se face în contradictoriu cu proprietarii imobilelor învecinate celui pentru care se afirmă că are o suprafață mai mare decât cea înscrisă în CF. În funcție de formularea capătului I de cerere, capătul II devine admisibil în măsura în care titlul care a stat la baza emiterii încheierilor de întabulare este desființat sau nu. În considerarea acestor aspecte acțiunea principală a fost respinsă.
A reținut aceeași instanță că prin sentința civilp nr.539/1987 a Judecătoriei Câmpeni pronunțată în dosarul civil nr.1943/1986 a fost admisă cererea reclamanților de atunci - și alături de intervenienții în interes propriu, și G, constatându-se că aceștia au dobândit dreptul de proprietate ca efect al uzucapiunii asupra cotelor pârâților din imobil înscrise în CF 1034, nr.top.1384/1/3 fânaț de 5163 mp identic cu parcelele situate în str.G - denumită "" și alta "Locul de casă".
S-a stabilit că asupra terenului arătat mai sus ca și asupra edificatelor amplasate pe el, o casă și un grajd sunt coproprietari - în cotă de 10/28 părți, și intervenienții, și G în cote de 3/28 părți fiecare.
A fost sistată indiviziunea imobilului conform expertizei tehnice întocmite de în sensul că:
-otul nr.1cu nr.top.1384/1/3/3 fânaț de 4810 mp s-a stabilit în cotă de 1/1 parte lui -;
-lotul cu nr.top.1384/1/3/2 fânaț de 2140 mp cu construcție casă și garaj s-a atribuit lui;
-lotul cu nr.top.1384/1/3/1 - fânaț de 4000 mp s-a atribuit intervenientei;
S-a luat act că intervenienții, și G nu au pretins sulte din terenuri și edificate, iar a fost escontentată din drepturile sale din construcții astfel că părțile au fost obligate reciproc a-și recunoaște drepturile asupra loturilor atribuite, conform sentinței arătate.
S-a constatat că defuncta (mama reclamanților și a intervenienților) împreună cu aceștia prin joncțiunea posesiei cu antecesorul lor au dobândit pe calea uzucapiunii de 30 ani împliniți anterior legilor 58 și 59/1974, dreptul de proprietate asupra cotelor pârâților din imobilele înscrise în CF 1034 cu nr.top.1384/1/3.
Referitor la partajul terenurilor, instanța de la acea dată a stabilit că uzucapanții au convenit ca el să se facă prin constituirea a trei loturi, unul pentru în care să se includă și terenul aferent intervenienților și, unul pentru reclamantul -, care include terenul conform cotei și terenul cuvenit intervenientului și un lot lui ca cuprinde și cota parte cuvenită lui G și construcțiile. Cât privesc edificatele aceeași instanmță a stabilit că aceleași părți au convenit că ele să revină lui fără sultă, cu mențiunea că intervenienta a primit în contul părții sale din construcții teren în plus peste cota sa de 544 mp de la reclamant. Acea sentință a fost întabulată cu încheierea de CF nr.71/1900, astfel că parcelele de teren atribuite lui cu nr.top.1384/1/3/2 a fost întabulată în CF 2054.
S-a mai stabilit că prin sentința civilă nr.583/2002 a Judecătoriei Cîmpeni terenul ce a făcut obiectul acțiunii în uzucapiune și a partajului din dosarul civil nr.1493/1986 fac parte din imobilele înscrise în CF 574 nr.top.1366/2, că imobilele folosite de și fac parte din imobilul cu nr.top.1366/2 și că dintr-o eroare de identificare din expertiza la sentința civilă nr.359/1987 s-a stabilit că acestea fac parte din imobilul cu nr.top.1384/1/3/2.
Pentru aceste considerente, a reținut în continuare instanța de apel, prin sentința civilă 583/2002 a Judecătoriei Câmpeni imobilele au fost incluse în lotul nr.6 lăsate astfel în indiviziune pe toți coproprietarii cu argumentul că în fapt exista deja o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la aceasta, dar că există o neconcordanță între identificarea topografică din 1987 și cea din 2001, acest aspect urmând a fi clarificat printr-o acțiune specifică legislației referitoare la CF. Autoritatea lucrului judecat, materializat prin sentința civilă nr.539/1987 a Judecătoriei Câmpeni, a fost contestată și prin sentința civilă nr.162/2006 a aceleiași instanța.
Ori, a conchis aceeași instanță de apel, prezentele cereri reconvenționale vizează în fapt același aspect, astfel că fondul acesteia nu mai poate fi dezbătut din nou, în speță operând autoritatea lucrului judecat -art.163 cod procedură civilă. În speța de față există tripla identitate de părți, cauză și obiect se dezbate aceeași succesiune, se sistează aceeași stare de indiviziune cu privire la același imobil, astfel că aceste cereri reconvenționale formulate de și vor fi respinse.
Raportat la excepția autorității de lucru judecat este irelevantă nepronunțarea primei instanțe în contradictoriu cu moștenitorii proprietari tabulari chemați în proces în această calitate ca și cu privire la identificarea unor sub un alt nume decât cel pe care îl au în prezent, în contextul în care o atare identitate era stabilită, astfel că sub acest aspect a procedat corect instanța de fond -a conchis instanța de apel.
Împotriva deciziei civile nr.60/A/2008 a Tribunalului Alba -secția civilă în termen au declarat recurs și -, precum și pârâții reclamanți reconvenționali și.
1.Recurenții pârâți și -, prin recursul lor au solicitat modificarea acesteia sub aspectul rectificării motivării din considerentele deciziei, față de contradicțiile dintre argumente și partea dispozitivă.
Se susține în esență că deși s-au admis ambele apeluri exercitate în cauză - respingându-se în fapt atât acțiunea principală cât și cea reconvențională, în mod eronat se trece că se mențin celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Acest ultim aspect creează confuzii ducând la concluzia că s-a menținut în parte sentința primei instanțe. Se impunea în acest context admiterea recursului cu consecința înlăturării din dispozitivul deciziei recurate a acelei mențiuni.
Sub un alt aspect formal se susține că deși s-a respins cererea reconvențională a lui nu s-au trecut toți pârâții așa cum dealtfel s-a întâmplat și în acțiunea reclamantului.
Pe de altă parte deși s-au admis ambele apeluri din considerente s-ar deduce că s-a dat câștig de cauză lui.
Deși corect se reține existența autorității lucrului judecat se reține eronat identificarea topografică a imobilului din litigiu, astfel că greșit se motivează că pe terenul parcelat din CF 1034 există casă și grajd și că în lotul lui au intrat pe lângă terenul de 2140 mp construcțiile casă și grajd, expertiza demonstrând clar că terenul este fânaț, iar casa sa este pe lotul acestuia.
, arată în continuare recurenții, a primit doar cota de 3/28 părți din top.1366/2 și nu în întregime, cum greșit se reține în motivarea aceleiași decizii.
Sub un alt aspect critic se arată că deși corect s-a respins acțiunea reconvențională pe excepția autorității lucrului judecat, se omite a se respinge și pe excepția lipsei calității procesuale active, de a se solicita sistarea stării de indiviziune.
De asemenea greșit instanța de apel ca urmare a admiterii apelurilor omite să oblige pe reclamantul și pe reclamanții reconvenționali să achite cheltuielile de judecată de la fond și apel.
În drept recursul nu a fost motivat în sensul că nu s-a invocat niciunul din articolele limitativ prevăzute de art.304 cod procedură civilă.
2.Prin recursul lor pârâții reclamanți reconvenționali și soția au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul menținerii sentinței primei instanțe.
În expunerea motivelor de recurs se arată în esență că imobilul din litigiu a fost folosit de părinții, respectiv socrii lor, defuncții și începând cu anul 1931. După căsătoria lor în 1069 au edificat o serie de anexe- garaje și cotețe, au plătit impozitul, au adus îmbunătățiri la imobilul casă fără ca vreuna dintre părți să se fi opus.
Imobilul, arată în continuare recurenții, l-au dobândit în baza sentinței civile nr.539/1987 a Judecătoriei Cîmpeni, devenită irevocabilă, cu acordul fraților lor, care dealtfel au fost excontestați, însă dintr-o eroare de identificarea topografică s-a stabilit că imobilul a fost ridicat pe un alt topografic decât cel real. Ori, declarația olografă a numitei (fila 238), coroborată cu răspunsul ei la interogator, rezultă indubitabil că este vorba de același imobil, care a făcut obiectul partajului în 1987.
Cât privește pe, acesta este neîndreptățită să solicite partajul sau altă pretenție, în condițiile în care soțul ei a fost despăgubit. Mai mult, imobilul nu este comod partajabil în natură, lucru sesizat de experți, iar ei nu au alt spațiu locativ în proprietate. s-a ignorat și faptul că partajul voluntar de față impietează decisiv asupra celui judiciar de proprietate.
În dosarul civil nr.362/2005 ceilalți coproprietari au fost de acord să le fie atribuit întreg imobilul fără plata sultei, în contextul în care ceilalți au fost despăgubiți.
În concluzie, arată recurenții, pentru că există putere de lucru judecat cu privire la partajarea masei succesorale se impune a fi reanalizată doar eroarea scriptică de identificare topografică a imobilelor supuse partajului, eroare confirmată de expertul în dosar civil nr.362/2005 și G în dosarul 1794/2006 ambele ale Judecătoriei Cîmpeni. În drept s-au invocat dispozițiile art.304 punct 9 cod procedură civilă.
a depus întâmpinare prin care susține că are casă edificată pe terenul lui cu nr.top.1384/1/3/2, vândută companiei Montană.
Analizând cele 2 recursuri prin prisma criticilor invocate în scris și întemeiate pe dispozițiile art.304 punct 9 cod procedură civilă, dar și din oficiu în limitele conferite de art.306 alin.2 cod procedură civilă se constată a fi nefondate.
Referitor la recursul pârâților și - în mod greșit se susține că instanța de apel admițând ambele apeluri și respingând atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională nu mai putea dispune că se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În concret s-a stabilit că acțiunile reconvenționale sunt nefondate, astfel că sentința apelată a fost modificată parțial, respingându-se acțiunea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali recurenți și. A fost menținută sentința cu privire la acțiunea reconvențională formulată de, - și. Prin urmare sub acest aspect criticile sunt nefondate așa cum dealtfel și cu privire la faptul că deși s-au respins ambele acțiuni reconvenționale nu s-ar fi trecut toate părțile.
Susținerea acestor recurenți în sensul că deși s-au admis ambele apeluri din considerente ar rezulta că s-ar fi dat câștig de cauză doar lui, este la fel de neîntemeiată, instanța de apel argumentând judicios motivele care au determinat pronunțarea deciziei. Nici cu privire la neacordarea cheltuielilor de judecată din apel, criticile nu sunt întemeiate, în contextul în care s-au admis ambele apeluri, nefiind astfel incidente cerințele impuse de art.274 cod procedură civilă.
Nefondat se privește a fi și recursul pârâților reclamanți reconvenționali și, aspectele critice invocate de aceștia reprezentând în fapt chestiuni de netemeinicie, care nu se circumscriu condițiilor de nelegalitate impuse de art.304 cod procedură civilă.
, prin recursul declarat nu fac decât să reitereze faptul că ei sunt singurii îndreptățiți a li se atribui imobilul din litigiu, fără plata vreunei sulte, probele dosarului dovedind că i-au excontentat pe ceilalți coproprietari. Faptul că imobilul în opinia lor nu ar fi comod partajabil în natură și că du dețin alt spațiu locativ în proprietate nu reprezintă decât criterii ce trebuie avute în vedere în cadrul partajului și nu aspecte de nelegalitate ale deciziei recurate.
În legătură cu pretinsa greșită identificare topografică a imobilului, aspect cenzurat dealtfel de instanța de apel, este evident că se impune ca această împrejurare să fie clarificată pe calea unui proces civil de sine stătător, cu atât mai mult că în cauză a fost reținută excepția autorității lucrului judecat rezultată și materializată prin sentința civilă nr.583/2002 a Judecătoriei Cîmpeni și 539/1987 a aceleiași instanțe.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții și -, precum și pârâții-reclamanți reconvenționali și împotriva deciziei civile nr.60/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba -secția civilă în dosarul civil nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - semn. conf. art. 261 grefier șef |
Red.
Dact.2ex/21.11.2008
Jud..,
Jud.fond.
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță
