Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 430/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 430
Ședința publică de la 31 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Valeria Cormanencu
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de - "" SRL I împotriva deciziei civile nr. 434 din 11.06.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă administratorul i asistat de avocat, lipsă fiind reprezentantul intimatului Municipiul I-prin Primar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la prim termen, recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 9,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și cu mențiunea de a preciza valoarea construcțiilor pentru a se verifica admisibilitatea căii de atac.
La dosar s-au depus prin serviciul de registratură precizări formulate de recurentă însoțite de chitanța nr. -/20.10.2008 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 9,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei precum și un raport de evaluare-13 file.
Instanța constată că recurenta a satisfăcut timbrajul în raport de rezoluția inițială. În raport de precizările formulate la filele 9-11 valoarea a fost precizată la suma de 222 860 Ron, iar taxa judiciară de timbru datorată este de 2703,06 Ron și timbru judiciar de 4,8 Ron.
Cu privire la acest aspect, avocat arată că instanța a fost sesizată cu o acțiune în constatare, în conformitate cu dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă. Precizează că a luat cunoștință de dispozițiile care au fost pronunțate în recursul în interesul legii privind competența materială de soluționare a căilor de atac. Se face referire și la acțiunile neevaluabile în bani, se precizează caracterul evaluabil sau neevaluabil a unei acțiuni ce nu poate fi influențat de necesitatea unui timbraj deoarece litigiul este evaluabil în bani indiferent dacă cererile se timbrează sau nu la valoare.
Precizează că este vorba de o acțiune în constatare și nu de o acțiune în realizare, pentru a fi respinsă.Solicită constatarea faptului că recurenta nu datorează taxă judiciară de timbru și constatarea unui drept real de proprietate.
Instanța constată că, raportat la prevederile art. 6 al. 1 lit.a din Ordinului nr. 760/1999 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 recurenta datorează taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și pune în vedere apărătorului acesteia să achite taxa judiciară de timbru de 2 703,06 lei și timbru judiciar de 4,8 lei.
Avocat precizează că va depune timbrajul pus în vedere până la sfârșitul ședinței de judecată.
Sub rezerva achitării timbrajului, instanța, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat arată că a recurat soluția instanței de apel sub mai multe aspecte:
Consideră că, în mod greșit a fost respinsă acțiunea în constatare, întemeiată pe disp. art. 111 Cod procedură civilă și art. 489 cod civil și următoarele. Consideră că Municipiul I nu poate figura ca pârât în cauză, în mod greșit Tribunalul Iașia apreciat lipsa calității procesuale pasive a Municipiului I în acțiunea în constatarea dreptului de proprietate. Societatea are dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul acesteia, calitatea procesuală pasivă poate fi îndreptată împotriva unei persoane ce ar revendica un drept de proprietate.
Arată că a depus la dosar o decizie a Inaltei Curți de Casație și Justiție B nr. 3668/06.05.2005ce stabilește că o astfel de acțiune poate fi judecată în contradictor cu o autoritate publică locală. S-ar putea contesta inexistența autorizației de construire necesară la momentul la care s-au edificat construcțiile respective.
Mai susține că, din anul 1991 societatea a făcut demersurile necesare la autoritățile locale în vederea eliberării autorizației de construire și a concesionării suprafeței de teren. A depus la dosar acte emise de autoritățile locale privind construcțiile, respectiv avizele date de autoritățile locale de la acea vreme.
Susține că Municipiul I - prin Primar și-a schimbat atitudinea, în momentul în care s-a refuzat eliberarea autorizației de construire, a fost amendată societatea și acționată în judecată de către primar pentru demolarea construcției. Arată că a făcut trimitere la autoritatea administrativă-prin primar ca și persoană juridică, Municipiul I fiind și autoritate publică locală.
Solicită a se aprecia că este justificată calitatea procesuală pasivă, instanța supremă a stabilit în persoana unității administrative ca fiind pârâtul ce poate figura în această acțiune, unitatea administrativă reprezentată prin primar.
De asemenea, solicită a se observa că apelul declarat de Municipiul I - prin Primar a fost admis, constatându-se și lipsa calității procesuale pasive a Municipiului
Solicită admiterea recursului, respingerea apelului, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr. -/31.10.2008-coipe xerox reprezentând onorariu avocat de 1000 lei.
Declarându-se dezbaterile închise, avocat depune la dosar chitanța nr. -/31.10.2008 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 2 703,06 lei și timbru judiciar de 5 lei.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.15273/21.12.2007, Judecătoria Iașia admis acțiunea formulată de reclamanta SRL în contradictoriu cu pârâtul Municipiul I prin Primar, astfel cum a fost precizată la termenul din 04.12.2007.
S-a constatat că reclamanta este proprietara construcției edificate pe terenul în suprafață de 2338,912. situat în I,-, în sector cadastral nr.24, parcelele nr.7675, 7680, 7668, 7671, construcție în suprafață de 545,380. identificată în planul de detaliu anexă la raportul de expertiză tehnică realizat în cauză de expert și.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că societatea reclamantă s-a înființat și a început să funcționeze la data de 27.06.1991. Ulterior, în scopul funcționării normale pentru realizarea obiectului de activitate, reclamanta a solicitat pârâtului eliberarea autorizației pentru construire, consolidare, modificare și extindere a spațiului de producție, a grupului social și a sediului său, înregistrând cererea sub nr.16125/15.04.1994 la Primăria I, obținând la data de 27.05.1994 certificatul de urbanism nr.679/1994 (fila 82 dosar). Cu privire la terenul pe care urmau să se realizeze lucrările se menționează că a fost atribuit prin anexa la decizia nr.295/08.05.1990 și protocolul din 11.06.1990 pentru schimbarea de amplasament. Instanța de fond a reținut din susținerile reclamantei și ale pârâtei, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, că nu s-a mai eliberat ulterior autorizația de construcție solicitată, astfel că reclamanta a procedat la construire, realizând construcția care a fost identificată prin raportul de expertiză realizat în cauză, în suprafață de 545,78.
Potrivit dispozițiilor art.111 Cod procedură civilă partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept.
Instanța de fond a apreciat întemeiată acțiunea și a admis-o, reclamanta justificând un interes legitim în promovarea cererii, pentru obținerea unui titlu asupra construcțiilor realizate chiar fără autorizație. Instanța de fond a reținut și faptul că, deși pârâta a arătat că reclamanta nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenului, nu a făcut precizări în acest sens, conform dispozițiilor art.64-66 Cod procedură civilă privitoare la arătarea titularului dreptului de proprietate.
În consecință, în baza dispozițiilor art.111 Cod procedură civilă, instanța a admis acțiunea și a constatat că reclamanta este proprietara construcției edificate pe terenul în suprafață de 2338,912. situat în I,-, în sector cadastral nr.24, parcelele nr.7675, 7680, 7668, 7671, construcție în suprafață de 545,780. identificată în planul de detaliu anexă la raportul de expertiză tehnică realizat în cauză de expert și.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr.434 din 11.06.2008, a admis apelul formulat de pârâtul Municipiul I prin Primar și a schimbat în tot sentința judecătoriei.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului I prin Primar și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de I în contradictoriu cu Municipiul I prin Primar ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul I prin Primar pentru a se constata că ea este proprietara construcțiilor edificate pe terenul proprietatea sa. Municipiul I nu poate avea însă calitate procesuală pasivă, cel care ar putea pretinde și opune vreun drept cu privire la imobilul în litigiu fiind proprietarul terenului învecinat sau al terenului pe care sunt amplasate. Terenul primit de reclamantă în temeiul Decretului 54/1990 a fost proprietate de stat și nu teren aflat în proprietatea Municipiului Nu s-a făcut nici o dovadă că acesta din urmă are vreo legătură sau pretinde vreun drept cu privire la terenul pe care reclamanta și-a edificat construcțiile. Sarcina justificării calității procesuale aparține reclamantului care trebuie să expună împrejurările de fapt sau de drept din care rezultă îndreptățirea sa de a-l acționa în judecată pe pârât.
- "" SRL Iad eclarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a susținut că, în mod greșit, s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a Municipiului I, deoarece acțiunea în constatare, întemeiată pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, se judecă în contradictor cu persoana care ar putea să conteste acest drept, cum ar fi autoritatea publică locală.
Învederează recurenta că tribunalul a omis să observe că cea mai mare parte a construcției cu privire la care s-a solicitat să se constate dreptul de proprietate este amplasată pe terenul proprietatea sa, iar pe terenul proprietate de stat se află 54. construiți.
Susține recurenta că tribunalul nu a observat nici împrejurarea că judecarea cauzei în contradictoriu cu Municipiul I se impune datorită calității pârâtului de autoritate publică locală care ar putea să-i conteste dreptul.
Legal citat, intimatul Municipiul I, prin primar, nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate de recurentă și de prevederile legale incidente, Curtea reține că recursul este întemeiat pentru cele ce urmează a fi expuse în continuare.
Prin acțiunea cu care a investit instanța de fond, reclamanta - "" SRL a solicitat, în contradictoriu cu Municipiul I, prin primar, să se constate dreptul său de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenurile proprietatea sa, situate în I,- și-.
Calitatea procesuală pasivă privește posibilitatea unei persoane de a lua parte, ca pârât, într-un proces și se determină în raport cu litigiul concret care se judecă, prin îndeplinirea unor condiții particulare.
Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Curtea reține că reclamanta-recurentă a promovat o acțiune în constatare, interogatorie în contradictoriu cu Municipiul I, prin primar, pentru ca acesta - singurul care ar putea contesta - să răspundă dacă recunoaște sau nu dreptul de proprietate asupra construcțiilor compuse din: corp A - ateliere de producție și birouri, și corp B - atelier confecții metalice, cu o suprafață utilă de 394,39. în condițiile în care - "" SRL I, în calitate de proprietară a terenului, este prezumată proprietară, în baza art.492 Cod civil.
Curtea constată că, anterior promovării prezentei acțiuni, reclamanta-recurentă a efectuat demersuri pe cale administrativă pentru a obține autorizația de construire prevăzută de art.2 din Legea nr.50/1990, modificată prin Legea nr.453/2001, însă autoritatea publică ce avea competența în materie, în mod nejustificat, nu a soluționat cererile acesteia.
În consecință, Curtea apreciază că reclamantul-recurent a făcut dovada legitimării procesuale pasive a Municipiului I, prin primar, în cauza dedusă prezentei judecăți, astfel că hotărârea tribunalului d e admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive este lipsită de temei legal, ceea ce face operant motivul de recurs înscris în art.304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În baza art.312 alin.1 teza I Cod procedură civilă,m se va admite recursul declarat de - "" SRL I și se va modifica în tot decizia recurată.
Se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului I, prin primar și se va trimite cauza la tribunal în vederea soluționării pe fond a apelului declarat de către pârât.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de - "" SRL I împotriva deciziei civile nr.434 din 11.06.2008 a Tribunalului Iași, decizie pe care o casează.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului I, prin primar.
Dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Iași pentru judecarea apelului pe fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi - 31.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
Judecătoria Iași:
-
20.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Cristiana Angelescu, Valeria Cormanencu
