Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 45/2010

Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție

- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani

- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de pârâții INSPECTORATUL SCOLAR JUDEȚEAN SIBIU și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI împotriva sentinței civile nr.444/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâta recurentă Inspectoratul Școlar jud. S și reclamantul intimat asistat de avocat, lipsind reprezentantul pârâtului recurent

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare, acordând cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta pârâtului recurent Inspectoratul Școlar Județean solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și rejudecând respingerea acțiunii, pentru motivele arătate în scris. Precizează că reclamantul îndeplinea funcția de îndrumare și control în cadrul J S, iar nivelul maxim al salariului de bază al funcției didactice cu vechime de peste 40 ani se aplică doar directorilor și directorilor adjuncți din cadrul unităților școlare și nu și celor din inspectoratele școlare. Nu solicită cheltuieli de judecată. În ce privește recursul declarat de solicită a fi admis așa cum a fost formulat în scris.

Avocata reclamantului intimat pune concluzii de respingerea ca nefondate a ambelor recursuri și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că prin adresa nr. 48155/2008 emisă de nu se poate decide modul și data aplicării legii în vigoare, iar sistemul de finanțare a J nu s-a modificat. Cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față

Prin acțiunea de dreptul muncii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean S și Ministerul Educației, Cercetării și s-a solicitat să se constate că în calitate de inspector școlar beneficiază de toate prerogativele prev. de art.51 alin.1 din Lg.nr.128/1997 referitoare la salarizarea personalului din inspectoratele școlare județene, respectiv că salariul de bază ce i se cuvine este la nivelul salariului de bază al unui profesor gr. I cu vechime de peste 40 de ani. Să fie în consecință obligați pârâții la plata retroactivă a diferențelor salariale cuvenite, reprezentând diferența dintre salariul la care este îndreptățit potrivit art.51 alin.1 din Lg.nr.128/97 și salariul efectiv plătit pentru perioada cuprinsă între data de 01 aprilie 2006 și data pronunțării hotărârii judecătorești, cu aplicarea indicelui de inflație de la data scadenței sumelor restante și până la plata lor efectivă. Să se oblige pârâții să-i acorde și pe viitor drepturile salariale conf. disp. art.51 alin.1 din Lg.nr.128/1997 până la încetarea calității de inspector. De asemenea s-a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și să reconsidere construcția bugetară pe anul în curs și să vireze suma cuvenită în contul Inspectoratul Școlar Județean S în vederea plății drepturilor salariale restante, cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că în perioada dedusă judecății a avut calitatea de inspector școlar cu normă întreagă în cadrul Inspectoratului Școlar Județean

Prin art.51 alin.1 din Lg.nr.128/97 modificată prin Lg.nr.349/2004 aplicabil din 1 august 2004 (la 3 zile de la data publicării în Monitorul oficial) s-a stabilit că nivelul salariului de bază al personalului de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare județene se stabilește la nivelul maxim al salariului de bază al funcției didactice - educator, învățător, profesor gr. I - cu vechime de peste 40 de ani.

Cu toate acestea, i s-a plătit salariul de bază de profesor grad I în funcție de vechimea efectivă în muncă, tranșa 18 - 22 ani, cu ignorarea dispozițiilor legale incidente, salarizare care este inferioară bazei de calcul folosită pentru o vechime de peste 40 de ani, aspect ce rezultă din conținutul Lg.nr.220/2007 privind valoarea coeficienților de multiplicare pentru personalul didactic.

Susține că prin neaplicarea normei legale menționate i-au fost afectate deopotrivă și sporurile cuvenite, care au fost calculate la un salariu de bază mai mic decât cel care i se cuvenea, respectiv: sporul de vechime, indemnizația de inspector, gradația de merit, doctorat, care trebuie recalculate, precum și remunerațiile acordate cu ocazia examenelor de bacalaureat, teste naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, raportat tot la salariul de bază socotit în maniera mai sus descrisă.

Apreciază că se impune în consecință recalcularea tuturor drepturilor și acordarea diferențelor ce i se cuvin.

În contextul erodării în timp a monedei naționale, arată că se justifică și cererea de actualizare cu indicele de inflație a sumelor pretinse începând cu data scadenței.

De asemenea, față de atitudinea de rea-credință manifestată de instituțiile statului, consideră că pârâții trebuie obligați să-i acorde și pe viitor drepturile salariile cuvenite pe baza disp. legale invocate.

chemarea în judecată a Ministerului Educației, Cercetării și pentru ca demersul său juridic să poată avea finalitate și să-și poată realiza efectiv drepturile.

În drept acțiunea se întemeiază pe disp. art.51 alin.1 din Lg.nr.128/97, art.166, 281-291.muncii.

Prin întâmpinare pârâtul Inspectoratul Școlar Județean S s-a opus admiterii acțiunii, invocând disp. art.2 lit.b din Lg.nr.349/2004 de completare și modificare a Lg.nr.128/97.

Prin sentința civilă nr.444/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- s-a admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean S și Ministerul Educației Cercetării și. Au fost obligați pârâții la plata diferențelor salariale dintre salariul de bază cuvenit la nivelul de bază al unui profesor gr.I cu vechime de peste 40 de ani și salariul efectiv plătit pentru perioada aprilie 2006 și până la pronunțarea prezentei, cu aplicarea indicelui de inflație de la data scadenței sumelor restante și până la data plății efective a acestora.

Au fost obligați pârâții la plata salariului de bază a unui profesor gr.I cu vechime de peste 40 de ani și pentru viitor, în condițiile legii.

A fost obligat pârâtul Ministerul Educației Cercetării și să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale cuvenite reclamantului.

Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluția instanța a reținut următoarele:

Potrivit art.5 alin.1 din Lg.nr.128/97 modificată prin Legea nr. 349/2004 nivelul salariului de bază al personalului de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B și din Ministerul Educației, Cercetării și se stabilește la nivelul maxim al salariului de bază al funcției didactice - educator, învățător, profesor gr.I cu vechime de peste 40 ani.

Reclamantul a deținut în perioada la care se referă și deține și în prezent funcția de inspector școlar conform deciziilor depuse la dosar.

Această funcție este una de îndrumare și control așa cum rezultă din contractul de management educațional aflat la dosar și prin urmare trebuie să beneficieze de drepturile calculate potrivit reglementării enunțate.

Pe toată perioada de referință a fost salarizat însă la nivelul salariului de bază de profesor gr.I în funcție de vechimea efectivă în muncă, tranșa de vechime cuprinsă între 18-22 de ani, aspect necontestat de pârâți. Această bază de calcul este inferioară celei pentru o vechime de peste 40 de ani, după cum se poate observa din conținutul Lg.nr.220/2007.

Aplicarea textului de lege menționat a fost ignorată de pârâți, cu toate că Lg.nr.349/2004 nu prevede un termen viitor cu referire la disp. art.51 alin.1 din Legii nr. 128/97 astfel cum a fost modificata prin aceasta, care sunt pe deplin incidente în cauză.

Textul art. II din Lg.nr.349/2004 invocat în apărare de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean S nu se referă la categoriile de personal prev. de art.51 alin.1 din lege și nu are semnificația negării drepturilor stabilite prin această normă în favoarea personalului din inspectoratele școlare județene. De altfel prin nr.HG 1942/10.11.2004 județul Saf ost nominalizat în categoria județelor pilot la care se aplică noul sistem de finanțare și administrare a unităților de învățământ prev.de Lg.nr.349/2004.

pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și în cauză este elocventă în a considera că aplicabilitatea imediată intrării în vigoare a Lg.nr.349/2004 a art.51 din lege, apare indiscutabilă personalul de conducere, îndrumare și control din cadrul acestui minister, fiind menționat deopotrivă în acest articol.

Prin urmare, se constată că reclamantul are dreptul să beneficieze de salariul de bază al unui profesor gr. I cu vechime de peste 40 ani, pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii de față, respectiv din aprilie 2006 și la recalcularea tuturor drepturilor salariale primite, raportat la această bază de clacul, inclusiv sporul de vechime, indemnizația de inspector, gradația de merit și spor de doctorat precum și a celorlalte remunerații de care a beneficiat între timp.

Așa fiind, au fost găsite întemeiate pretențiile reclamantului la plata retroactivă a diferențelor salariale pentru această perioadă și până la zi. Pentru reperarea integrală a prejudiciului cauzat prin neplata drepturilor cuvenite la data scadenței, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale la care se referă art.269 muncii și art.161 alin.4 din muncii, a fost admisă și cererea de actualizare a acestor drepturi cu indicii de inflație interveniți de la data când trebuiau acordate și până la data plății efective.

De asemenea, pârâții au fost obligați în baza dispozițiilor legale menționate să plătească drepturile salariale astfel calculate și pentru viitor, până la încetarea calității de inspector școlar, iar pentru realizarea efectivă a plăților cuvenite, a fost obligat pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și în calitate de ordonator principal de credite să reconsidere bugetul și să vireze sumele datorate în contul pârâtului Inspectoratul Școlar Județean

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal Inspectoratul Școlar Județean S și Ministerul Educației Cercetării și, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii reclamantului.

În expunerea de motive, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean a arătat că prevederile Legii nr. 349/2004 nu se pot aplica personalului didactic de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, iar nivelul salariului de bază stabilit la nivelul maxim de bază al funcției didactice cu vechime de peste 40 de ani se aplică doar cadrelor didactice cu funcții de conducere din cadrul unităților de învățământ.

În plus, reclamantul nu îndeplinește funcție de conducere, ci doar de îndrumare și control, conform art. 20 din Legea nr. 128/1997.

Obligarea acestui pârât la plata retroactivă a diferențelor salariale cu aplicarea indicelui de inflație de la data scadenței este nejustificată, deoarece nu a precizat printr-un act normativ momentul aplicării legii și pentru inspectoratele școlare.

Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și, prin recursul formulat, a arătat că hotărârea atacată este dată cu încălcarea și interpretarea dispozițiilor legale.

Reclamantul, în calitate de angajat al inspectoratului școlar, nu poate beneficia de prevederile art. II litera b din Legea nr. 349/2004, acestea fiind aplicabile doar personalului didactic din unitățile învățământ. Între inspectoratul școlar și unitățile de învățământ nu se poate pune semnul egalității, angajații inspectoratului nu se pot bucura de drepturi de care beneficiată în mod exclusiv ceilalți angajați.

În drept au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă.

Reclamantul a depus întâmpinare în recurs, solicitând respingerea căilor de atac formulate și menținerea sentinței pronunțare de Tribunalul Sibiu.

A arătat că în contractul de management sunt trecute și atribuții de control, iar art. 51 din Legea nr. 128/1997 îi este aplicabil.

O lege intră în vigoare la data stabilită de puterea legislativă, iar nu la data la care ar stabili

CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedură civilă, a reținut că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Reclamantul deține funcția de inspector școlar de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Din contractele de management depuse în dosarul de fond - fila 9 reiese că în această calitate are atribuții de îndrumare și control, astfel că vor fi înlăturate din acest considerent criticile aduse de recurenți sentinței instanței de fond cu privire la inexistența atribuțiilor de control ale reclamantului.

Salarizarea reclamantului în calitate de inspector școlar s-a făcut la nivelul salariului de bază raportat la vechimea sa în învățământ.

Apărarea pârâților în sensul că Legea nr. 349/2004 nu se aplică inspectoratelor școlare, ci numai unităților de învățământ, nu este fondată, întrucât potrivit art. 51 alin 1 din Legea nr. 128/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 349/2004, ivelul salariului de bază al personalului de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B, și din Ministerul Educației și Cercetării se stabilește la nivelul maxim al salariului de bază al funcției didactice - educator, învățător, profesor gradul I cu vechime de peste 40 ani, la care se adaugă o indemnizație de conducere.

Art. II litera b din Legea nr. 394/2004, invocat de recurenți ca justificând excluderea reclamantului de la aplicarea dispozițiilor art. 51 din Legea nr.128/1997 prevede următoarele:

"Pentru asigurarea aplicării corecte a principiilor noului sistem de finanțare și administrare a unităților de învățământ în întregul sistem de învățământ preuniversitar de stat, prevederile prezentei legi se vor aplica, gradual, eșalonat, în perioada ianuarie 2005 decembrie 2007, după cum urmează:

a) începând cu 1 ianuarie 2005 în unitățile de învățământ din județele-pilot stabilite prin hotărâre a Guvernului trec la aplicarea noului sistem de finanțare, administrare și salarizare a personalului, cu condiția îndeplinirii integrale a prevederilor <LLNK 11995 84 11 212 7 50>art. 7 și 145 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) sistemul de salarizare și stimulare a personalului didactic și de conducere prevăzut în prezenta lege se aplica în unitățile de învățământ-pilot, în limita fondurilor publice aprobate și de care dispun prin veniturile proprii, și cu îndeplinirea tuturor prevederilor cerute de <LLNK 11995 84 11 211 0 32>Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și <LLNK 11997 128 10 201 0 18>Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la finanțarea și administrarea unităților de învățământ".

Acest articol nu are semnificația de excludere a reclamantului de la aplicabilitatea prevederilor privind salarizarea din Legea nr. 394/2004, cu atât mai mult cu cât privește "întreg sistemul de învățământ de stat", cu referire expresă la "personalului didactic și de conducere prevăzut în prezenta lege", iar legea respectivă se referă în mod expres la personalul de conducere din inspectorate, prin punctul 19, care modifică art. 51 alin 1 din legea nr. 128/1997.

Legea nr. 394/2004 a intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, în lipsa unei prevederi exprese în cuprinsul ei, însă aplicarea prevederilor ei s-a făcut cu respectarea prevederilor art. II din Lege, cu mențiunea că județul S, în care activează reclamantul, este prevăzut în HG nr. 1942/2004 privind nominalizarea județelor-pilot în care se aplică aceasta începând cu data de 1.01.2005, or reclamantul a solicitat drepturile bănești restante de la o dată ulterioară - aprilie 2006.

Constatând că în cauză Tribunalul Sibiua reținut în mod corect atât existența atribuțiilor de control pe care le presupune funcția reclamantului, cât și aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 51 alin 1 din Legea nr. 128/1999, recursurile pârâților formulate în dosar se dovedesc a fi neîntemeiate, motiv pentru care vor fi respinse.

Conform art. 274 Cod de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea părții adverse, să plătească cheltuielile de judecată. Întrucât recurenții au căzut în pretenții, calea de atac formulată fiind respinsă în cazul ambilor, vor fi obligați recurenții și Inspectoratul Școlar Județean S să plătească intimatului suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs, conform chitanței depuse la fila 19 de avocata reclamantului - intimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile formulat de pârâții MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI și INSPECTORATUL SCOLAR JUDEȚEAN SIBIU împotriva sentinței civile nr.444/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Obligă recurentul și Inspectoratul Școlar Județean S să plătească intimatului suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 11.01. 2010.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

RED.

Tehnored. /

5 ex/18.01.2010

Jud. fond. /

Președinte:Manuela Stoica
Judecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Alba Iulia